330 matches
-
bunică-su: îl vedea întins în pat, acoperit cu un pled ros, plescăind din buze după fiecare deschidere a gurii; o culegere de probleme, o foaie și un pix, într-o parte a patului; în cealaltă, o revistă electronică din celuloid laminat: MATHeMATA. De ce îl supunea maică-sa la chinul ăsta în fiecare săptămână, zău dacă înțelegea. Dar se obișnuise pe undeva cu întreg ritualul și învățase să se gândească la cu totul alte lucruri atunci când bunicul, fostul profesor Păvălache, îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Lefty“) Stephanides, Începuse să cânte Într-o engleză stâlcită, fără sens. ― Din zori și până-n seară, așa-i că ne distrăm, cânta Lefty, așezat În fața oglinzii din dormitor, ca În fiecare zi pe la ora asta, punându-și gulerul nou de celuloid la cămașa albă nouă, storcându-și În palmă un bulgăre de pomadă de păr (cu miros de lămâie) și Întinzând-o pe proaspăta lui tunsoare Valentino. Și continua: ― Între timp, pân-atunci, așa-i că ne distrăm. Nici lui Lefty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fereastra de la mansardă, de unde priveam În jos Împreună, din cele două capete ale vieții, la cartierul nostru Înfrunzit. Curând am Început să merg. Animat de cadouri frumos Împachetate, alergam prin cadrele filmate de tatăl meu. Pe acele prime Crăciunuri de celuloid eram Înfofolit ca o infantă. Ahtiată să aibă o fiică, Tessie sărise puțin calul cu Îmbrăcămintea mea. Fustițe roz, manșete de dantelă, fundițe colorate În păr. Nu-mi plăceau hainele și nici pomul Înțepător de Crăciun și de obicei sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pornografiei. Într-o după-amiază, când am venit iar pentru consultație la doctorul Luce, În biroul lui era un proiector de film. În fața rafturilor de bibliotecă fusese instalat un ecran, iar jaluzelele erau trase. În lumina siropoasă, Luce punea banda de celuloid În rola de ghidare. ― Aveți de gând să-mi arătați din nou filmul lui tata? De când eram mică? ― Astăzi am ceva puțin diferit, spuse Luce. Mi-am luat poziția obișnuită pe șezlong, cu brațele Încrucișate În spatele meu, pe pielea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
voce, într-un fel de transă ca a cocoșilor de munte. El dădea tonul tuturor cântecelor și ovațiilor, el le schimba, după un ritm pe care-l simțea numai el. Juca mereu un personaj bufonesc, numai mască, un hopa-mitică de celuloid, cu mutra pictată cu vopsele de bâlci. Avea mereu gura neverosimil de roșie, iar părul zbârlit - negru ca dat cu cremă de ghete. Așa cum se agita în mijlocul grupului de pe băncile înțesate, Lulu părea pictat direct pe aer cu smuciri neașteptate
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
textul lui... S-a întîmplat aseară, la o săptămână de când bâjbâi printre tenebre. Diminețile, prin materia sinistră a scrisului meu; serile, prin tăcerea neagră a holului imens, pe ferestrele căruia a nins tot timpul, ușor, ca-ntr-un glob de celuloid. De două nopți nu mai auzisem de sub podea nici un zgomot, deși uneori mă lungeam pe scândurile reci și lipeam urechea de lemnul murdar. Amintirea corpului femeii mângâiate, strânse în brațe, fecundate și lovite 177 în noaptea aceea incertă mă înnebunea
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
trecând pe strada Venerei, am auzit un cântecel subțire, mecanic. Mi-am adus brusc aminte de scena aceea din copilărie, de casa aceea ciudată, de copiii cu sute de jucării. Era cântecul zdrăngănit, într-o gamă orientală, al mandarinului de celuloid. Sunetul venea de la o fereastră deschisă, aflată pe colțul unei case, deasupra unei marchize cu geamuri multicolore. Pe marchiză, în lumina incertă a amurgului, am văzut o pisică auriu-portocalie, ghemuită, privind speriată înspre interiorul camerei. De acolo, când cântecul păpușii
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să revăd, să știu din nou și din nou să nu înțeleg. M-am ridicat de la birou și am smuls cu disperare husa de pânză de pe oglindă. Am privit. Apoi am început să țip. Am luat de pe birou mandarinul de celuloid și-am dat cu el de pământ. Când au intrat bătrânii în cameră (Maricu și Tanicu și apoi Penelopa, livizi, cu saliva curgîndu-le pe bărbii de spaimă), m-au găsit tăvălindu-mă pe jos, târând după mine toate covoarele, înfășurîndu-mă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
