3,942 matches
-
deschis ochii și am văzut miracolul nașterii unei flori...Vorbește-mi de tablourile tale. - Nu am urmat cursuri de specialitate, am învățat prin mult exercițiu, ca să obțin o pictură asemănătoare de cea care m-a fascinat atât de mult, pictura ceramică. Nu pot să prezint o critică a picturilor mele, dar, știu sigur că redau ceea ce-mi place. Îmi place liniștea, îmi plac florile și relațiile armonioase dintre oameni... Umbrele serii se lasă peste parcul în floare. Ana Ranetese ridică
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
Îți doresc o seară plăcută, bucurie și armonie. Ana Ranete -pictor- Născută la 1 ianuarie 1959 în Izvorul Alb-Bicaz. A urmat cursurile școlii generale în Bicaz, liceul cu specific chimie în Piatra Neamț și Universitatea Politehnică București. Obține licența în coloranți ceramici. Este căsătorită, are doi copiiși locuiește în București din 1978. Lucrează timp de 10 ani, grafică și pictură în atelierele de ceramică din București ( CESAROM Pictează ceramică și sticlă prin tehnici diverse de acoperire, icoane tradiționale și sticlă decorativă, ulei
REGINA ŞI PÂNZELE EI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352485_a_353814]
-
deosebire în lumea sportivă prin Clubul de Sport unde se desfășoară campionate mondiale europene. Orașul cu micul lui port unde pot ancora vasele pescarilor cât și cele comerciale își are costumele tradiționale de o vie coloratură cât și obiecte casnice, ceramice, pânze cu modele unice și o largă și apetisantă bucătărie. Cu toate că în acea zi când l-am vizitat, trecând prin stradele înguste dar pitorești, am fost mai întâi impresionat de aspectul îngrijit al caselor a căror vechime o putem cunoaște
VOLENDAM de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352560_a_353889]
-
chiar și a unor pietre între ele. Astfel, ele erau menținute paralel pe măsură ce între ele se tasa o umplutură eterogenă. Aceasta, numită emplecton, avea o compoziție eterogenă, fiind folosit pământ, în amestec cu piatră măruntă de stâncă și chiar resturi ceramice. După cum observă Ioan Glodariu, „zidul de incintă al cetății mai prezintă o particularitate: anume, pe latura dinspre valea Gărgălăului, pe o porțiune unde s-au constatat urmele unui incendiu puternic, s-a observat că pământul din emplecton avea forme ce
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
puține. Este posibil să fi existat mai multe edificii din lemn, material drag dacilor și foarte la-ndemână în zona, dar distrugerile aduse de ultimul război cu romanii, cu precădere marele incendiu, nu a mai lăsat nimic vizibil. Artefacte Vasele ceramice sunt o dovadă de locuire permanentă a cetății. Au fost lucrate atât manual, în special cele pentru gătit, cât și la roată, cele utilizate la servitul mâncării sau la depozitarea ei. Nu lipsesc vasele pictate sau cele de inspirație străină
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
826 din 05 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului A fost odată un olar care trăia într-un sat uitat de lume. Visul lui era să ajungă în marea Cetate, unde să poată avea propria prăvălie de vase, oale și obiecte ceramice. Dar șansele lui erau mici, pentru că olarul era foarte leneș și muncea doar pentru a-și asigura traiul zilnic. Într-o zi olarul întâlni un călător care îi spuse că într-un sat vecin trăiește într-o colibă un înțelept
OCHII – POVESTEA OLARULUI LENEŞ ŞI A ÎNŢELEPTULUI MUT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345681_a_347010]
-
degeaba Ciprul a fost loc de refugiu al zeilor, pentru că iată, arta veche le consfințește existența în aceste tărâmuri prin adevărate bijuterii regăsite la galeria Pierides și peste tot în muzeele cipriote. Următoarea încăpere conține o colecție semnificativă de obiecte ceramice ale căror decoruri picturale reprezintă o mare varietate de păsări, pești dar și diverse figurine utilizate în antichitate în desfășurarea ritualurilor religioase. Al treilea spațiu de expunere de la Pierides conține ulcioare și piese ceramice descoperite la situl Marion, vase de
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
