7,087 matches
-
la dezvoltarea serviciului turistic. V.S. 3.3. MICA INDUSTRIE Funcția industrială și de colectare depozitare a comunei Lespezi este mai mult de domeniul trecutului. Fabrica de sticlă a fost distrusă, s-a renunțat la fabricarea cărămizilor, teracotei și vaselor de ceramică. După 1990 sau desființat Baza de recepție a cerealelor, Depozitul final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, așezate în incinta stației C.F.R. Lespezi, S.M.A. și o serie de magazine și ateliere ale Cooperativei Lespezi. Actualmente, activitățile neagricole
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ale spiritualității umane, au însoțit de-a lungul secolelor, viața generațiilor ce s-au perindat pe meleagurile Văii Siretului de sus. Pământul mai păstrează încă comori de artă create în acest spațiu getodacic, precum obiectele descoperite la Poalele Dealului Peter. Ceramica de Cucuteni, prin forma și plastica sa originală, demonstrează vechimea și talentul acestor locuitori. Obiectele ce ni s-au păstrat din epoca metalelor (bronz și fier) , precum uneltele și obiectele de podoabă, dovedesc gust estetic, aceste obiecte având nu numai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
artizanale, care s-ar potrivi în diverse colțuri ale noii mele case pe care încă o mai decorez. Am descoperit o etajeră ce părea de sute de ani, un ceas de perete pictat de mâna unui artist, niște vase de ceramică... Am plătit cu o filă de cec, după ce am prezentat pașaportul și buletinul, căci așa mi-a cerut vânzătoarea. Și-a notat tacticos toate datele. Am plecat să aduc mașina mai aproape, căci împachetate erau multe și grele. Am lăsat
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
Mac Constantinescu și Petru Comarnescu, la Ana Blandiana și Mircea Cărtărescu. Pe lîngă fotografii ce o înfățișează pe artistă în diferite perioade ale lungii sale vieți, suplimentul conține și o coală cu reproduceri color ale unor tablouri și lucrări din ceramică semnate de Margareta Sterian. Apreciem cu atît mai mult efortul redacției, cu cît știm că asemenea reproduceri nu sînt doar costisitoare ci și laborioase. în întregul său, memorialul Margareta Sterian e un număr de colecție. Cucu Există un mare fotograf
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8742_a_10067]
-
ce se pot intui în gesturi, în cromatica scenei, a costumelor, a machiajului, în acea expresie ce rămîne atunci cînd hăituiala a dispărut. Un fel de vid interior. Omul e disperat restul e minciună" În dreapta, o sobă înaltă, albă, din ceramică pictată, înclinată ca turnul din Pisa. Înăutrul ei, lumina roșie ca focul din părul Generălesei- Peter Hilda, pîlpîie. Nu se aude nici un fel de zgomot. Păpușile devitalizate, cu mișcări frînte ca în desenele lui Kantor, încep să-și definească identitățile
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
lumea consacrată a formelor, cum ar fi lemnul, lutul, nuielele, cioplitul, modelatul, împletitul etc. se armonizeză și intră într-o altă dimesiune prin coliziunea cu materiale, tehnici, medii și ideologii noi. Dacă aici amintim metalul, polimerii, formele industriale gata constituite, ceramica, porțelanul, mediile electronice, în special foto și video, sudura, asamblarea, polisarea, intervenția etc., avem deja enunțul unei alte realități artistice și un nou cadru pentru reconfigurarea formelor. Împăcînd contrariile și unificînd cronologiile, recontextualizînd istoria și incorporînd virtualul, Dumitraș se așază
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele,căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui }uculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și artă mi se
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9845_a_11170]
-
decisiv la schimbul de idei creatoare între membri unei întregi generații de artiști. Mai mult, Vollard și-a încurajat mereu artiștii favoriți să abordeze noi teritorii, noi mijloace de exprimare. La îndemnul lui, fovii - Vlaminck, Derain, Matisse - se apropie de ceramică. Derain pictează peisaje londoneze inspirate de "seriile" lui Monet. Vuillard și Bonnard publică albume de gravuri. După 1920, Vollard este din ce în ce mai puțin interesat de comerțul de artă propriu-zis. Scrie Memoriile unui negustor de tablouri, o colecție de anecdote traduse acum
