404 matches
-
sociale și morale. Cauza se află și în unele defecte de educație sau psihotraumatisme emoțional-afective din copilărie, răul model, asocierea cu grupuri delictuale, modul de viață aparent ușor și proiecția simbolică într-un univers erotic imaginar, degradat instinctual. Ca și cerșitul, prostituția este un tip de conduită deviantă, ce reprezintă un scenariu în care intervin tot trei factori, așa cum se poate vedea în schema de mai jos: p. 157 Prostituata (persoana dependentă) Respingere social-morală reprobare Modelul socio-cultural și valorile morale permisivitate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau imature afectiv, lipsite de educație, prostituate, cerșetori, vagabonzi etc. Manifestările lor comportamentale și acțiunile pe care le întreprind sunt forme compensatorii care anulează sentimentul izolării și al imobilismului existenței acestora. Formele de compensare au caracterul unor conduite de refugiu: cerșitul, prostituția, vagabondajul, fugile, migrațiile, alcoolul sau drogurile. 8) Experiența violenței Acest model psiho-biografic patologic este opus celui de mai sus. Persoanele dependente inspiră milă din partea societății, pe când persoanele violente inspiră teamă, teroare și ură. Modul de viață dominat de violență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate, la care se va stărui în îndreptarea moravurilor, dezvoltarea sentimentului patriotic și dinastic și la combaterea vițiilor: lenea, desfrâul, alcoolismul, luxul, jocul de noroc, superstițiile, sărbători păgânești, cerșit etc. Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a luat naștere la București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na Valentina Focșa propusese un plan și un program în acest sens
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
program redus. Deficitul de educație se reflectă într-un deficit de socializare, în nivelul redus de cunoștințe, dar și în dificultățile în acceptarea regulilor, a autorității ori a unui program. ● Surse de venit Principalele surse de venit sunt reprezentate de cerșit (56,3%) și munci diverse (de la munca cu ziua la spălat mașini, colectat deșeuri, încărcat/descărcat marfă, vânzare de diverse bunuri), dar și furturi sau prostituție. 22,2% dintre ei nu răspund la această întrebare referitoare la activitățile din care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
vânzare de diverse bunuri), dar și furturi sau prostituție. 22,2% dintre ei nu răspund la această întrebare referitoare la activitățile din care realizează venituri. ● Petrecerea timpului liber Cea mai mare parte a timpului, copiii străzii și-l petrec muncind. Cerșitul este inclus aici, reprezentând cea mai frecventă formă de muncă. Alte munci în care sunt implicați sunt: colectarea de deșeuri, încărcat/descărcat marfă, parcarea de mașini și spălat de parbrize. Despre activitățile recreative, 11,9% dintre răspunsuri se referă la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
au locuințe, condițiile de trai sunt extrem de severe; pentru aceste familii, ajutorul financiar este insuficient; - copiii neglijați sistematic și grav de către părinți (inclusiv copiii străzii, dintre care unii au familie); - copiii exploatați economic, în mod special prin forme extreme precum cerșitul și punerea lor la munci grele; deși este vorba despre un număr limitat de cazuri, categoria devine importantă prin gravitatea situației lor de a fi excluși în viitor de la o viață normală. Suportul financiar pentru familiile cu copii a avut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
rău - obligația de a fi amabili cu oamenii, ceea ce, după cum știe oricine, e cea mai grea slujbă din lume. Oricând ne întorceam în Irlanda, era ceva de genul: —Ho, ho, ho, uite-i, cei doi hippioți nespălați, au venit cu cerșitul, ascundeți dulciurile. Dar nu m-a afectat niciodată cu adevărat - îl aveam pe Shane și stăteam înfășurați în lumea noastră ca într-un cocon și îmi închipuiam că așa va fi pentru totdeauna. Apoi Shane s-a despărțit de mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
