547 matches
-
Virtutea, cum altfel și-ar putea manifesta mai târziu calitățile care l-au făcut faimos: bravura, forța, hotărârea, curajul, inteligența, perspicacitatea, energia, eroismul? Să omori încă din leagăn niște șerpi sugrumându-i, să ucizi păsări mâncătoare de oameni, să răpui centauri, să abați cursul unor fluvii, să te lupți cu monștri, să capturezi fiare sălbatice înfuriate, dar și să-ți conduci cu iscusință carul de luptă, să tragi cu arcul ca un mare campion, să cânți măiestrit din gură și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
le ia această nevoie în timpuri și în locuri ignorate de el. Cu sute de ani înainte de apariția islamului, la mii de kilometri de Palestina, De rerum natura oferă breviarul perfect al luptei contra tuturor superstițiilor. Dacă filosoful demontează ficțiunea Centaurilor sau a Himerelor, recuză existența lui Tantal sau a lui Tityos, îndepărtează cu un gest al mânii Cerberii și Furiile, dacă-și râde de Danaide sau de Sisif - pe care-l vede mai degrabă în lumea aceasta... -, e clar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Diametrul galaxiei noastre e de aproximativ o sută de ani lumină. Un an lumină Înseamnă ceva mai puțin decât zece mii de miliarde de kilometri. Ne-ar trebui cel puțin o sută de mii de ani doar ca să ajungem la Alfa Centauri, cea mai apropiată stea. Un mesaj de la noi, trimis către o altă civilizație ipotetică din spațiu, ar putea ajunge la aceasta când lumea noastră va fi dispărut deja Într-un holocaust, cu milioane de ani În urmă. Există miliarde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a sensului termenului "există" la sensul unui termen nu schimbă clasa acelui termen și, cu atât mai mult, nu dovedește caracterul nevid al acesteia. De pildă, termenii "cal" și "cal care există" au aceeași clasă (nevidă) la fel cu termenii "centaur" și "centaur care există" (clasa vidă). Prin urmare, raționamentul ontologic reprezintă un mijloc de analiză a sensului termenului "Dumnezeu" dar nu oferă nici o determinare în ce privește clasa acestuia și nu răspunde la întrebarea dacă termenul "Dumnezeu" are o clasă vidă sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
termenului "există" la sensul unui termen nu schimbă clasa acelui termen și, cu atât mai mult, nu dovedește caracterul nevid al acesteia. De pildă, termenii "cal" și "cal care există" au aceeași clasă (nevidă) la fel cu termenii "centaur" și "centaur care există" (clasa vidă). Prin urmare, raționamentul ontologic reprezintă un mijloc de analiză a sensului termenului "Dumnezeu" dar nu oferă nici o determinare în ce privește clasa acestuia și nu răspunde la întrebarea dacă termenul "Dumnezeu" are o clasă vidă sau nu. Ionel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
căutarea omului lui Platon, a umanității reduse la chintesența ei - pentru că, bineînțeles, nu întâlnești ideea, așa cum nu întâlnești nici forma inteligibilă, și riști la fel de puțin să dai nas în nas cu un concept ca și cu un hipogrif sau un centaur! Tot așa cum nu există Omul demn să merite acest nume datorită calităților sale dezvoltate, exersate și sublimate... Idealul nu există, nu-l întâlnești niciodată - de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. în schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Virtutea, cum altfel și-ar putea manifesta mai târziu calitățile care l-au făcut faimos: bravura, forța, hotărârea, curajul, inteligența, perspicacitatea, energia, eroismul? Să omori încă din leagăn niște șerpi sugrumându-i, să ucizi păsări mâncătoare de oameni, să răpui centauri, să abați cursul unor fluvii, să te lupți cu monștri, să capturezi fiare sălbatice înfuriate, dar și să-ți conduci cu iscusință carul de luptă, să tragi cu arcul ca un mare campion, să cânți măiestrit din gură și din
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
le ia această nevoie în timpuri și în locuri ignorate de el. Cu sute de ani înainte de apariția islamului, la mii de kilometri de Palestina, De rerum natura oferă breviarul perfect al luptei contra tuturor superstițiilor. Dacă filosoful demontează ficțiunea Centaurilor sau a Himerelor, recuză existența lui Tantal sau a lui Tityos, îndepărtează cu un gest al mânii Cerberii și Furiile, dacă-și râde de Danaide sau de Sisif - pe care-l vede mai degrabă în lumea aceasta... -, e clar că
