707 matches
-
în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Ce importanță a avut presa idiș din România asupra vieții evreiești din această țară în secolul al XIX-lea? Mi-am pus această întrebare atunci când am început lectura cărții cercetătoarei Augusta Costiuc Radosav asupra acestei teme. Mi-am mai pus și alte întrebări. Ce reprezintă această lucrare? Care este scopul ei și care este materia analizată, în sine? O mențiune specială: autoarea este lector de limba și literatura idiș la
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
România și perimetrul românesc, nu o analiză istorică generală, a fost publicată doar parțial: partea referitoare la presa idiș nu a mai apărut. Cartea colegei Augusta Costiuc Radosav vine să completeze acest gol. Este o lucrare istorică realizată de o cercetătoare din tânăra generație, reflectând noua modalitate și metodologie de analiză și prezentare a materialului documentar. Autoarea nu se mulțumește șă facă o simplă prezentare, un catalog al periodicelor idiș din Vechiul Regat în secolul al XIX-lea, deși introduce și
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
a cărții a avut loc în Sala de Conferințe a Băncii Ciprului din Nicosia, începând cu orele 19:30. Alianța Românilor din Cipru, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Cipru au organizat o seară specială, în care, alături de invitata evenimentului, cercetătoarea și traducătoarea Elena Lazăr, s-au aflat și doi foști Ambasadori ai României în Cipru, dna. Andreea Păstârnac, care este acum Ministru pentru Românii de Pretutindeni și dl. Costin Georgescu, cel care a ajutat la înființarea primei Școli Românești din
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
a cărții a avut loc în Sala de Conferințe a Băncii Ciprului din Nicosia, începând cu orele 19:30. Alianța Românilor din Cipru, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Cipru au organizat o seară specială, în care, alături de invitata evenimentului, cercetătoarea și traducătoarea Elena Lazăr, s-au aflat și doi foști Ambasadori ai României în Cipru, dna. Andreea Păstârnac, care este acum Ministru pentru Românii de Pretutindeni și dl. Costin Georgescu, cel care a ajutat la înființarea primei Școli Românești din
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
revenind la Universitate, dar menținându-și identitatea, în pofida dificultăților financiare. Pentru Olimpia Berca, în 1963 are loc și debutul efectiv, în revista Orizont din Timișoara. Colaborările la publicațiile literare și la revistele de lingvistică se înmulțesc, odată cu trecerea anilor; numele cercetătoarei se regăsește frecvent în același Orizont, dar și în Limbă și literatură, Limba română, Studii și cercetări lingvistice, Familia, Orient latin, Banat, Rostirea românească, Timpul, Caligraf, Reflex, Luceafărul etc., semnând studii de stilistică, de versificație, comentarii și portrete literare, cronici
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
20, din perspectiva rimei. Mai înainte, o Bibliografie a stilisticii românești (realizată în colaborare) creiona, la nivel formal, solida informație pe care Olimpia Berca a folosit-o la redactarea lucrărilor sale de stilistică. Orientarea colectivului din care a făcut parte cercetătoarea către alte proiecte (în speță, Dicționarul general al literaturii române) determină și o cotitură decisivă în preocupările ei curente. Comentariul literar devine o permanență în activitatea cercetătoarei, iar rezultatul concret este publicarea, în 1996, a unui Dicționar al scriitorilor bănățeni
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
la redactarea lucrărilor sale de stilistică. Orientarea colectivului din care a făcut parte cercetătoarea către alte proiecte (în speță, Dicționarul general al literaturii române) determină și o cotitură decisivă în preocupările ei curente. Comentariul literar devine o permanență în activitatea cercetătoarei, iar rezultatul concret este publicarea, în 1996, a unui Dicționar al scriitorilor bănățeni, o prezentare selectivă, preponderent informativă, dar cu multe intarsii apreciative, a unui număr de 69 de autori contemporani din vestul țării. Unele articole, structurate după alte criterii
