737 matches
-
I, București, 1937; Dante în „Țiganiada” lui Budai-Deleanu, București, 1938; Epica Renașterii, București, 1938; Cuvinte despre Italia, București, 1939; Figuri feminine din Renaștere, București, 1939; În Dalmația, Craiova, 1939; Ugo Foscolo, București, 1939; Il Rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, București, 1940; Arquà - Petrarca, București, 1940; Realitate și artă în Renaștere, București, 1941; Aspecte italiene, București, 1942; Valoarea artei în Renaștere, București, 1942; ed. introd. Al. Balaci, pref. Manole Neagoe, București, 1984; Letture scelte dalle origini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
este, bineînțeles, rescrierea Doinei eminesciene, devenită în versiunea („varianta”) lui I. un poem inițiatic, în care tensiunea formală a versului se îmbină cu tonul profetic și vizionar, iar mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi și trei,/ cearcă patru, dacă n-are/ șaptele mai mult temei,/ cearcă nouă și-ncercare/ sfântă dacă zecele-i// [...] cea că Numărul de Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
devenită în versiunea („varianta”) lui I. un poem inițiatic, în care tensiunea formală a versului se îmbină cu tonul profetic și vizionar, iar mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi și trei,/ cearcă patru, dacă n-are/ șaptele mai mult temei,/ cearcă nouă și-ncercare/ sfântă dacă zecele-i// [...] cea că Numărul de Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
în care tensiunea formală a versului se îmbină cu tonul profetic și vizionar, iar mistica pitagoreică a numerelor cu gândirea metafizică indiană: „! sufletul meu a mirare/ cearcă unu, doi și trei,/ cearcă patru, dacă n-are/ șaptele mai mult temei,/ cearcă nouă și-ncercare/ sfântă dacă zecele-i// [...] cea că Numărul de Aur,/ în plai hiperboreean,/ dup-acela faurmaur,/ deschizându-l la Tețcani/ și văzând prin nori balaur,/ lup flămând de mii de ani,// și visând cel fir de aur,/ legând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
sugestie din Alphonse Karr, florilor le sunt atribuite însușiri omenești. Pusă în seama lui Alecu Russo, n-ar fi imposibil ca scrierea Palatul lui Ghica Vodă să-i aparțină lui. Cu Mihail Kogălniceanu dă la iveală, în 1841, 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești. În scrisul românesc N. are titlul de merit al unui precursor. El inițiază, prin Aprodul Purice, poemul istoric, în scrisori îl anticipează pe memorialistul Ion Ghica, iar cu fiziologiile, devansându-i pe Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
melancolie sangvinară, colorată cu mizantropie. Echilibrul între convenția romantică și realitatea individului, aceasta e minunea creației lui Negruzzi. G. CĂLINESCU SCRIERI: Triizeci ani sau Viața unui jucători de cărți, Iași, 1835; ed. Iași, 1863; Aprodul Purice, Iași, 1837; 200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești (în colaborare cu Mihail Kogălniceanu), Iași, 1841; ed. îngr. Titus Moraru, pref. Mircea Zaciu, Cluj, 1973; ed. (Carte de bucate boierești), București, 1998; Doi țărani și cinci cârlani, Iași, 1849; Muza de la Burdujăni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
educația acestuia. În celelalte părți ale Europei, statul preia încetul cu încetul contro lul asupra familiei. Vom vedea ce se întâmplă în țara Românească și în ce măsură cele două puteri, laică și ecleziastică, se coordo nează în privința acestui domeniu. Simultan este de cerce tat „baza de jos“ a sistemului juridic ecleziastic, dat fiind faptul că înainte de a ajunge la mitropolit, enoriașii își dea pănă necazurile în fața notabilităților locale, în speță protopopul și preotul. Pentru a avea un răspuns la aceste întrebări analiza asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cei vinovați de adulter și nu de a le face și carte de despărțire, calitate pe care o are numai Bi serica. În practică, litigiile enumerate rămân mai departe și de competența Bisericii, iar jalbele trimise chiar de domn spre cerce tare și judecare mitropolitului demonstrează acest lucru, fiindcă poartă, de regulă, această rezoluție: „vătașe dă divan să înfățișezi pe amândoaă părțile la Prea Sfinția Sa Părintele mitropolit, ca să facă cercetarea și izumbrănirea (dezlegare, so luționare) cea cuviincioasă“. Totodată, multe dintre aceste pricini
