736 matches
-
oamenii nepărtinitori; am înțelege-o să i-o arunce viitorul. Trecutul n-are acest drept, căci nu e unul din contimporanii săi care să fie vrednic de una ca aceasta. În partea a doua a discursului său. d. V. Boerescu cearcă a justifica apucăturile demagogice ale d-lui C. A. Rosetti. D-sa, ca om de legi, e în contra eligibilității și pentru inamovibilitate. "De aci ar urma însă să dau cu parul în capul aceluia care ar fi pentru eligibilitate" Nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înainte? - Polcovnicul Săbiuță, inventorul unui cot pentru măsurătoarea cuprinsului cubic al buților cu băuturi spirtoase, un om ce până mai ieri se mulțumea pe leafa de polcovnic și pe care - slavă Domnului - nici una din puterile mari ale Europei n-a cercat să ni-l momească până acum la marile întreprinderi de comunicație ce le au în vedere. Nu ne mirăm de d. C. A. Rosetti. E un om cu desăvârșire stricat și cinic, care n-are întru nimic a declara într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
moravurile noastre publice, astfel încît s-ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat, cu intențiune sinceră. Totuși Adunarea deplânge că guvernele Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale ale paraliziei societății noastre, v-a făcut decât a-i favora dezvoltarea, întorcînd-o în folosul lor ca un mijloc legitim de conservațiune. Acest amendament, propus de C.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
moment de cumpănă și de silă, monarhul și-a adus aminte de români; garantarea autonomiei lor bisericești și școlare au format cetatea îndărătul căreia națiunea a mai putut lupta în contra cotropirii. Dar tocmai de această autonomie miniștrii moderni ai Ungariei cearcă zilnic a se atinge și vor cerca poate până în momentul în care îndelung-- răbdătorul popor românesc va îngropa în ruine și sânge tentativele lor. [4 noiembrie 1882] 217 {EminescuOpXIII 218} ["PE CÎND ÎN POLITICA ESTERIOARĂ... "] Pe când în politica esterioară se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și-a adus aminte de români; garantarea autonomiei lor bisericești și școlare au format cetatea îndărătul căreia națiunea a mai putut lupta în contra cotropirii. Dar tocmai de această autonomie miniștrii moderni ai Ungariei cearcă zilnic a se atinge și vor cerca poate până în momentul în care îndelung-- răbdătorul popor românesc va îngropa în ruine și sânge tentativele lor. [4 noiembrie 1882] 217 {EminescuOpXIII 218} ["PE CÎND ÎN POLITICA ESTERIOARĂ... "] Pe când în politica esterioară se operează o dislocațiune și o schimbare de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât în răutate, că e decăzut la estremitate, că se îmbracă în piei puturoase și face cu neputință petrecerea grecilor acolo". Apoi se mai întîmplă că "sîrbii cari se numesc și croați " făcură uz în folosul lor de catastrofa bulgarilor, cercară a-și supune împărăția de la Ochrida, arseră bisericile, pustiiră totul cu foc și sabie, încît la 1073 arhiepiscopul scria că nici un diacon, nici un preot nu mai e în vestita odinioară biserică a bulgarilor. Această disoluțiune se manifestă, în toate privirile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
e] de la mână la gură. E o stare asemenea aceleia a unei națiuni migratoarie pripășită pentru un timp oarecare pe o întindere de pământ, care, nepăsătoare pentru trecut, care-i este indiferent, și pentru viitor, pentru care nu are grijă, cearcă a stoarce din prezent toate bucuriile pe care acesta le poate da, chiar daca prin aceasta prezentu 1 ar deveni incapabil de a forma temeiul unui viitor stabil. E ca și un om care stoarce din averea [sa] toate plăcerile ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
guvern pentru aceasta), ci spre a denigra o putere foarte neputincioasă în asemenea materie, pentru a uza de foloasele materiale ale acesteia, unui asemenea stat zic îi este indiferentă schimbarea de guverne, și fiecare face bine care-naintea diluviului general cearcă a trăi cât se poate de bine și cu plăcere, asemenea*** în vremea ciumei din Florenza. Într-adevăr statul e un organism ca orișicare altul, ca statul albinelor, al furnicelor și ca corpul de esemplu. Daca un organ nu-și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
AUDIOVIZUAL (VIDEOSFERĂ) MEDIU STRATEGIC (PROIECȚIE A PUTERII) PĂMÎNTUL MAREA SPAȚIUL IDEAL DE GRUP (ȘI DERIVĂ POLITICĂ) UNICUL (Cetate, Imperiu, Regat) absolutism TOȚI (Națiune, popor, stat) naționalism și totalitarism FIECARE (populație, societate, lume) individualism și anomie FIGURĂ A TIMPULUI (ȘI VECTOR) CERC (Etern, repetiție) Arheocentrat LINIE (istorie, Progres) Axată pe viitor PUNCT (actualitate, eveniment) Autocentrat: cultul prezentului VÎRSTĂ CANONICĂ BĂTRÎNUL ADULTUL TÎNĂRUL PARADIGMA ATRACȚIEI MYTHOS (mistere, dogme, epopei) LOGOS (utopii, sisteme, programe) IMAGO (afecte și fantasme) ORGANON SIMBOLIC RELIGII (teologie) SISTEME (ideologii
