6,969 matches
-
pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 t/zi 5.5. Instalații pentru fabricarea produselor de ceramica prin ardere, în special a tiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramica sau portelan, cu o capacitate de producție mai mare de 75 t/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 mc și cu o densitate de încărcare pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/mc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/209393_a_210722]
-
sticlă, cu o capacitate de topire mai mare de 20 ț/zi 3.4. Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 ț/zi 3.5. Fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special a țiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 ț/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 mc și cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127854_a_129183]
-
4. Instalații pentru topirea substanțelor minerale, inclusiv pentru producerea fibrelor minerale, cu o capacitate de topire mai mare de 20 ț/zi 3.5. Fabricarea produselor din ceramică prin ardere, în special a țiglelor, cărămizilor, cărămizilor refractare, dalelor, produselor din ceramică sau porțelan, cu o capacitate de productie mai mare de 75 ț/zi și/sau cu o capacitate a cuptoarelor mai mare de 4 mc și cu o densitate stabilită pentru fiecare cuptor mai mare de 300 kg/mc. 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127854_a_129183]
-
93/8/CEE și 97/48/CEE , Directiva 85/572/CEE privind stabilirea listei de simulanți utilizați pentru testarea migrării constituenților materialelor și obiectelor din material plastic care vin în contact cu alimentele, Directiva 84/500/CEE privind obiectele din ceramică care vin în contact cu alimentele, Directiva 93/10/CEE privind materialele și articolele în contact cu alimentul, produse din celuloză regenerată, Directiva 93/11/CEE privind eliberarea de N-nitrozamine, Directiva 80/590/CEE privind determinarea simbolurilor care pot însoți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199395_a_200724]
-
Acasă > Cultural > Artistic > ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICĂ, STICLA, METAL EDIȚIA A II-A. BUCUREȘTI, 12/13 ȘI 19/20 NOIEMBRIE 2016 Autor: Maria Pasc Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A doua ediție a evenimentului Zilele Artelor Focului. Ateliere Deschise de
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
STICLA, METAL EDIȚIA A II-A. BUCUREȘTI, 12/13 ȘI 19/20 NOIEMBRIE 2016 Autor: Maria Pasc Publicat în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A doua ediție a evenimentului Zilele Artelor Focului. Ateliere Deschise de Ceramică, Sticla și Metal, organizată în cadrul Proiectului Cultural Contemporanii, se va desfășura timp de două weekenduri consecutive, 12/13 și 19/20 noiembrie 2016, în București. Șaptesprezece artiști vizuali deschid publicului bucureștean spațiile lor de creație, locuri cu o încărcătură specială
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
13 și 19/20 noiembrie 2016, în București. Șaptesprezece artiști vizuali deschid publicului bucureștean spațiile lor de creație, locuri cu o încărcătură specială, unde se nasc ideile ce se transpun în lucrări de artă, prin măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
București. Șaptesprezece artiști vizuali deschid publicului bucureștean spațiile lor de creație, locuri cu o încărcătură specială, unde se nasc ideile ce se transpun în lucrări de artă, prin măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor Olivier
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
vizuali deschid publicului bucureștean spațiile lor de creație, locuri cu o încărcătură specială, unde se nasc ideile ce se transpun în lucrări de artă, prin măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor Olivier Săraru (sticla-metal), Iulian
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
de creație, locuri cu o încărcătură specială, unde se nasc ideile ce se transpun în lucrări de artă, prin măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor Olivier Săraru (sticla-metal), Iulian Virtopeanu (ceramică). Timp de patru zile
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
măiestria stăpânirii focul: Ciprian Ariciu (ceramică), Lucian Butucariu (sticlă), Maria Roxana Cioata (ceramică), Cristina Ciobanu (ceramică), Misha Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor Olivier Săraru (sticla-metal), Iulian Virtopeanu (ceramică). Timp de patru zile, în weekendurile 12/13 și 19/20 noiembrie 2016, artiștii implicați în eveniment vor fi pregătiți să-și prezinte