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și surghiun la mănăstire pentru fata ce s-a dat drept bărbat și pentru nașa care a cununat o. Pravila este folosită ca îndreptar și ca autoritate, iar sentința dată apare mai degrabă ca un compromis prin care se în cearcă nu atât mulțumirea părților, cât stingerea conflictului. Constrângerea este folosită de cele mai multe ori pentru a-l impune, iar Franz Joseph Sulzer rezumă la 1781 cel mai bine această idee. Aflat în judecată cu un negustor brașovean, el se prezintă la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le consideră motive suficiente pentru un divorț. Nu uită să-i reamintească poziția pe care o deține, stre curându-i printre rânduri următorul amănunt: „aseară viind de la Măria Sa Vodă am găsit pă copila cumnatii plângând“. În același timp, marele vistier în cearcă să-l convingă că moartea fetei nu folosește nimănui și dacă soțul ei o omoară la beție nimeni numai poate s-o învieze, și „aduc aminte Sfinției Tale că atunci poate să zică mumă-sa că n-au socotit că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o vacă, intervenția părinților amplifică neînțelegerile, crește tensiunea deja existentă, se proferează amenințări sau se împroașcă cu noroi onoarea fetei și cea a părinților, care n-au știut să-și crească și, mai ales, să-și stăpânească copila. Mitropolitul în cearcă să calmeze spiritele și să reia negocierile, dar abia cu chiu, cu vai se ajunge la un compromis. Zamfira îl încarcă pe Ion holteiul cu „o roche de alagea și să plăteas că și o căldare“, pu nân du-i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ce nu pot fi cenzurate. Dacă în Franța secolului al XVIII-lea sexul devine o afacere a poliției, în țara Româneas că, sexul se află atât în sarcina Bisericii cât și în cea a poliției, cele două pu teri în cercând să con tro le ze și să sanc țio ne ze o se xu a li ta te de bor dan tă. Spre cele două in sti tu ții se îndreaptă un număr important de jalbe care pun în discuție
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
adu ce aman te le chiar în propria casă și sub ochii soției care îl reclamă că o bate și-i ia ba nii, pe care „cu mâinile ei“ îi câș ti gă, să și facă „voi le inimii“. La cerce ta re, vecinii nu po me nesc nimic de adulterul re pe tat al soțului, ci pun ac cen tul pe ne gli ja rea soției ne voi tă să munceas că și să se hră neas că singură. Și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
O evoluție la nivelul mentalităților se pro du se se cu siguranță; chiar dacă un alt caz asemănător numai există, pentru secolul al XVIII-lea, se poate constata acest lucru din atenția pe care boierii judecători o acordă fiecărui detaliu, în cercând să stabilească premeditarea actului și gradul de vinovăție al fiecărui protagonist în parte și din teoretizarea importanței sistemului juridic într-o țară civilizată, opusă barbariei. Pe de altă parte, transformările care au avut loc la nivel mental pot fi observate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
-i consemneze istoria dar a avut o faimă podgore ană, car e a atras spre vinurile sale toți însetații de prădăciu ni. Mărturii arheologice vorbesc însă de o vechim e mult m ai mare a localității Cotnari. Iată ce spun cerc etătorii : Așezari fortificate hallstattiene Pe întreg teritoriul locuit de thraci apar, aproape simultan, primele așezări hallstattiene cu caracter defensiv, situate pe înălțimi sau pinteni de terasă, dotate cu fortificații complexe: așa numitele «valuri arse», cu miezul de pământ calcinat, exemplificate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se întreba într-una, fără să afle răspuns, abatele; și de ce s au întristat tovarășii m ei? De ce mai ales plânge acest popă, cu coama împletită și cu barba fără sfârșit?” - Vinul însă e fără rival... vorbi el către Ruset, cercând să-l scoată din gânduri negre. Atunci boierul, fără să mai păstreze nici cel mai mic respect pentru cântările artiștilor, le făcu semn să tacă și răcni la ei, zvârlindu le câteva bucăți de pâine și rămășiți d e friptură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și prevăzute cu dinți puternici. Aripile anterioare (tegmine) sunt scurte, coriacee, de culoare brun-deschisă iar aripile posterioare (membranoase) sunt bine dezvoltate, cu o rețea de nervuri evidente. Abdomenul este format din 10 segmente, ultimul fiind terminat cu o pereche de cerci lungi (fig. 2 a). Oul este elipsoidal, de culoare galbenă, cu luciu verzui, de 3,0 - 3,5 mm lungime (fig. 2 b). Larva la apariție este de culoare albă, apoi devine castanie - negricioasă, deosebindu-se de adult prin dimensiunile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
