385 matches
-
și 287 din Codul de procedură civilă, aplicarea automată a sancțiunii nulității recursului poate produce exact acele consecințe pentru care Curtea Constituțională a declarat neconstituțional textul. Constituind însă o problemă de aplicare a legii, apreciază că excede competenței Curții Constituționale cenzurarea modului de aplicare a legii de către instanțele judecătorești. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate, referitoare la condițiile de formă pentru cererea de recurs, nu îngrădesc dreptul părților de a se adresa justiției și
DECIZIE nr. 362 din 5 iulie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169597_a_170926]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a «valabilității titlului» ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobânditorului la momentul înstrăinării." 1) Nota traducătorului: Hotărârea nr.
HOTĂRÂRE din 1 decembrie 2005 definitivă la 1 martie 2006, în Cauza Păduraru împotriva României*) (Cererea nr. 63.252/00). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178308_a_179637]
-
rămasă de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe. Totodată, autorul excepției consideră că prevederile art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 sunt neconstituționale în raport cu art. 16, 21, 24 și art. 146 lit. d) din Legea fundamentală, întrucat cenzurarea unei excepții de neconstituționalitate de către instanță de judecată în fața căreia a fost invocată reprezintă o îngrădire a liberului acces la justiție, în condițiile în care singură instanță competența în materie de neconstituționalitate este Curtea Constituțională. Tribunalul Iași - Secția comercială apreciază
DECIZIE nr. 460 din 1 iunie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumpărare de acţiuni deţinute de stat la societăţile comerciale, ale art. III din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2002 şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178491_a_179820]
-
de imediată aplicare. Instanța apreciază că nicio prevedere constituțională nu reglementează competența de soluționare a căilor de atac și nici nu instituie obligativitatea, în această materie, a principiului organizării ierarhice a instanțelor de judecată. Împrejurarea că legiuitorul a prevăzut ca cenzurarea aceleiași hotărâri, în două căi de atac diferite, să se realizeze de către aceeași instanță nu semnifică o îngrădire a accesului liber la justiție. De asemenea, apreciază că nu se aduce atingere nici principiului unicității, imparțialității și egalității justiției, întrucât acest
DECIZIE nr. 439 din 30 mai 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a dispoziţiilor art. 3 pct. 3 şi art. 4 pct. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178560_a_179889]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilitații titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobanditorului la momentul înstrăinării. 47. Art. 47 din lege
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizata*) de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172204_a_173533]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilitații titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobanditorului la momentul înstrăinării. 47. Art. 47 din lege
NORME METODOLOGICE din 18 aprilie 2003 (*actualizate*) de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172205_a_173534]
-
de interpretare a dispozițiilor art. 1 lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 , și, în același timp, solicită completarea sau modificarea acestuia, pentru ca lezarea drepturilor sale să înceteze. Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de către instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, fiind
DECIZIE nr. 451 din 15 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171136_a_172465]
-
din ierarhia Ministerului Public, după soluționarea nefavorabilă a plângerii sale de către procurorul ierarhic superior celui care a emis actul atacat, nu este de natură să aducă atingere nici dispozițiilor constituționale privind statul de drept, câtă vreme legiuitorul a asigurat posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești. În acest sens, art. 278^1 alin. 1 din Codul de procedură penală reglementează tocmai posibilitatea formulării plângerii la instanța de judecată împotriva acelor acte prin care procurorul soluționează cauza penală fără ca aceasta să mai
DECIZIE nr. 297 din 9 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi 278 din Codul de procedură penală, precum şi a dispoziţiilor art. 23 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169857_a_171186]
-
7 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicata, care au următorul cuprins: Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce." Cenzurarea deficiențelor de tehnica legislativă este de competența Parlamentului, care va putea reexamină dispozițiile declarate neconstituționale ținând seama de cerințele legii menționate. Aceasta ar implica în mod necesar și adoptarea unor corective pe planul reglementării, ceea ce, însă, excedează competenței constituționale a
DECIZIE nr. 418 din 18 iulie 2005 asupra sesizării de neconstituţionalitate a Legii privind sănătatea reproducerii şi reproducerea umană asistată medical. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169262_a_170591]
-
ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel, s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. În ceea ce privește cenzurarea modului de interpretare și de aplicare a legii în raport cu situațiile de fapt, aceasta nu intră în competența Curții Constituționale, ci se realizează de către instanțele judecătorești în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. De altfel, nu se poate reține nici o contradicție
DECIZIE nr. 22 din 12 ianuarie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. 1 şi 2, art. 16 lit. g) şi art. 26 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174605_a_175934]
-
6) din Legea nr. 47/1992 , susține că acesta înfrânge prevederile constituționale ale art. 16, 21, 24 și ale art. 146 lit. d), precum și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cenzurarea de către instanța de judecată a unei excepții de neconstituționalitate reprezintă "o îngrădire la liberul acces la justiție în materie de neconstituționalitate, singura instanță competentă fiind Curtea Constituțională". Instanța de judecată apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit prevederilor art.
