710 matches
-
Tatianei Slama-Cazacu au fost traduse în nenumărate limbi. De exemplu, Limbaj și context a apărut în limba franceză (Haga, 1961), iar mai târziu în limba spaniolă (Barcelona, 1969). Profesorul italian Renzo Titono o considera pe Tatiana Slama-Cazacu „cea mai mare cercetătoare în psiholingvistica aplicată”. ...Și lista acestor exemple ar putea fi continuată. Cum cele mai multe referiri de până acum vizează preponderent trecutul psihologiei românești, este necesar să stăruim puțin și asupra prezentului ei. După opinia mea, în momentul de față, există trei
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
informației în două trepte și cu rolul pe care îl poate juca personalitatea liderilor și formatorilor de opinie, mass-media influențează semnificativ opiniile marelui public și prin alte mecanisme. Dintre acestea, notabile sunt (Chelcea, 2002): 1) Teoria „spirala tăcerii”, formulată de cercetătoarea germană E. Noelle-Neumann (1980/1984), asertează că opiniile minoritare dintr-o societate tind să se alinieze celor majoritare, făcute publice prin mass-media, sau, în tot cazul, să nu se facă auzite. În concepția autoarei, fostă directoare a Institutului de Demoscopie
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicării interculturale. Nu doar cele trei cărți ale domniei sale, dar și alte lucrări și, mai ales, activitatea didactică desfășurată cu studenții și masteranzii Universității de Vest din Timișoara care se specializează în științele comunicării atestă că e vorba de o cercetătoare și o profesoară cu o competență profesională dincolo de orice îndoială, o autoare deja bine cunoscută și apreciată de către toți cei preocupați de problematica fenomenului comunicării, dar și de cultură în general. În toate lucrările sale, precum și în activitatea sa didactică
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
teoriilor motivației în funcție de criteriul tematic este astăzi aproape cvasigeneralizată (vezi Cole, 1995, 1997; Johns, 1998, ș.a.). Tot în perioada la care ne referim a fost propusă o sistematizare interesantă a teoriilor motivației bazată pe combinarea criteriului tematic cu criteriul istoric. Cercetătoarea franceză Meryem Le Saget (1992) stabilește trei mari grupe ale teoriilor motivației: teoriile motivației din prima generație (1900-1950); teoriile motivației din a doua generație (1950-1990); teoriile motivației din a treia generație (după 1990). Fiecare dintre aceste grupe este apoi caracterizată
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nu înseamnă că nu întâlnim lucrări ce recurg și la alte criterii decât cele schițate de noi.) Faptul însă că această tendință este reală ne este demonstrat de evoluția unuia și aceluiași autor de la o lucrare la alta. O prestigioasă cercetătoare franceză care a scris mult în domeniul psihologiei organizațional-manageriale - o avem în vedere pe Claude Lévy-Leboyer, într-o lucrare elaborată în 1974 (Psychologie des organisations) - arăta că sinteza teoriilor motivației este dificil de făcut deoarece studiile existente sunt disparate și
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a unui verb sau a subînțelegerii unui verb. Multe dintre exemplele noastre, pe care le subordonăm structurilor N1 + Vb (participiu adjectivizat) + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl și Vb + N1 + prep. simetrică + (N2 și N3)/N2 pl, susțin afirmația cercetătoarei. Astfel, când N1 articulat hotărât este urmat de un participiu adjectivizat (chiar subînțeles) ori de o relativă ce conține un verb, prepoziția selectată este, de regulă, între: contractul încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și concernul german EADS (EZ, 27
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
cap, au spus că vor lucra mai bine, întrucât partidul și conducerea le-o cere. Intr-un cerc mai restrâns, că altfel îți era frică de consecințe, am explicat de ce eu, o simplă asistentă universitară, nu pot fi o bună cercetătoare ca Marie Curie. In rezumat erau 2 motive: 1) nu sunt așa de deșteaptă ca Marie Curie; 2) Marie Curie avea doi copii și 2 servitoare, eu aveam 2 copii mici și eram tot eu și servitoare (pentru că trebuia să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu Rusia, acestea sunt mult mai puțin înclinate în a lua poziții de politică externă care contravin intereselor rusești, ca de exemplu, în ceea ce privește includerea Ucrainei în cadrul NATO sau în ceea ce privește drepturile omului în Caucaz. Probabil cel mai puternic aspect al cărții cercetătoarei Paula Ganga se regăsește în analiza comparată a perspectivei statelor din "vechea" și "noua" Europa. Statele est europene sunt cele mai vehemențe în promovarea necesității de a diversifica nevoile energetice europene întrucât ele cunosc din proprie experiență faptul că Rusia
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
de continentul european, i se poate opune viziunea unei entități strict rusești, care să conțină elemente specifice doar acestei părți a lumii unde fragmente din cultura europeană și cea central asiatică s-au contopit într-un spațiu geografic unic.11 Cercetătoarea Angela Stent semnalează faptul că Europa reprezintă un concept tridimensional pentru ruși. Europa este în același timp o idee, un model și o realitate geopolitică.12 Ca idee, Europa este fundamentata pe "concepte post-Iluministe precum importantă individului, guvernământ reprezentativ, toleranța