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
din București (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2003). Traduceri: Slavko Vesnić, Maluri neguroase, București, 1983; Vacanță în sud. Nuvela sârbă contemporană, îngr. trad., pref. Petar Djadjić, București, 1989; Danilo Kis, Enciclopedia morților, pref. Laurențiu Ulici, București, 1995; Françoise Choquard, Centaurul rănit, București, 1997; Milorad Pavić, Dicționar khazar. Roman lexicon în 100 000 de cuvinte, București, 1998, Peisaj pictat în ceai, București, 2000, Partea lăuntrică a vântului sau Roman despre Hero și Leandru, București, 2003; Drazen Katunarić, Ecclesia invisibilis, București, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
strălucire iliarde mde de ani; * Steaua noastră, Soarele, se găsește la 150 milioane de km departe de Pământ? * Lumina de la cea mai apropiata stea, după Soare, ajunge la noi în 4 ani? Ea se numește Proxima, fiind situată în constelația Centaur; * Foarte adesea, lumina unei stele ce o observăm a fost emisă cu sute sau mii de ani în urmă ? - La steaua, de Mihai Eminescu; * Aproape toate stelele pe care le vedem fac parte din galaxia Calea Lactee alcătuită dintr-o mulțime
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Schubert, și Liszt, și Brahms. Creator cu fundament folcloric, neputând fi nici desprins de, nici redus la acesta, C. se avântă pe jumătate din trunchiul viguros al literaturii populare pentru a se înscrie în specia literaturii culte. El este miticul Centaur, de o unică splendoare, al culturii noastre. Apărut după începuturile noastre literare, străin de influențele de imitație ale timpului și într-o perioadă când poporul își păstra încă arta lui orală, Creangă aduce prospețimea sufletului artistic popular, a cântecului și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
XI-a poruncă (1969) are la bază experiența teatrală a autoarei. Scena și culisele ei sunt descrise cu o claritate analitică din care nu lipsesc nici melancolia, nici cinismul sau sinceritatea brutală, alternând într-un joc de trăiri subtile. Moartea centaurului (1970), volum de proze scurte și nuvele, prefigurează romanul Dyonis sărmanu (1984). Universul romanului este unul concentraționar: într-un oraș care trebuia scufundat și reconstruit, sosește un ordin de „dispersare” a trei categorii de oameni: bătrâni, oligofreni și intelectuali. Aceștia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
exactă și acidă, fără a cădea în cinism. Întâmplare cu Zâna Mirării (2002) este o povestire cu note autobiografice, dintr-o „biografie a fantazării”. SCRIERI: Blana de focă, București, 1966; ed. București, 2002; A XI-a poruncă, București, 1969; Moartea centaurului, București, 1970; La cules de vipere, București, 1978; Dyonis sărmanu, București, 1984; Vin americanii... destin amânat, București, 1998; Întâmplare cu Zâna Mirării, București, 2002. Traduceri: Fred Hoyle și John Elliot, A de la Andromeda, București, 1968 (în colaborare cu Dan Hurmuzescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
1967, 5; Valeriu Cristea, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, RL, 1969, 14; Mihai Ungheanu, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, LCF, 1969, 32; Marcel Petrișor, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, VR, 1969, 9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, TMS, 1970, 11; Sultana Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia Ștefănescu, Spectacol și adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I, 212-217; Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, 1999, 15; Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
poruncă”, RL, 1969, 14; Mihai Ungheanu, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, LCF, 1969, 32; Marcel Petrișor, Maya Belciu, „A XI-a poruncă”, VR, 1969, 9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, TMS, 1970, 11; Sultana Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia Ștefănescu, Spectacol și adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I, 212-217; Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, 1999, 15; Barbu Cioculescu, Putere de evocare, L,1999, 16; Cornelia Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