Ambroise Vollard, doar un negustor de tablouri? by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9882_a_11207]
-
Palmierii din oțel alb și sticlă mată ai gării proiectate de spaniolul Santiago Calatrava rimează perfect cu podul lung de 17 km azvârlit peste estuar, cu futurismul edificiilor, dar și cu Parcul Națiunilor și surprizele sale (de pildă, "vulcanii" din ceramică policromă ejectând coloane de apă). Elogiile de mai sus nu exclud ambianța ușor vetustă, lipsită de obsesiile ipohondrice ale "lumii hipercivilizate". Nici străzile uneori la fel de accidentate ca la Cluj, Timișoara sau Iași. Pentru studioșii arhitecturii, dar și pentru orice om
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
să includă un număr de picturi universal recunoscute: "Portretul lui Mahomed al II-lea" (Gentile Bellini), "Alegorie a bătăliei de la Lepanto" (Veronese), "Ferma" (Miró), "La Vie" (Picasso), "Premoniție a războiului civil" (Dali)... Ambele expoziții pun însă accentul pe artele minore: ceramică, mobilier, covoare, coperte de carte, obiecte de sticlă și metal, veșminte. Multe dintre exponate sunt scoase din contextul lor obișnuit, care le-ar fi făcut cu atât mai relevante... A vedea o piesă de mobilier din Casa Batllo este doar
Civilizații mediteraneene la Muzeul Metropolitan by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9239_a_10564]
-
ci o singură lucrare sau, altfel spus, o instalație în care lucrările sînt doar argumente ale ansamblului. Iar acest ansamblu, de fapt un proiect conceptual-plastic-narativ, se sprijină strict pe un număr foarte restrîns de forme: un cîine bicefal modelat în ceramică, o suită de panouri (tocătoare) din lemn în care sînt înfipte mucuri de țigară, o coloană de cărămidă și două recipiente de toaletă (WC-uri) unite între ele printr-o rețea de sîrmă, încărcată și ea cu material ceramic. Așadar
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
educarea tinerelor fete din județ în spirit practic. În 1905 această școală a fost lasată pe seama primăriei orașului și este condusă de directoarea Elena Costescu. În Tg-jiu, în anul 1900, mai precis pe 9 octombrie se înființează prima școală de ceramică din țară, la inițiativa lui Iuliu Moisil, profesor la Gimnaziul Tudor Vladimirescu în urma constatarilor făcute prin județ, prilej cu care a observat că în 24 localități din Gorj se găsește pământ bun pentru fabricarea oalelor și altor vase. Acesta face
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
unelte. Elevii din afara orașului aveau cantină și o sală dormitor dar erau obligați să-și aducă patul și toate cele necesare pentru dormit.Școala s-a deschis într-o casă boiereasca apoi s-a extins cu noi secții: lăcătușerie, sculptură, ceramică și s-a introdus spre studiu Limba Franceză. Absolvenții școlii deveneau în cea mai mare parte meseriași particulari recunoscuți pentru măiestria și profesionalismul lor, alții se angajau în fabrici și uzine, muncitori. Altă scoală cu caracter practic care a funcționat
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
a numit gimnaziul “Tudor Vladimirescu”. Aici a predat ca profesor limba romana, limba franceză, limba germană, istoria, geografia, gimnastica și desenul. Ca profesor de istorie a predat și în școli particulare din Târgu Jiu. A predat și la Scoala de ceramică și la Școala Normală de băieți din Târgu Jiu, a organizat și condus în calitate de director o grădiniță și o școală secundară cu patru clase particulare, în cadrul societății meseriașilor străini “Unirea” din Târgu Jiu care a purtat numele de “Institutul Ștefan
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
învățători iar exemplul a fost urmat și de alții care au înființat o serie de societăți cu același scop. Tot la inițiativa lui Moisil alături de inginerul Aurel Diaconovici, pictorul Piekarski și profesorul Ion Popescu Voitesti, s-a înființat scoala de ceramică în 1900, octombrie care a fost condusă până în 1905 de profesorul Moisil . La 20 decembrie 1904, guvernul liberal prezidat de D.A.Sturza, a demisionat iar la 22 decembrie același an s-a constituit guvernul conservator care a pornit o acțiune
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările cercetate a fost descoperit un număr mare de complexe de locuire- bordeil, locuințe de suprafață, gropi menajere, platforme și instalații de foc de diferite tipuri, dar și materiale arheologice: ceramică fină, semifină, uzuală, unelte din piatră și din os- ciocane, topoare, spatulă, vârfuri, săpăligi, împungătoare, greutăți pentru plase și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