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ca un cod deturnat spre a ascunde sau deturna mesajul parodistului"5. Importantă de acceptat este operația de codificare ce ajunge practic să normeze lectura, ea fiind unul din punctele comune în care se unesc majoritatea excursurilor teoretice expuse de cercetătoare. De menționat că distincția sub auspiciile căreia autoarea își așază cercetarea încă din titlu (ancient, modern, and post- modern) nu respectă întotdeauna granițele strict temporale ale epocilor literare la care se referă: astfel, modernitatea (în roman, s.n.) e atribuită Renașterii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
știința de a enunța doctrinal acest lucru. Ea stă așadar la baza alcătuirii planului de inspirație divină, al unei singure voințe, care se manifestă însă plural, atât prin ipostazele sale sfinte, cât și prin relația dintre Christos, autocrat și ecclesie. Cercetătoare a surselor bizantine ale imaginarului creștin, Marie-José Mondzain exemplifică aceste observații prin trimiterile la oíkonomía trinitară comentată în scrierile lui Hippolit, Tertulian, Sfântul Augustin și Vasile din Cesareea, continuând apoi cu oíkonomía
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare" (I. Druța, 2013: 81) este sincronă cu începuturile lexicografiei românești "de tip terminologic". Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir sunt două personalități relevante ale perioadei, asupra cărora se focusează studiul cercetătoarei. Primul a inclus în lexiconul italian-român (aprox. 1700) un dicționar de terminologie geografică. Dimitrie Cantemir anexează la Istoria ieroglifică (1704) un glosar cuprinzând 286 de termeni savanți, de origine greacă și latină. Glosarul cuprinde in nuce începuturile formării terminologiei filozofice
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semantice" (A. Bidu-Vrănceanu, 2012: 44). Metodologic, Angela Bidu-Vrănceanu propune utilizarea metodelor lexicologiei generale, de unde denumirea de "terminologie lexicală descriptivă". De aici derivă rolul dicținarelor generale și specializate, rolul lecturii definiției lexicografice. Terminologiile sunt considerate coduri închise. Pentru deschiderea acestor coduri, cercetătoarea propune deopotrivă, studiul definiției lexicografice și al definițiilor alternative (mai cu seamă în științele exacte și în medicină) în cercetare. Au promovat prin studii și cercetări, direcția lingvistică funcțional-descriptivă [considerată "un complement al terminologiei monografice-cronologice, dezvoltate anterior, și al celei
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
2002. AN PORTRET DISCURSIV. Noțiunea "portret discursiv" a fost folosită prima dată în 1988 de S. Moirand pentru reprezentarea transmisă de locutor despre el însuși prin maniera în care se ilustrează ca emițător al textului. În cadrul analizei propuse de această cercetătoare, se reconstruiește portretul discursiv al unui locutor, cu variantele manifestate de-a lungul timpului sau în genurile avute în vedere, pornind de la corpusul de texte produs de același autor într-o perioadă a activității lui, pe același suport (precum o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Forăscu, Narcisa) Cuvinte și sensuri, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1988. Este coautoare a lucrării Dicționar general de științe ale limbii, care a cunoscut mai multe ediții, începînd cu 1997. Sarah-Jayne BLAKEMORE, specialistă în psihologie experimentală; absolventă a Universității Oxford, cercetătoare și profesoară de neuroștiințe cognitive la University College London. Cele mai multe studii au ca obiect de investigare raportul dintre neuroștiință și educație. Lucrare de referință: (în colab. cu Frith, Uta) The Learning Brain. Lessons for Education, Wiley-Blackwell, Hoboken, NJ, 2005. Leonard
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să negocieze pericolele posibile ca relocări, modificări geopolitice, conflicte militare, modificări ale fiscalității etc. <footnote Galbraith, J.K. (1997), Societatea perfectă. La ordinea zilei: binele omului, Editura Eurosong & Book, București. footnote> Cu referire la România, unde o asemenea strategie nu există, cercetătoarea Sarmiza Pencea întocmește o analiză SWOT (caseta 20) în care prezintă punctele tari și slabe ale României în atragerea ISD. Dintre acestea, este interesant de remarcat faptul că pot fi identificate aspecte care privesc potențialul negentropic al unei investiții în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sterile. Descoperă mecanismul de replicare a virusului ARN, prin izolarea unei molecule infecțioase, în dubla spirală a ARN-ului, analog ADN-ului virusului "murin", provocator de encefalomiocardită. Este prima demonstrație că ARN-ul se replică la fel ADN-ul. Împreună cu cercetătoarea Françoise Barre-Sinoussi descoperă, în 1983, prezența virusului HIV responsabil de SIDA. Virusul HIV (în verde) pe o limfocită (în roșu), văzut prin microscopul electronic Luc Montagnier și colaboratorii săi demonstrează că microplasma crește considerabil efectul citopatogen al virusului, descoperire care