schimbe soba, pentru că era periculos. Apoi Leisl a zis: —Barb, cineva vrea să-ți vorbească. Să fie... pare ceva de genul - părea puțin nedumerită - Wolfman? —Wolfman? Oh, Wolfgang! Soțul meu. Mă rog, unul dintre ei. Ce vrea? Iar umblă cu cerșitul? Zice... înțelegi ceva? Nu vinde încă tabloul. O să-i crească valoarea vertiginos. Îmi tot zice asta de ani de zile, a bombănit Barb. Trebuie să trăiesc și eu, știi. Până la sfârșitul orei, nu apăruse nimeni pentru mine, dar, încă exaltată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
sfatul unuia, care propunea o taxă fixă, pentru greșeala noastră de a ne fi născut români. Ai bani s-o plătești, bine, mai stai pe aici. N ai bani? Granițele sunt deschise, iar țări sunt destule, unde să mergi la cerșit. Bineînțeles, că pentru cei care rămân, ar putea să se mai pună o taxă pentru că există. Asta, rămâne deocamdată la latitudinea corpurilor legiuitoare ale statului. Sănătatea, pensiile, școala, armata, poliția să fie scoase de sub incidența statului și să rămână ca să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
că am de gând să‑mi reglez situația, zic, cu glas tremurând. Știți, vreau să schimb complet macazul. Vreau să stau pe propriile mele picioare și... — Să stați pe propriile dumneavoastră picioare? mă întrerupe John Gavin caustic. Așa numiți dumneavoastră cerșitul unei pomeni de la bancă, „stat pe propriile picioare“? Dacă chiar ați sta pe propriile picioare, nu ați fi depășit limita de creditare. Ați fi avut deja niște investiții! Sunteți singura persoană căreia chiar n‑ar trebui să i se spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Până atunci însă, Codruț număra la pagini: sunt șase, plus discursul președintelui, încă opt pagini dactilo, și încă trei de comentarii și declarații ale celor prezenți, să fie primit pentru dom’ Emanuel, regele nostru. 32. Deocamdată cel puțin, nu-i cerșitul de ea. Ar mai fi de așteptat, ar mai avea de trudit ca să-nvețe. A-nvățat, în schimb, să se miște prin aglomerația magazinelor, a talciocurilor, a târgurilor duminicale.. Într-o seară, s-a întors acasă cu o sticlă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
colo până colo, se așezau undeva și țineau mâna întinsă. Eu nu le-am pus niciodată nimic în palmă, banii îmi trebuiau pentru soldați de jucărie, americani, tancuri și artilerie. În general, țiganii erau sănătoși. Însă când se așezau le cerșit, uitau asta. Atunci își pierdeau vederea, aveau o mână paralizată sau un picior mai puțin. Oamenii le dădeau câteodată ceva, după care înjurau că le-au dat. Pe urmă înjurau lifturile, pe urmă trenurile. Țiganii sunt oameni mândri. N-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
O privesc cu coada ochiului. Îmi aruncă și ea o căutătură piezișă, aproape ironică, apoi se concentrează la vocea gravă care iese din radio. Mai apuc să aud că treizeci și trei de țigani din România au cerut condiții mai bune de cerșit la Paris, apoi ies în noapte. C VII Faptul că Leo a fost profund marcat de experința trăită alături de Beligrad, este confirmat de un fișier de pe același DVD, salvat însă nu cu extensia .doc, ci cu .txt. Lui Cosmin i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
misterul vieții în șatră. Prințesa era cuprinsă de un asemenea mister pe care i-l dădea noul mod de viață, în ale cărui mreje se simțea nemaipomenit de bine. Nopțile o încântau la fel ca și zilele. Copiii mergeau la cerșit. Pe ea n-o trimiteau. În primul rând că nu voiau să se afle că nu e fata lor. Se legaseră atât de mult de ea că nu s-ar fi putut despărți de ea sub nicio formă. În al
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
fie dârză și hotărâtă pentru a reuși în ceea ce-și propune. Într-un cuvânt va deveni o fată dârză, luptătoare, sentimentală și visătoare. Până la conturarea personalității ei, mai avea multe de îndurat. O măcina dorința de a merge la cerșit împreună cu Izaura, Păun și Rozmarin, pentru că o încânta venirea lor „triumfală” după o asemenea activitate. Fiecare își expunea cele primite, de la dulciuri până la articole de îmbrăcăminte bineînțeles, oferindu-i și Prințesei care stătuse la cort. Le înșirau pe iarbă sau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Prințăso? sunt curioși să știe ceilalți. — Mișto!răspunde încântată, că nu se fcăuse de râs trecând prin această primă experiență. După ce-au mâncat și mere și-au făcut planul pe la ce case să mai meargă a doua zi, la cerșit. Planul lor o stârnea pe Prințesă de a merge și ea cu ei. Mă luați și pe mine? — Să vedem ce zâc ei? Mumo! Tato!îi strigă pe părinți. Ce vreți mă? — Vrem să meargă și Prințăsa cu noi. Văzând