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în câmpul semantic „Vrednic de încredere”211. Semnificație de bază: cel care ține seama de toate faptele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.4. BohQn: „ispitesc” (SC, Blaj); „scrutează” (Ier), „Cel ce pătrunzi” (Ps 7,9c) (BVA); „ispitesc” (Ier 17,10a), „cerci” (G-R); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10), „cerci” (Ps 7,10c) (BS); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10) (C); dokimázÄn (Ier 17,10; 11,20a; 20,12a), etázÄn (Ps 7,9c) (LXX); „scrutans”, „probas” (Ier 11,20a; 17,10), „probator” (Ier 20
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Semnificație de bază: cel care ține seama de toate faptele (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.4. BohQn: „ispitesc” (SC, Blaj); „scrutează” (Ier), „Cel ce pătrunzi” (Ps 7,9c) (BVA); „ispitesc” (Ier 17,10a), „cerci” (G-R); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10), „cerci” (Ps 7,10c) (BS); „cercetezi”, „încerc” (Ier 17,10) (C); dokimázÄn (Ier 17,10; 11,20a; 20,12a), etázÄn (Ps 7,9c) (LXX); „scrutans”, „probas” (Ier 11,20a; 17,10), „probator” (Ier 20,12a) (Vg); „qui sondes” (Ps 7,10
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
we-l"ÖQÖ leer"k"w... (Ier 17,10): „Eu, Domnul, pătrund inima și încerc rărunchii, ca să răsplătesc fiecăruia după căile lui...” (BS) wa-YHWH Te>"’ ÄÖ boƒQn țaddq ro’Qh kel"yÄÖ w"-lQ>... (Ier 20,12a): „Doamne Savaot! Tu cerci pe cel drept și pătrunzi cu privirea inima și rărunchii.” (G-R) wa-YHWH Te>"’ ÄÖ ŠopQÖ te:eq boƒQn kel"yÄÖ w"-lQ>... (Ier 11,20a): „O Doamne, Dumnezeul oștirilor, Tu care ești un judecător drept, care cercetezi rărunchii și inimile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
intelectualității române. SCRIERI: Dante și spiritul latin, București, 1919; Un pittore romeno all’Academia di S. Luca. Giorgio Tattarescu, Roma, 1923; Romanticii italieni și românii, București, 1924; Solitudine romena, București, 1924; V. Alecsandri și Italia, București, 1927; L’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1927; Un prieten uitat: G.V. Ruscalla, București, 1927; V. Alecsandri e l’Italia, Roma, 1929; Un student român la Pisa și Paris către 1820: Simion Marcovici, Vălenii de Munte, 1929; Romantismul italian, București, 1929; Athènes
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
I, București, 1937; Dante în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, București, 1938; Epica Renașterii, București, 1938; Cuvinte despre Italia, București, 1939; Figuri feminine din Renaștere, București, 1939; În Dalmația, Craiova, 1939; Ugo Foscolo, București, 1939; Il Rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1940; Arquà - Petrarca, București, 1940; Realitate și artă în Renaștere, București, 1941; Aspecte italiene, București, 1942; Valoarea artei în Renaștere, București, 1942; ed. introd. Al. Balaci, pref. Manole Neagoe, București, 1984; Letture scelte dalle origini
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens, Berlin, 1837; ed. 2 (Histoire de la Dacie, des Valaques transdanubiens et de la Valachie), Berlin, 1854; Două femei împrotiva unui bărbat, Iași, 1840; Iluzii pierdute. Un întăi amor, Iași, 1841; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu C. Negruzzi), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională, Iași, 1843; Dorințele
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul Adolphe al lui Benjamin Constant. Avocat și magistrat la Roman, unchiul Emanoil Arghiropol („moșu Manole”) compunea proză (Nuvele române) și a scos două periodice, „Jurnal pentru toți” (Iași, 1868-1869) și „Romanu” (1879-1892
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
a lucrărilor elaborate în limba rusă, aducându-le la forma definitivă. Împreună cu altele, concepute în graiul natal, le-a tipărit la Cernăuți cu ajutorul cuscrului său, Silvestru Morariu-Andrievici, străduindu-se, după pilda tatălui, să continue tradiția culturii românești în Bucovina („Eu cercai cu lira mea poetică să vorbesc limba patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda...”). Regele Carol I i-a conferit, în 1895, Medalia „Bene Merenti”. Parvenitismul social ori contradicția dintre generația vârstnicilor, apărători ai datinei, conducându