dintr-una din orbitele craniului. După obiceiul alor ei, scuipa semințe peste tot. Prin acea orbită, care avea fundul spart, te puteai strecura, cu destulă greutate, în țeasta lui Rolando. Interiorul era neted și curat ca al unei păpuși de celuloid, înghesuite, eu și Garoafa puteam sta foarte bine acolo, ba chiar, la nevoie, ar mai fi încăput încă o fetiță. Izbindu-se de pereții lucioși, brăzdați ai țestei ,fiecare cuvânt suna mai aspru, mai concret, aproape material. Țin minte că
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
prost. Douglas și Paul semănau teribil. Ray Dieterling a devenit celebru; Douglas Borchard a devenit sălbatic. Trăia cu Faye și se uita la desenele animate coșmarești ale tatălui său - păsări răpind copii din curtea școlii -, fanteziile lui Patchett desenate pe celuloid. Ajunse la adolescență furînd, torturînd animale, ascunzîndu-se În localurile cu striptease din cartierele rău famate. Acolo l-a și Întîlnit pe Loren Atherton. Acel bărbat malefic și-a găsit un complice. Atherton era obsedat de dezmembrări; Douglas era obsedat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
căror chipuri trandafirii iluzia unui trecut mugal se năruie ca o oglindă spartă, bună de aruncat. Englezii și Firoz, fratele mai mic al nababului, care pocnește din degete către un servitor și-și face de lucru nemulțumit, cu gulerul de celuloid al cămășii confecționate la Londra. Vocile care exclamă: încântător! sunt primele pe care le aude Pran când Khwaja-sara îl conduce printr-o ultimă curte, la mushaira. Îl vei vedea imediat pe nabab, șoptește hijra. Indiferent ce se întâmplă, rămâi tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pământului surplusul de forță de muncă! Să-i radem de pe fața pământului cu vechea cutie mov! Nu le da Ecstasy! Nu vrem ca ei să danseze! Ține-i deprimați, Împleticiți și incoerenți până mor! Fă-o mirobolant! Pune-o pe celuloid, pune-o pe panourile de afișaj. Doar ține realitatea cât mai departe de noi cu putință. 000000Duceai o viață mai bună acolo În Penicuik. Bunica ta era cumsecade Într-un mod excentric În inconștiența ei alcoolică, iar mama ta venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pare că a terminat cu expunerea părerilor sale despre știrile pe care le-am pierdut. Am reușit destul de greu, ce-i drept, să așezăm prima bobină la loc. Era una nouă și cele noi se manevrează destul de greu. Am desfășurat celuloidul lucios, trecându-l printre mânere și rotițe de mecanism, fixând capătul În roata goală din spate. Apoi am Întors bobina receptoare de câteva ori și mi-a trecut prin cap ceea ce Îmi trece mereu când fac asta: bobinele arată ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Buddha primiră o cheie cu un smoc de ață colorată, care se potrivea la una din ușile dintre spatele ei. Apoi, cu degetul arătător Îndoit, doamnele Își ademeniră partenerii, ca niște pisici, drept pentru care domnii cu gulere Înalte din celuloid se ridicară, așezară pe masă mici teancuri de bancnote neîmpăturite și le urmară. Perdeaua de mărgele zornăi plină de propuneri indecente. Anton nu mi-a dezvăluit niciodată motivul pentru care a fost obligat să lase „cutia neagră“ În spatele acelei perdele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
respectivă, ci și peste câteva bobine, proprietate personală a șefului. Dacă n-ar fi fost Else Oloaga, care și-a asumat vina, sunt convins că m-ar fi dat afară. Cu o rapiditate diabolică, lichidul se prelingea pe fâșiile de celuloid. Chiar dacă am folosit o grămadă de hârtie igienică pe post de sugativă, bobina de deasupra s-a blocat În proiector, costându-ne o mică avere. Probabil că filmele personale ale lui Stegemann erau complet distruse. Până la urmă a aprins luminile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
La urma urmei, suntem În Germania. “ Eram recunoscător pentru această ultimă observație: urma să fiu plătit doar după ce recuperam banii pierduți - ceea ce, desigur, era principala cauză a problemelor mele cu proprietăreasa mea. În drum spre camera de proiecție, am auzit celuloidul rotindu-se printre comenzi cu un sunet umed, fâlfâind, ce aducea a mii de aripi tremurânde de insecte. Am urcat treptele două câte două și am Împins ușa În lături. Înăuntru, nimeni. Probabil că Else plecase acasă - sau poate stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ultima bobină va fi În proiector. M-am răsucit și mi-am dat seama că estimase corect: cu un sunet Încordat, capătul filmului se strecură În proiector. Era doar o chestiune de secunde Înainte ca lumina becului să pătrundă prin celuloid. Am Închis proiectorul din