să ajung și-n Peru unde, / mi-a spus un bun prieten, e un plaur / cam cât Olanda-n care se ascunde/ un hipodrom cu armăsari de aur!/ La mine însumi nu pot eu pătrunde,/ mi-aține calea un bizon centaur.” SCRIERI: Academicianul, București, 1963; Apostolii (în colaborare cu Fănuș Neagu), București, 1966; Murgul lui Mantu, Timișoara, 1969; Mareșalii aerului. Expediția, București, 1973; Umbra. Fulgerul, București, 1975; Sonete, cu desene de Florin Pucă, București, 1979; Cursa cu obstacole, București, 1980; Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288592_a_289921]
-
miraje: Rămâne un turn de nimenea văzut / Ce ne ridică-n fiecare zi să auzim / Mai limpede și rece nesfârșitul". Lucrurile, toate, cumulează mistere, de unde senzația imersiunii "în codrii unei limbi străine". Ziua de astăzi e "un ieri transfigurat / Jumătate centaur, jumătate mâine" (Limba străină). În contexte fluctuante ca acesta omul se scufundă în aventură inevitabilă, în clipă și în marele Timp. II Cu Infernul discutabil (1966), Ioan Alexandru își asuma rolul de comentator al existenței tragice, deși "pe toate drumurile
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
unor spectatori; episoade în genul eminescianului Memento mori, pulsații din Apocalipsă ori din bolgiile Infernului dantesc evoluează între o melancolie reținută și tensiune. Într-o îmbulzeală nebună foiesc regine, tirani, califi și călugări; se zbuciumă scorpii, vrăjitoare și "copile de centauri, centenare", "savanți cu fețe livide", "o văduvă de plutonier major", "miniștri vineți". Întocmai ca la Dante: Cresc împliniți acei care-au negat, / Poznași eretici, monștri de otravă, / Bufoni cu ochi de împărați pe tavă, / Prelați atei din zâmbet de mătase
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
The Truth Value of Myths, în The Nature of Religious Experience..., New York 1937. 20. Cf. în special R. M. Guastalla, Le Mythe et le livre: essai sur l'origine de la litterature, Paris, 1940. 21. Vezi Donald Davidson, Yeats and the Centaur, în Southern Review, VII (1941), pp. 510-516. 22. Arthur Machen, Hieroglyphics, Londra, 1923, susține cu abilitate (deși netehnic și într-un mod foarte romantic) ideea că religia (adică mitul și ritualul) constituie singurul climat în care poezia (adică simbolismul, contemplația
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
întotdeauna deranjantă. Sunt materie, priviți-mi suportul și suprafețele. Sunt spirit, priviți cum semnific dincolo de pigmenți. De ce parte să te situezi? Și ce direcție să adopți în artă, cea materială sau cea spirituală? Focillon îl compara pe artist cu un centaur. L-am putea considera și un mediator indecis, oscilând între o devenire-Verb și o devenire-Trup. Psyché și Hulè. În atracția psihică, plasticianul va căuta să se asimileze scriitorului, magului, gânditorului; în atracția fizică, artizanului, atent totodată la natură și la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Academiei, București 1981. Banu, Ion, (coord.), Filosofia greacă până la Platon, vol. II, Partea a 2-a, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984. Baus, Karl, From the Apostolic Community to Constantine, Burn & Oates, Londra, 1980. Benan, Bryan, The Real Francis Bacon, Centaur Press, Londra, 1960. Bohm, David, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Bonardel, Francoise, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000. Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Andre Maurois, Istoria Angliei, Editura Orizonturi, 1996, pp. 316-326. 22 Ignatis Donneley, The Great Cryptogram. Francis Bacon's Cipher in so Called Shakespeare's Plays, Chicago, R. S. Peale & Co, 1888, p. 960. 23 Bryan Benan, The Real Francis Bacon, Centaur Press, Londra,1960, p. 148. 24 Jean Marie Pousseur, Bacon (1561-1626): Inventer la science, Paris, Belin, 1986, p. 35. 25 Robert Hermann Fenbrock, A Hhistory of Germany, Max Heuber Menschen, Ferdinand Schoningh Paderborn, 1968, p. 95. 26 F. Roy Willis
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]