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
Diaconu (metal), Daniela Fainis (ceramică), Marian Gheorghe (metal), Cătălin Hrimiuc (sticlă), Călin Mușat (metal), Costel Iacob (metal), Ileana Dana Marinescu (metal), Nicolae Moldovan, (ceramică), David Leonid Olteanu (ceramica-sticla), Cătălin Oancea (metal), Ileana Oancea (metal), Victor Olivier Săraru (sticla-metal), Iulian Virtopeanu (ceramică). Timp de patru zile, în weekendurile 12/13 și 19/20 noiembrie 2016, artiștii implicați în eveniment vor fi pregătiți să-și prezinte atelierele și lucrările realizate, să susțină demonstrații, să prezinte lucrări în diferite faze de creație și tehnici
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
de porțelan cu tradiție de peste 45 de ani. Mai multe informații despre eveniment în pagina de web www.zileleartelorfocului.ro, la adresa de email info@ateliere.net sau la telefon 0723 825 800. Referință Bibliografica: Zilele Artelor Focului. Ateliere Deschise de Ceramică, Sticla, Metal Ediția a II-a. București, 12/13 și 19/20 noiembrie 2016 / Maria Pasc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2140, Anul VI, 09 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Pasc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ZILELE ARTELOR FOCULUI. ATELIERE DESCHISE DE CERAMICA, STICLA, METAL EDITIA A II-A. BUCURESTI, 12/13 SI 19/20 NOIEMBRIE 2016 de MARIA PAȘC în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_pasc_1478685114.html [Corola-blog/BlogPost/371472_a_372801]
-
mai cunoscute pomelnice în literatura de specialitate și în muzee sunt cele scrise pe hârtie sau pe lemn.5 Piesă la care ne referim se află în Fondul Muzeului Regiunii Porților de Fier, Secția de istorie, este o placă de ceramică, smălțiută, scrisul zgrafitat, pe fond alb, pe marini puncte de forma difuza, de culoare verde (pare lucrata intrun atelier de olărie ce confecționa cahle, cărămizi, țigle și plăci smălțiute decorative-pe verso se văd urme în lut de la mișcarea rotii) are
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
vechi. În acest caz deși nu putem fi foarte siguri tehnică de realizare a textului prin zgrafitare, culorile utilitate, alb, verde ne poate sugera o îngustare a ariei de provenieță în nordul Moldovei, ce corespunde cu aria de răspândire a ceramicii zgrafitate de Bucovina,11din centre precum Rădăuți, Opoșnea, Kossov, Colomea. Având în vedere cele arătate, putem afirmă că pomelnicul prezentat este o rărițate în domeniu, din punct de vedere al suportului, materialului și tehnicii în care este realizat, că cei
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
preot aceștia doreau să fie pomeniți anume la această biserică . De asemenea că pomelnicul a fost realizat într-un atelier de olărie, fie țărănesc, fie unul de pe lângă o mănăstire, din ținutul Rădăuți, după similitudinea pe care o arată pomelnicul cu ceramică zgrafitată de Bucovina, iar după acuratețea scrisului acesta pare să fi fost scris de un știutor de carte, un monah, preot, călugăr, poate chiar într-un atelier de olărie pe lângă o biserică sau mănăstire din ținutul Rădăuți. Inițial, acesta a
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
din punct de vedere al materialului și tehnicii de realizare, dar și al categoriei de obiecte legate de practicarea cultului de către credincioși-pomelnicele închinate bisericilor. NOTE 1.Varvară Magdaleana Măneanu, Colecția dr.C.I.Istrati -Valorificarea ei în cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier: Ceramică transilvăneana.(‘’Revista Muzeelor‘’,XXX,1993,nr.1.,p.49-50); O institutie culturalănaționalădin trecutul Severinului: Muzeul ‘’Dr.C.I.Istrati’’.(‘’Porțile deFier’’an.I.,nr.1.1996.p.6-7.) ; Interferente culturale româno-franceze în Colecția ‘’Dr.C.I.Istrati ‘’(‘’Porțile de Fier‘’,an.II,nr.2
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
nr.4.,p.11-13.); Gaea sau Venus -o statuetădin colecția ‘’Maria Istrati Capșa‘’-regăsita.(‘’Porțile de Fier’’an ÎI., nr.1.1997,p.19-20.) ; Colecția Maria Istrati Capșa. Arămuri și alămuri .Catalog.(‘’Drobeta ‘’,VIII,1998,p.211-220); Considerații privind evoluția ceramicii de secol XX din Oltenia și Muntenia.(‘’ Porțile de Fier‘’,ăn III ,nr.1.,1998,p.19-24.); Un almanah rusesc de la începutul secolului XIX în biblioteca Muzeului Regiunii Porților de Fier .(‘’Drobeta ‘’ buletin științific trimestrial ,ăn I ,nr.3-4 ,1994