instinct. Abia după ce scoase un oftat scârbit de ușurare, am realizat că spectatorii Își dăduseră seama de prezența unui oaspete nepoftit În camera de proiecție. Stegemann cel puțin părea s-o fi făcut pentru că, brusc, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să le tipărească cu cerneală invizibilă. Mi se părea cumva cunoscut, În felul În care toți savanții ni se par cunoscuți. Avea părul rar, nasul Îngust, ca un cioc, iar sub acest ansamblu se ascundea un barbișor Îngrijit. Guler din celuloid, cravată legată impecabil. Pe degetul mic de la mâna dreaptă, un inel cu pecete luci În soarele leneș de vară. În spatele vizitatorului, o femeie solidă tocmai urca o scară pe niște picioare groase, dar neuniforme. Ajungând la ultimul raft, extrase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
lui Else că vrea să contribuie la formarea unei societăți bazate pe idealuri clasice. Aceasta urma să fie guvernată de bărbați muschiuloși, Înconjurați de băieți care, pentru fiecare obligație pe care o Îndeplineau, avansau În rang. Slăbindu-și gulerul din celuloid, Hauptstein a dat acestui model numele de „titanic“, dat fiind faptul că acesta se baza pe principii precum curajul, puterea și forța. Deși era greu de spus fără un examinare adecvată, Otto era un exemplar strălucit pentru viitorul german - „poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pentru S.U.P.A. (Sindicatul Uvrierilor și Producătorilor Argentinieni), le-am cerut cu pardon să facă pași În zare. Io și cinemau... mai du-te-n prispă! Nu s-a născut ăl de să mă facă să zgârii hârtiile pentru celuloid. Când m-am prins că Rubicante gravita În juru la S.U.P.A. aia i-am lăsat, ba bine că nu, să-mi pună botniță și să mă priponească. Bașca, sunt șozuri care tre să-ți scoți pălăria. Dân anonimat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cu faruri de-ți vine să-i pui telmometru și care mandea Îți garantesc că m-am vizionat cu iele bănuitor pă veridic din pricina la grandiroba lui sărăcăcioasă și aeru lui dă morcov prăpădit, că venea la marile mece dă celuloid cu ideea nașpa să vândă niscaiva subecte. Iete-te că leterat avem, mi-am zis și i-am pus cruce, văzând În pretenaru ăla bombă concurentu cu primejdie. Ia o vitamină și vezi-mi situațea: dacă giovinotto arată un notes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
litere dă cretă că titlu Lectură și respingere la pesia Au sfârșit prin a se lua! Îl amânase pentru vineri la opșpe treșcinci. II — După ce că soileam pă juma, m-ai chiaunit dă nu să mai poate cu filmu vizitei pentru celuloid. Crez că te-au scos ca la plivit. — Nu-ți face vise, Ustáriz. O să-ți fredonez ce-a fost cu cea mai cea prolixitate. Vinerea dă citeală, abea d-au amânat-o pă peste trei luni. ț-o dau coaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
marinarii americani, iar acum circula ca o a doua monedă - cărți cu benzi desenate, exemplare din Life, Reader’s Digest și Saturday Evening Post, pixuri, rujuri de buze și cutii cu pudră, ace de cravată elegante, brichete și cordoane de celuloid, butoni de la bîlci și catarame din vestul sălbatic - o colecție de nimicuri care, În ochii lui Jim, aveau stilul și magia avioanelor de luptă Mustang. Hei, ăsta-i Jim din Shanghai... — Copile, Basie e furios pe tine... — Vrei să jucăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și dactilografi. Uneori i se părea că vin și pleacă aproape zilnic, cu excepția domnișoarei Trixie, contabila adjunctă, octogenară, care copiase incorect cifre în registrele de contabilitate ale firmei timp de aproape jumătate de veac. Și purta cozorocul ei verde de celuloid de câte ori venea la birou, gest pe care domnul Gonzalez îl interpreta drept semn de loialitate față de Levy Pants. Îl purta uneori și duminica la biserică, luându-l drept pălărie. Ba și-l pusese și la înmormântarea fratelui ei, unde îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
acesta vă veți putea ușor apleca pentru a mă trage în sus. — Nu te enerva, Gloria, spuse domnișoara Trixie, legănându-se înainte și îndărăt pe vine. Apoi căzu peste Ignatius, aruncându-l din nou pe spate. Marginea cozorocului ei de celuloid îl lovi în beregată. — Uuf, gâlgâi ceva în adâncul gâtlejului lui Ignatius. Braah! — Gloria, rosti suflând greu domnișoara Trixie. Privi obrazul bucălat care se afla imediat dedesubtul ei. Gomez, cheamă un doctor. — Domnișoară Trixie, ridică-te de pe domnul Reilly, șuieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]