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
europeană, hotarele acesteia extinzându-se până la Nistru, devenind astfel vecină cu Moldova. Dar mergând înapoi pe firul istoriei, constatăm că strămoșii noștri trăiau pe aceste meleaguri, aproximativ de la anii 65005500, înainte de Hristos, putând socoti că reprezintă leagănul civilizator al Europei. Cercetătoarea americană, de origine lituaniană, Marija GIMBUTAS, a răsturnat teoria priorității Mesopotamiei în civilizația lumii, apreciind că "România este vatra a ceea ce am numit vechea Europă". Tăblițele de la TĂRTĂRIA stabilesc, fără tăgadă, că inscripționarea comunicării umane a apărut pe meleagurile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Constantin Brâncoveanu, I. studiază douăzeci și trei de manuscrise (câteva în limba germană), aflate atât în colecțiile Bibliotecii Academiei Române, cât și în cele ale Bibliotecii Centrale din București, în Arhiva Bisericii Negre din Brașov sau a Muzeului Regional din Craiova. Cercetătoarea dovedește că suprimarea unei bune părți a acestei cronici s-a datorat nu lui Nicolae Mavrocordat, ci lui Ștefan Cantacuzino și altor Cantacuzini; unicul manuscris care ducea povestirea evenimentelor până aproape de mazilirea lui Brâncoveanu a stat multă vreme ascuns, rămânând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287515_a_288844]
-
cam sacadat” (Pompiliu Constantinescu). Romanul Joc de oglinzi ilustrează credința, pusă deja în gura protagonistei din Fapt divers, în darul și pedeapsa femeii „de a fi mereu atât de mult alta”. Eroina, Alma Voinea, apare mai întâi în ipostaza de cercetătoare foarte dotată, autoare a unei descoperiri epocale, performanță anulată însă de faptul că altcineva i-o luase înainte și își comunicase rezultatele. Apoi ea este, total și fără rezerve, soția îndrăgostită a unei seducătoare „secături”, care, fără scrupule, o pasează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Șarpele. În studiul Meșterul Manole, S. Ispas oferă o interpretare aparte mesajului baladei, din perspectiva creștinismului În numele căruia s au ridicat cele două (trei) biserici de la Argeș, ajungând la concluzia că ea reprezintă un cântec povestitor despre ridicarea bisericii lui Hristos. Cercetătoarea susține că, așa cum se poate desprinde din Miorița, destinul reprezintă doar o virtualitate și el nu apare deloc ca destin implacabil. Motivul testamentului ciobanului există În toate variantele de baladă și colind. Ciobanul care dorește să afle ce-i rezervă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii de depășire a incertitudinii și nesiguranței În relație cu lumea Înconjurătoare. Cercetătoarea Nicoleta Coatu, prin Structuri magice tradiționale, propune o analiză a fenomenului descântatului cu finalitate terapeutică, urmărind configurarea particulară a limbajelor simbolice Într-o gândire fundamentată pe cauzalitate magică. În literatura română cultă norocul reprezintă o constantă, precum În toate literaturile
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
fost surprinzătoare doar prezență discretă a cadrajului consecințelor economice dintr-un eveniment mediatic major cum este dezbaterea prezidențială". Elementul de noutate al acestei contribuții este că identifica elementele comune ale campaniilor dezbaterilor televizate în perioada postdecembrista. A opta contribuție aparține cercetătoarei ce provine de dincolo de Prut, doamna Aurelia Peru Bălan. Articolul său, intitulat: "Factorul basarabean în alegerile prezidențiale din România" ne prezintă comportamentul electoratului cu drept de vot din Republică Moldova și evoluția numărului celor care au participat la alegeri din
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
sau „Schimbarea la față a României” (1999), o analiză detașată și documentată a scrierilor politice în limba română ale lui Emil Cioran, cu accent pe cartea acestuia din 1936. Avansând în cercuri concentrice și combinând demersul exegetic cu patosul arhivistic, cercetătoarea realizează o atentă încadrare a gândirii cioraniene în climatul epocii, prin identificări și delimitări succesive în raport cu sursele politice și filosofice, cu mișcarea legionară, cu ideologia criterionistă ș.a. Sunt evitate atât cazuistica frivolă, cât și tonul justițiar revanșard, procedându-se, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
condiționată: în primul rând de sentimentul de apartenență la spațiul copilăriei, la insula natală, Sicilia; în al doilea rând, de umbrele antichității încă vii pe aceste meleaguri; în final, de operă leopardiană, ce nu o dată i-a oferit cuvinte potrivite. Cercetătoarea Marinella Cantelmo demonstrează, pornind de la termenul cheie siepe, tradus de Eta Boeriu liber prin desiș, ca primă strofa a poeziei quasimodiene Cuvânt nu este altceva decât o rescriere a celei mai cunoscute creații leopardiene, Infinitul.22 Întoarcerea la această capodoperă
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]