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
2002, p 443; Ceramică zgrafitatădin Bucovina, Porțile de Fier ‘’an V,nr.1(10)2001,p.10.); Recipiente monetare în colecțiile Secției de artăpopularăa Muzeului Regiunii Porților de Fier,(Porțile de Fier’’an V,nr.1.(10),2001,p.20); Ceramică din Moldova în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier- proiect de expoziție în (Revista Muzeelor, ăn XXXX, nr.1-2/ 2004,p. 107); Dr.C.I.Istrati și antichitățile egiptene , în (Porțile de Fier , ăn VI , nr. 1 (11), 2002, p. 25); Samovare
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
în, (Drobeta, arheologie -istorie , XV, 2005, p. 236); Prezenta minorității turco tătare la expoziția generală București 1906. Elemente de civilizație turco tătara la Muzeul Regiunii Porților de Fier.(Drobeta, XVII, 2007, p. 257-265); Aspecte istorice etnografice privind olăritul în Argeș. Ceramică pictorului Ion Marinescu Vâlsan, în colecțiile Muzeului Regiunii Porților de Fier, în(Porțile de Fier , ăn XIII, nr.19, 2011, număr special consacrat a 190 de ani de la Revoluția de la 1821. p.32-37.); Mite Măneanu, Noi date privind istoria României
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, CHIRILĂENESCU, UN POMELNIC RAR ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_ch_varvara_magdalena_maneanu_1368101725.html [Corola-blog/BlogPost/344747_a_346076]
-
nemțesc, în momentul în care pășești în prima sală, realizezi cât de funcționale și în acelaș timp estetice pot fi băncuțele de lemn. Oriunde te uiți, există un mic detaliu care face “totul": perdeluțele de la geamuri, micile pernele de pe bănci, ceramica bavareză, bradul de Crăciun, mirosul de lemn și curat. Restaurantul vă îmbie cu bunătăți bavareze, majoritatea ingredientelor fiind importate din Germania, tocmai pentru a reda gustul cât mai autentic al mâncărurilor nemțești. De la micul dejun à la München (Weisswurst - cârnați
Veldensteiner Stammtisch by http://www.zilesinopti.ro/articole/1498/veldensteiner-stammtisch [Corola-blog/BlogPost/99745_a_101037]
-
în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile mediteraneene sunt foarte vag cunoscute cu excepția limbii grecești și a unor limbi semitice (TILR, I, 1965, p. 38). După părerea noastră comparația cu ebraicul rum „înălțime, ridicătură“este elocventă: „Aici s-a descoperit ceramica din secolul II e.n. Pe un vas întâlnim de două ori scris cu cerneală neagră cuvântul rwm, ceea ce poate însemna fie „Roma“, fie „înălțime, ridicătură“ (Amusin, Manuscrisele de la Marea Moartă, B., 1961, p. 59). Într-adevăr, dacă privim harta Italiei
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1414478611.html [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
grijă de o parte, se scot din uz, dar se păstrează ca amintiri având o anumită valoare sentimentală. Dintre toate acestea, tânărul Ioan Grămadă le reținea pe cele mai frumos lucrate, meșteșugite, fie ele din fier sau din lemn, din ceramică sau sticlă, din lână, in ori cânepă, hârtie sau carton. Apoi, după ce obținea încuviințarea proprietarului de drept, fie el bunic, tată sau mătușă, le sorta după criterii numai de el gândite și cunoscute, le curăța și le aranja în micuțul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
fi scurtă, degeaba auzisem că și propunerile mele etc. La istorie, prezint în 4 septembrie la 10.15, povestea României Mari și a Daciei lui Burebista. Se nimerise și Thusu (cel mic), deștept că nu se poate concepe MA în ceramică, de i-am întors că funcționărimea de la noi, la fel, n-o fi auzit de Krishna și se poate opune. D-na R. mi-a recitat din Tiruvalluvar versuri muzicalizate de silaba -kha, urmând să-mi intermedieze o întâlnire cu
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
strânsă cu degetul mare în sus, chiloți, sutiene, mustăți, nasturi, ciorăpei. Victoria Zidaru (Liteni, Suceava), sculptor și pictor, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, renumită pentru lucrări de pictură, grafică, sculptură, broderie, expune mărțișoare arhaice cu modele din Bucovina lucrate din ceramică pictată, cu suport din hârtie luată din manuale sau din ceramică și cu șnur de in sau de cânepă, tors manual. Ionela Lungu (Humulești) ne prezintă lumea lui Ion Creangă în figurine modelate în humă, reușind să sugereze foarte bine
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]