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
buni și oameni răi. Nu înțelegea însă de ce acei care nu te ajută, te jignesc, cum nu înțelegea de ce pentru a obține ceva trebuie să minți, așa cum mințea Izaura. Ceva se petrecea în sufletul ei odată cu această primă zi de cerșit. Viața-i mai dăduse o lecție. Învăța că nu toată lumea este bună, că nu este chiar atât de simplu să obții ceva și ca să trăiești trebuie să te acomodezi oricărei împrejurări. Cu cât merge mai des la cerșit simțea pe
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
zi de cerșit. Viața-i mai dăduse o lecție. Învăța că nu toată lumea este bună, că nu este chiar atât de simplu să obții ceva și ca să trăiești trebuie să te acomodezi oricărei împrejurări. Cu cât merge mai des la cerșit simțea pe propria-i piele că trăiește și cum trăiește. Într-o zi, aveau în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
în trăistuțe roadele așa zisei munci a lor. Se îndreptau obosite, dar mulțumite acasă. Niște băieți, cam de vârsta lor, le-a acostat. — Unde mergeți, tuciuriilor? Văzând că ele nu răspund, îi smulge Izaurei trăistuța cu cele ce primse din cerșit și până să-l prindă Izaura, băiatul se uită și vede ce are. — Ha! Ha! Ha! Ți-au dat oamenii de milă. Izaura îl ajunge apucă trăistuța, dar el nu i-o lasă. Celălat băiat nu se bagă, așteptând să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Prințăso. Mi-ar fi luat trăistuța dacă nu veneai tu. Stai să te ștărg dă sânge, o șterge Izaura cu șorțul ei. — Să nu spui lui neneo și mumii Rusalda ce s-a întâmplat că nu mă mai lasă la cerșit! Auzi, fă? Aud, fă, aud. La cerșit erau și zile mai rele și zile mai bune. Prințesa învațase meseria și fetele s-au gândit ca să meargă separat ca în felul acesta să primească mai mult, pentru că de multe ori oamenii
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu veneai tu. Stai să te ștărg dă sânge, o șterge Izaura cu șorțul ei. — Să nu spui lui neneo și mumii Rusalda ce s-a întâmplat că nu mă mai lasă la cerșit! Auzi, fă? Aud, fă, aud. La cerșit erau și zile mai rele și zile mai bune. Prințesa învațase meseria și fetele s-au gândit ca să meargă separat ca în felul acesta să primească mai mult, pentru că de multe ori oamenii dădeau numai uneia, spunând să îmartă amândouă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să spună. Avem școală aici în cartier. Te-am înscrie în clasa I, ți-am cumpăra uniformă, cărți, caiete, tot ce-ți trebuie, caută s-o convingă Eusebiu Stamate. — Ai dormi aici, ai mânca aici, n-ai mai merge în cerșit. Ai fi ca și fata noastră, că noi tot nu avem copii. Te-am iubi ca pe copilul nostru, doar știi că noi două ne înțelegem bine, adaugă Zina Stamate. Prințesei îi surâde această nouă situație,dar nu s-ar
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
grijă! continuă să strige toți până ce autoturismul nu se mai vede. O altă familie Când ajung acasă la familia Stamate, Prințesa se simte ca picată din Lună. I se părea totul străin, deși mai fusese pe aici când venea în cerșit. Îi plăcea atunci la Zina Stamate, că apartamentul arăta alt fel decât cortul în care trăia și chiar îi plăcea să mai zăbovească, pentru a se simți și ea doamnă, chiar dacă numai pentru câteva clipe. Acum când era sigură că
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
cu ei, așa că fata s-a trezit în șatra țigănească. La început s-a speriat, dar ce era să facă? Noroc că țiganii s-au purtat frumos cu ea socotind-o copilul lor. Când a mai crescut a mers la cerșit nu pentru că ei o obligau, ci pentru că ea a vrut. Îmi spunea că o durea faptul că țiganii o iubeau mai mult decât o iubiseră ai ei. Tot cerșind, a ajuns și pe la casa unei doamne care a îndrăgit-o
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
duci acum, dar spune-mi sincer Izaura, nu te apucă așa câteodată dorul de țară, de stat la ușa cortului. — Prințesă, fă, nu o dată, de multe ori mă ândesc la zâlele ale. Cât dă grele au fost, când mergeam la cerșit, dar cu toate astea mi-e dor dă ele, dă libertatea d-atunci. Acum nu mai este așa. Însă acum ești doamnă. Și hainele ți le-ai schimbat. Păi cum, Doamne iartă-mă! Să umblu pă aici în fuste dă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]