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Cronicarii ne relatează un „caz” (petrecut în vremea lui Constantin Brâncoveanu): „[...] viind vremea cea hotărâtă de sus, ca și feciorul lui Șărban-vodă [Cantacuzino], carele se află pribeag la Brașov, să să căsătorească și așa încă mai nainte aicea în țară cercând să-și găsească soție și neputând afla obraz ca acela să-și fie dă potrivă atât cinstii lui, cât și neamului, den dumnezeiasca orânduială, lucrul așa s-au purtat ca fiind aici în țară un beizade fecior de domnu al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vechi tuberculozei 97), de la rănile căpătate în lupte și suprainfectate de sanitari criminali (cum i s-a întâmplat lui Matei Basarab, rănit la genunchi în bătălia de la Finta: „Iar Matei-vodă, fiind la un picior rănit den război, zăcea și-și cerca tămăduința; dar nu putea să-și caute boala lui și slăbiciunile bătrânéțelor, de nebuniile dorobanților, a siiménilor...” - Cronica Bălenilor). Vindecările erau extrem de rare, veritabile miracole, petrecute prin participarea unor medici pricepuți, Radu Mihnea, bolnav de ochi, lăsa în 1619 tronul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe „tagme”) se aflau, cu siguranță, și văduvele, de vreme ce o instrucție domnească din anul 1741 îi cerea vornicului „gospojdi și omului său, pre care-l va trimite în ținutul Vasluiului, să fie volnic a cerca pentru gloabele dușegubinii, pe unde s-ar afla la acel ținut, să aibă a lua câte 20 de lei de gloabă și câte 2 galbeni ciubotele, de la cei ce se vor afla în vină cu fete meri și câte 12
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
București, 1955; Prețul tăcerii, București, 1957; O fată din cele multe, București, 1958; Timișoara, București, 1961; Pagini pentru ochii limpezi, București, 1965; Aventură în lumea albastră, București, 1966; Uluitoarea transmigrație, București, 1968; Privind cinematografic, București, 1970; Misterioasa sirenă, București, 1972; Cerc și dragoste, Timișoara, 1973; Descoperirea de sine, Timișoara, 1976; Ghiozdanul cu surprize, București, 1977; Povești din degetar, Timișoara, 1978; Stăpânul soarelui, Timișoara, 1982; Fata din tren, București, 1984; Fântână cu apă vie, Timișoara, 1985; Inimi în primejdie, București, 1985; O
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
ortostatism: se pornește din așezat pe un șold cu membrul inferior addus peste celălalt, ridicarea efectuându-se prin împingere în brațe. În această zi femeia se ridică, merge puțin cu pași mici, se îngrijește de igiena personală. Se pot în cerca metode de relaxare (Schultze sau Jacobson). A treia zi: se efectuează programul din ziua precedentă la care se adaugă gimnastica Burger, un exercițiu de încălzire cu distensie perineală indirectă, exercițiile Kegel din decubit lateral și decubit ventral, exerciții ușoare de
V. KINETOTERAPIA GRAVIDEI ŞI LĂUZEI, LA SALA DE FITNESS ŞI LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Bogdan Alexandru Hagiu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_631]
-
Din elegiile lui Simplicissimus (Majorat, Plecarea), Din viziunile Profetului (Sara pe deal), Din „Antologia poeziei de dragoste”, Din tânguirile lui Abélard, Ultima rugă a Cavalerului de la Mancha Don Quijote cel Bun (Sete), Scrisoarea lui Harap Alb către fata Împăratului Roș (Nu cerca). Deși procedeul pare ludic, se exprimă, grav și trist, o stare aproape agonică: „Sub pașii moi e ziua o povară./ Cucuta-i verde-verde. Într-o sferă/ plină cu mercur mă scald. E frig./ E început de eră./ Sunt singurul exemplar
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
propriile activități; să măsoare timpul prin intermediul ordonării elementelor, dar și a instrumentelor adecvate; să utilizeze strategii de rezolvare a problemelor; Construcții: să redea o casă descrisă într-o poveste de I. Creangă; să precizeze etapele de lucru; să hașureze pe cerc câte minute a durat fiecare etapă de construcție. Joc de rol: să interpreteze roluri cu măști confecționate la centrele de activitate, să măsoare durata fiecărei interpretări. Scenariul didactic ar putea să includă, spre exemplu: Vom așeza la centrul tematic materialele
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
nu mai cântau cucoșește la casa moșneagului, să mai facă a rău; c-apoi atunci nici zile multe nu mai aveau. Numai atâta, că moșneagul a rămas pleșuv și spetit de mult ce-l netezise baba pe cap și de cercat în spatele lui cu cociorva, dacă-i copt mălaiul. Vocabular: șijderea: tot așa, la fel; asemenea balauri: (în basme) monstru care întruchipează răul, imaginat ca un șarpe uriaș cu unul sau mai multe capete, adesea înaripat cociorva: unealtă casnică compusă dintr-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]