unas secuencias un poco más "técnicas", esta obra es accesible no solo pară los especialistas, șino pară un lector-hablante normal. Por otra parte, de las tres lingüísticas componentes de la lingüística integral, la lingüística de la lengua / de las lenguas está más cerca del calificativo de lingüística "pară hablantes". No obstante, los destinatarios principales del volumen son los estudiantes de ciencias humanas (los filólogos, en primer lugar), pero también quienes se preocupan del lenguaje y de la increíble diversidad lingüística de nuestro planetă. Esta
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
timp ce B. Taut construie?te aici cartierul Britz (1925-1930), o reu?it? remarcabil? prin tipologia ?i calitatea formelor urbane subliniate de policromie. De altfel, W. Gropius aplic? la �mp?r?irea �n loturi de la Ț�rten (Dessau, 1926-1928) rezultatul cerce-t?rilor pe care le �ntreprinsese la Bauhaus asupra unei arhitecturi func?ionaliste prefabricate. Situa?ia politic? este comparabil? la Viena, unde municipalitatea social-democrat? construie?te, �ntre 1919 ?i 1934, trei sute de H�fe sau imobile de locuit muncitore?ți
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ce se zice și Tufecci-bașa, făcându-i multe acareturi împrejur pentru purtarea de grijă a slujitorilor. Dar, toate acestea au ars în mai multe r�nduri (1844) și, astăzi sunt risipite, păstrându-se numai biserica, în toate focurile ce au cercat-o, fiindcă, întrânsa se săvârșește slujba lui Dumnezeu. Putem dară ca să venim a crede, după starea zidurilor însemnate, că o fatalitate se ține de dânsele necurmat, fiind fundat pe prețul sângelui". Arnăutul de care se vorbește se numea Maiorul Gheorghe
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
funcționari învinovățiți" o aprecia ca foarte gravă, dezonorantă și umilitoare, întrucât, pe lângă faptul că n-o merita, îi bloca șansa de găsi un alt loc de muncă sau, în proprie expresie, i-ar fi răpit "chiar și putința de a cerca aiurea un nou mijloc de viețuire". De aceea, apela la dreapta judecată a conducerii acelui onorabil Departament, rugându-l ca, pentru expertiza lucrărilor sale "în privirea regulării salinelor de la Ocnă"2, să se adreseze celor mai competente autorități în domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe la munți, tot anul, oameni cu știință geognostică, precum aceasta se urmează în alte staturi, căci, dacă în urmarea unei asemene cercetări, se descopere că într-un munte se află straturi metalice, apoi nu vor lipsi antreprenorii cari să <în>cerce al lor noroc prin deschiderea minelor în asemene munți cu metaluri și dacă numai câteva gropi ar eși bune, apoi atunce cheltuielile cercetărei munților înmiit se întorc statului din zeciuială și din alte venituri a<le> minelor. 4. Cel întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
până la 650 palme. Deși straturile de sare se întind uneori în o adâncime și peste 1.800 pal<me> și prin întrebuințarea științei s-ar putea prelucra și în acea adâncime, totuși, până amu, astă adâncime aici nu s-au cercat, nici scoaterea sării s-au cercat prin metoduri mai bune. Desimea și tăria serei este așa de mare că, până amu, nu s-au părăsit vr-o groapă; numai din a ei surpare sau isvorâre de apă, ce numai din neagiunsul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sare se întind uneori în o adâncime și peste 1.800 pal<me> și prin întrebuințarea științei s-ar putea prelucra și în acea adâncime, totuși, până amu, astă adâncime aici nu s-au cercat, nici scoaterea sării s-au cercat prin metoduri mai bune. Desimea și tăria serei este așa de mare că, până amu, nu s-au părăsit vr-o groapă; numai din a ei surpare sau isvorâre de apă, ce numai din neagiunsul mijoacelor mehanice groapele se înmulțesc. Când
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Rarăul, aproape de satul Chirilă, moșia Broșteni. Aseminea granit se găsește și la poalele despre răsărit a muntelui Haleuca, în valea Suha Mare, mai sus de fereseul cel de pe urmă, dar grosimea și întinderea acestui granit, până acum, nu s-au cercat, nici descoperit. 24-le. Gnais, granite veine ou gneis, se compune din feldspat și glimer și formează acoperișul granitului arătat mai sus, pe muntele Rarăul. 25-le. Marmoră, marbre salin ou calcaire-primitif, primitive or granular limestone, trüm-mermarmor; această marmoră se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]