a necropolelor nu au fost cercetate exhaustiv. S-au descoperit necropolele de înhumație plane, dar și tumulare 104, fără inventar sau cu piese de inventar care au aparținut defunctului sau au reprezentat ofrande depuse de membrii comunității (monede, vase din ceramică sau lemn, oase de animale, mai ales de cal). În ceea ce privește necropolele atribuite populației autohtone, ele sunt destul de ușor de distins de cele ale alogenilor prin orientarea defunctului pe direcția E-V, lipsa ofrandelor și uneori prin poziția brațelor, împreunate pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
care s-au adăugat meșteșugurile, torsul, Țesutul, activitatea de construcție ori cea comercială. Investigațiile întreprinse dovedesc prezența relativ densă a factorului uman, așezările fi ind concentrate pe văile râurilor, în depresiuni ori înșirate alături de cele din perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii în aproape toate așezările din secolele VIII-XI din spațiul românesc, dar și în zone învecinate. Ea reflectă apartenența ei la cultura veche românească, dar și integrarea părții de sudvest a fostei provincii romane Dacia în procesul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
animale. La Moldova Veche s-a descoperit un ac finisat, iar unul neterminat. La Gornea; un împungător de fier cu mânerul de os, ace de dimensiuni diferite, lame de cuțite folosite pentru curățarea pieilor. Alte ocupații: - olăritul( dovedit de abundența ceramicii locale executată cu mâna sau roata); - torsul și Țesutul( fusaiole de lut, piatră sau ceramică);comerțul( cel mai important partener era Imperiul Bizantin- comerț cu cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un împungător de fier cu mânerul de os, ace de dimensiuni diferite, lame de cuțite folosite pentru curățarea pieilor. Alte ocupații: - olăritul( dovedit de abundența ceramicii locale executată cu mâna sau roata); - torsul și Țesutul( fusaiole de lut, piatră sau ceramică);comerțul( cel mai important partener era Imperiul Bizantin- comerț cu cereale, animale, minerale, sare, metale, lemn). - Meșteșugarii practica fie ca ocupație, fie ca venituri bănești, diferite meșteșuguri; cojocăritul, Țesătoritul, croitul. - Dintre vechii meseriași amintim câțiva din localitatea Coronini, localitate apropiată
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
efectele consacrate cu precădere în artele majore, adică în pictură și în sculptură. Cu alte cuvinte, dacă nu a devenit un tehnician autist, un fel de scafandru captiv în străfundurile materialului, artistul decorativ a visat negreșit să facă tablouri din ceramică, sculptură din lînă, arhitecturi din sticlă și bijuterii cît casa, adică să devină un fel de sculptor sau un fel de pictor cînd el, funciarmente, este cu totul altceva.
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
ca să nu te mai întorci poate niciodată... Doamne, îngăduie, totuși, să revăd Saint-Paul-de-Vence și Golfe Juan și Villefranche și Antibes, Antibes cu muzeul Grimaldi care își îndreaptă statura și își întinde brațele spre marea-fără-de-sfîrșit și ale cărui ziduri adăpostesc uluitoarele ceramici și picturi ale magului genial, Picasso...". Un adio încrezător în vremelnicia lui, înaintea plecării pe Rin. Rinul descoperit demult, într-un ceas de cameră al bunicii, devenit "Rinul cel adevărat cu ape cristaline". Emoția întîlnirii, emoția pierderii: "la fiecare cotitură
Acuarele plimbate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9572_a_10897]
-
instituției, "Arqueólogo portuguęs", iar în corespondența lui José Leite de Vasconcelos, păstrată în biblioteca Muzeului, ar putea fi poate găsite și scrisori ale lui învățatului. Căsătorit cu o franțuzoaică - Marcelle Flot -, antichizantă și ea, autoare a unei cunoscute lucrări despre ceramica de la Histria (1938), Scarlat Lambrino nu s-a stabilit la Paris, precum au făcut-o atâția urmași ai boierimii românești, după instaurarea regimului comunist în România, ci în orașul de pe Tejo. După cum se vede în arborii genealogici ai familiei Lambrino
Lisabona și Scarlat Lambrino by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7739_a_9064]