conține o colecție semnificativă de obiecte ceramice ale căror decoruri picturale reprezintă o mare varietate de păsări, pești dar și diverse figurine utilizate în antichitate în desfășurarea ritualurilor religioase. Al treilea spațiu de expunere de la Pierides conține ulcioare și piese ceramice descoperite la situl Marion, vase de alabastru, precum și o mare varietate de măști care împodobesc pereții sălii. În ultima sală, rezervată perioadei medievale cipriote, obiecte din ceramică și sticlă și câteva bijuterii, degajă prin fiecare por dorință de cunoaștere, dorință
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
a ceramicii cu caracter decorativ, vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul hranei la vatră încep să se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în târgurile săptămânale, oale, ulcele, străchini, castroane, oale de sarmale, ulcioare, căni de apă, ulciortuțe. Ca motive decorative se folosește, soarele, punctul, cercul concentric
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
vase miniaturizate. Formă vaselor utilizate în mod tradițional pentru preparatul hranei la vatră încep să se adapteaze, pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în târgurile săptămânale, oale, ulcele, străchini, castroane, oale de sarmale, ulcioare, căni de apă, ulciortuțe. Ca motive decorative se folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
fotografiem clădirea castelului din spatele amfiteatrului, o clădire impunătoare, cu două etaje, cu geamuri mari ovale la partea superioară și mansardă și multe lucarne în acoperiș așezate pe alte două nivele. Castelul din Cetatea Namur Cred că acoperișul din plăci de ceramică gri închis avea peste cinci - șase metri înălțime. Fațada clădirii era placată cu piatră de râu și cărămidă iar curtea era împrejmuită cu un gard metalic din fier forjat. În fața sa se deschidea un platou pavat cu piatră cubică, de unde
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din București. Pro Ceramic Pitești expune ghivece de flori, tratate 100% în interior cu hidrofugant, la exterior cu lac lucios, cu motive geometrice, unice prin cromatică: maro, negru, crem, galben, roșu monarh, roșu auriu sau culori combinate: roșul popii obținut din portocaliu și roșu
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
reprezintă încununarea muncii iconarului. Participă la toate târgurile la care este invitată. Consideră că Expoziția de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
născut la 21 mai 1897, în satul Hănțești, comuna Buciumeni, din județul Covurlui (interbelic), ulterior județul Tutova (interbelic), actual în județul Galați. Între anii 1924 - 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și ceramică. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în „Escadrila Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit și apoi pe frontul de Vest, în cadrul Escadrilei nr. 13, cunoscută în istorie sub denumirea “Escadrila Albă”, în
FATA DIN CERURI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353819_a_355148]
-
Cultural > Patrimoniu > ULCIORUL ROMÂNESC Autor: Mariana Bendou Publicat în: Ediția nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ulcior sau urcior este vasul de lut (adeseori smălțuit) cu gâtul strâmt, cu una sau două toarte, folosit pentru păstrarea lichidelor. Ceramică (provenit din limba greacă κεράμιον Keràmion) se numește un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea ar-gilelor denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de
ULCIORUL ROMÂNESC de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353239_a_354568]
-
Botoșani) este artist plastic, în vârstă de 27 de ani, locuiește în București, a absolvit Arte Decorative-Design, clasa profesor doctor Ionel Cojocariu, are master în domeniu, participă din 2012 la Târgul de la Muzeul Țăranului Român. Lucrează în porțelan „un material ceramic ce are la bază caolinul” pe care îl achiziționează din Germania, Bulgaria și România din cariera Constanța. Mărțișoarele sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Bulgaria și România din cariera Constanța. Mărțișoarele sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se face ardere de biscuit pentru protecția ciobului (obiectului), se glazurează. Glazura ceramică este obținută din pigmenți și oxizi ceramici. Se ard timp de opt oare la o temperatură de 1220 grade Celsius, se lasă să se răcească în cuptor tot timp de opt ore, apoi se decorează peste glazură (decorarea poate fi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