DECIZIE nr. 421 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 şi art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi ale art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197623_a_198952]
-
Justiție a Comunităților Europene, precum și la art.6 din Codul bunei administrații, aprobat prin Recomandarea CM/REC din 20 iunie 2007 a Consiliului de Miniștri al Uniunii Europene. Se susține, în acest sens, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , presupunând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi în cazul unui raport juridic care s-a născut, și-a produs efectele și s-
DECIZIE nr. 425 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197954_a_199283]
-
reglementări anterioare, se ajunge la aplicarea retroactivă a dispozițiilor Legii nr. 554/2004 , deoarece la data emiterii actului administrativ atacat cu excepția de nelegalitate, această cale de atac nu era reglementată, părțile implicate având posibilitatea să solicite instanței de contencios administrativ cenzurarea acestuia în cadrul unei acțiuni în anulare, exercitată însă în condițiile legale în vigoare la data emiterii actului, referitoare la procedura de judecată - părți, termene, condiții, efecte. Sub imperiul prevederilor legale criticate, părțile interesate au posibilitatea de a solicita instanțelor judecătorești
DECIZIE nr. 426 din 10 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197955_a_199284]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
DECIZIE nr. 536 din 13 mai 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201064_a_202393]
-
penal, stabilind o normă de conduită asupra căreia nu poate comporta dubii". Se mai arată că "prin textele legale criticate sunt urmărite scopurile legitime menționate în art. 53 din Legea fundamentală", precum și faptul că nu intră în competența Curții Constituționale cenzurarea redactării textului criticat și formularea de propuneri de lege ferenda. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
DECIZIE nr. 456 din 22 aprilie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) şi i) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/198590_a_199919]
-
de contencios administrativ și fiscal, în litigii având ca obiect soluționarea excepțiilor de nelegalitate a unor acte administrative și a unor cereri de revizuire. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textele de lege criticate fac posibilă cenzurarea legalității unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , implicând aplicarea retroactivă a prevederilor acestei legi în cazul unui raport juridic care s-a născut, și-a produs efectele și s-
DECIZIE nr. 1.193 din 11 noiembrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205102_a_206431]
-
de prezumția de legalitate. În consecință, consideră că art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 este neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul în care se dă Consiliului atribuția de a reține încălcarea principiului egalității în fața legii prin examinarea și cenzurarea soluțiilor cuprinse în acte normative și acte administrative cu caracter normativ. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, arată că, din coroborarea art. 18 din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
nr. 80 din 5 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 28 februarie 2008, Curtea a reținut că dispozițiile art. 278 și ale art. 278^1 din Codul de procedură penală au instituit posibilitatea cenzurării actelor procurorului de către instanțele judecătorești, asigurând prin aceasta accesul la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile date de procuror în faza de urmărire penală a procesului penal. Astfel, părțile au posibilitatea să își apere drepturile și interesele în cursul judecății
DECIZIE nr. 777 din 1 iulie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278 şi ale art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201693_a_203022]
-
primului termen de judecată, "partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară". Partea este astfel sancționată în mod nelegal, cu toate că drepturile sale procesuale au fost exercitate cu bună-credință și în conformitate cu prevederile legale de la momentul formulării căii de atac. Se consideră că prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate
DECIZIE nr. 928 din 23 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 alin. 1 , art. 302^1 alin. 1 lit. c) , art. 303 alin. 1 şi art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213746_a_215075]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , numai ordonanțele sau legile pot fi obiect al controlului de constituționalitate pe cale de excepție. În consecință, controlul constituționalității ordinelor emise de autoritățile administrației publice centrale nu este de competența Curții Constituționale, cenzurarea eventualei nelegalități a acestora revenind instanțelor judecătorești. IV. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.670 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010, sau Decizia nr. 1.339 din
DECIZIE nr. 699 din 25 mai 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223300_a_224629]
-
a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Anghel C. Constantin. În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că dispozițiile criticate încalcă dreptul pe care îl are o persoană de a apela la cenzurarea măsurii complementare de către instanța de judecată. Se arată că "prin formularea "fapta se sancționează și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile" în loc de facultatea aplicării sancțiunii contravenționale în regim
DECIZIE nr. 340 din 25 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222473_a_223802]
-
și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile" în loc de facultatea aplicării sancțiunii contravenționale în regim variabil se încalcă dreptul pe care îl are o persoană de a apela la cenzurarea măsurii complementare de către instanța de judecată". Astfel, din exigențele textului rezultă că sancțiunea complementară se aplică automat, fără a da posibilitatea instanței de judecată de a cenzura această măsură independent de sancțiunea principală a amenzii contravenționale. Prin urmare, "dacă o
DECIZIE nr. 340 din 25 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (3) lit. a) din Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222473_a_223802]
-
să se indice aplicarea retroactivă a legii, astfel că acestea încep să producă efecte juridice după intrarea în vigoare a legii. De asemenea, aceste texte de lege nu prevăd intrarea în vigoare a legii contrar normelor constituționale ale art. 78. Cenzurarea modului în care instanțele aplică legea, criticat de asemenea de autorul excepției, nu intră în competența instanței de contencios constituțional. De altfel, Curtea constată că asupra aspectelor analizate în prezenta cauză s-a mai pronunțat și prin Decizia nr. 1
DECIZIE nr. 258 din 16 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (8), art. 259 alin. (7) lit. a) şi b) şi alin. (8) şi art. 863 lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi ale art. 91 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/222647_a_223976]
-
întrucât, prin modificarea adusă art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , legiuitorul a restrâns sfera actelor administrative ce pot fi supuse controlului instanței de contencios administrativ numai la cele cu caracter individual. În schimb, fac posibilă cenzurarea, fără limită în timp, a legalității actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 , ceea ce conduce la concluzia că legea nouă retroactivează, generând instabilitatea raporturilor juridice. Se mai susține că se încalcă
DECIZIE nr. 1.026 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi ale art. II alin. (2) şi art. III din Legea nr. 262/2007 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215673_a_217002]
-
să se indice aplicarea retroactivă a legii, astfel că acestea încep să producă efecte juridice după intrarea în vigoare a legii. De asemenea, aceste texte de lege nu prevăd intrarea în vigoare a legii contrar normelor constituționale ale art. 78. Cenzurarea modului în care instanțele aplică legea, criticat de asemenea de autorul excepției, nu intră în competența instanței de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 1.304 din 13 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (8), art. 259 alin. (7) lit. a) şi b) şi alin. (8) şi art. 863 lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi ale art. 91 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219083_a_220412]