sunt modelate manual după o tehnică specială. Se face o pastă din caolin, se modelează manual la rece, se usucă natural, se face ardere de biscuit pentru protecția ciobului (obiectului), se glazurează. Glazura ceramică este obținută din pigmenți și oxizi ceramici. Se ard timp de opt oare la o temperatură de 1220 grade Celsius, se lasă să se răcească în cuptor tot timp de opt ore, apoi se decorează peste glazură (decorarea poate fi făcută și sub glazură). A doua ardere
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
etc., unele din ele fiind realizate prin procedeul colajului. Mânăstirea „Tisa Silvestri” din județul Bacău expune mărțișoare pictate pe ceramică în formă de flori, fluturași. Diaconu Angela (Galați), artist plastic, absolventă UAP, cu masterat în domeniu, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate manual, cu elemente decorative, reprezentând căluți, chipuri umane, încadrate cu sfoară de cânepă. Folosește toată gama de culori puternice, tari pentru a impresiona: galben-lămâi, albastru-turcoaz, magenta (roșu spre roz) etc. Andreea Burloiu (Galați) și Popescu Alina (Brașov), artiști plastici
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
toate sortimentele, în culori naturale. Expune mărțișoare reprezentând ghiocei, albinuțe, cununi de flori (cordeluțe), bufnițe, spiriduși. Popescu Rodica și Ioan Bianca (București) expun broșe, cercei, coliere croșetate. Enache Mădălina (București), artist plastic, profesor de educație plastică, confecționează mărțișoare din pastă ceramică pictate cu acrilice și vernisate cu ecolac, având ca modele: flori, copaci înfloriți, căsuțe, melcișori. Expune și brățări din ceramică cu șnur alb-roșu, din lână. Oana Bozdog, medic din București, confecționează mărțișoare, broșe, brățări, coliere, cercei din pastă modelată (lut
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
se lăcuiește. „Fimo” se modelează și se arde la cuptor timp de 30 de minute. Obiectele create au formă de pisicuțe, gărgărițe, fluturași, fetițe, girafe, broaște țestoase, melci, ghiocei, trifoi. Nicoleta Buzea (București), absolventă a Facultății de Arte Plastice, Secția Ceramică, Sticlă, Metal, este artist plastic Arte vizuale, lucrează în echipă din facultate, se află la cea de-a doua participare la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250 grade. Drept culori se folosesc oxizi și pigmenți. Mărțișoarele sunt sub formă de becuri, discuri de vinil, inimioare, treflă, inimă neagră, scrisori. Inscripțiile luate din limbajul colocvial le dau o
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
peisaje. Michaela Malița Gherase (București) este inginer și tapiser, absolventă a Școlii Generale de Artă, Liceul de Artă „Tonitza”, absolvent al Universității de Artă Plastică, Secția Tapiserie. Creează mărțișoare și felicitări dintr-o diversitate de materii prime. Mărțișoarele din pastă ceramică pictată au ca motive: insecte, păsări cu pene naturale aplicate, animăluțe, zâne din fibre textile naturale: rafie, sisal (o plantă africană). Din sârmă de cupru confecționează obiecte reprezentând: fluturi, libelule. Piatra de râu ia formă de broșe pictate. În expoziția
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
artist plastic, specialist grafician pe calculator, face tapiserie, textile, imprimeuri. Expune broșe din fetru brodate manual cu motive florale, bufnițe, ghiocei, inimioare, cu mărgele pe margini, pești din pânză brodată manual, cercei din lemn cu aplicații de mărgele și flori ceramice, coliere din bumbac cu mărgele. Dumitrescu Mihai și Niculina (București), economiști, pensionari din 1981, lucrează zaruri, podoabe și mărțișoare din os. Mărțișoarele au ca modele: zodiacul, soarele și luna, Maica Domnului, inimioare, ancoră, cruci, inițiale, elemente vegetale: ghiocei, floare-de-colț, trifoi
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]