OLIMPIA BERCA – RECUPERĂRILE NECESARE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345831_a_347160]
-
și în alte subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum de sărbătoare au mânecă
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
inventatorul logicii fuzzy, declară că: „promite mult pentru știința modernă”. Expunerea, distinsei profesoare, care a avut drept subiect „Riscul de portofoliu folosind modelul Garch” (Portofolio risk using Garch model) a fost foarte apreciată de către oamenii de știință prezenți la conferință. Cercetătoarea Brîndușa Covaci a organizat în cadrul acestei conferințe o secțiune specială de Matematică în Afaceri și Științe Sociale. La această secțiune, cercetătorii sau profesorii români au excelat prin prezentările făcute, dar și prin creativitatea de care au dat dovadă în dezvoltarea
PREZENTE ACADEMICE ROMANESTI LA HARVARD de LIA LUNGU, NEW YORK, SUA în ediţia nr. 49 din 18 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345123_a_346452]
-
în paralel, se obține o analiză corectă a operei literare. În viziunea actuală, constată autoarea, profesorul este cel care vorbește cât mai puțin posibil, faciliteată și structurează discuția, majoritatea întrebărilor sunt puse de elevi și răspund în primul rând colegii. Cercetătoarea Alina Pamfil numește aceasta învățare activă sau învățământ centrat pe elev. În cadrul evocării unor experiențe didactice ale unor profesori privitor la obiceiurile tradiționale legate de subiect: Una din aceste experiențe evocată de profesoara Grazzielei Popescu se referă la scriitoarea Elena
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
onoare. Totodată, un alt membru fondator al A.D.R., maestrul Pierre Georgescu-Dedy îi va realiza bustul în bronz. Membrii Academiei DacoRomâne sunt alături de toți cercetătorii români din țară și din întreaga lume și își exprimă adîncă durere pentru pierderea unei cercetătoare talentate, care a adus glorie eternă științei, identității naționale împreună cu alte mari valori culturale ale României contemporane - rămînînd un model de cercetător model al științei și un cetățean serios al patriei. Un centru de cercetare interdisciplinară al A.D.R. îi
COMUNICAT: MĂRIOARA GODEANU – O FEMEIE CERCETĂTOARE ŞTIINŢIFICĂ A URCAT LA CELE VEŞNICE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376283_a_377612]
-
Bernard Shaw luând cunoștință cu marele poet român prin intermediul unei traduceri făcută de Sylvia Pankhurst, spunea despre ritmul fundamental al creației eminesciene, despre miracolul Eminescu; ,, fluiditate și durată, opacitate și transparență, viață și moarte. ,, Mai târziu prin anul 1978, remarcabila cercetătoare hindusă Amita Bhose spunea; ,, Prima mea întâlnire cu poezia eminesciană mi-a produs o mare uimire. Descopeream o întreagă lume; în care Orientul se întâlnește cu Occidentul, Europa se unește cu Asia, finitul se desmărginește și granițile se șterg. ,, Cum
,, UNIVERSUL POEZIEI LUI EMINESCU ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374270_a_375599]
-
adesea acești demoni rebeli împotriva voinței de a fi, primesc înfățișare de călugări, reamintind idealul etic schopenhaeurian al ascetului...". Ascetul contrastează însă cu privirea înghețată eminesciană, cu acei ochi ce "scânteie-n afară". Imaginea are ceva derutant, aproape "vampirică" spune cercetătoarea Svetlana Paleologu-Matta în Jurnal hermeneutic (POESIS, nr. 6-7-8, 1994): "frumusețea eroului în diverse ipostaze sperie", nu atrage, nu liniștește. (Exemple: Luceafărul, Arald, Sarmis nebunul etc.). Ea motivează această imagine printr-un gând pascalian: omul este un "monstru incomprehensibil" (Pensees), pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Eminescu care este notat pe aceeași pagină verso: "Prelegeri publice (Să le țin în Maramureș) 1. Geniul națio nal 2. În favoarea teatrului 3. Studii asupra pronunției 4. Patria română. 5. Poesia populară (p. 58). De o mare importanță este concluzia cercetătoarei: "Invocarea numelui profesorului din Beiuș ar putea servi ca document, singurul cunoscut până acum, în susținerea ipotezei că Eminescu a trecut pe la liceul de aici înainte de începerea studiilor universitare." Desigur că pentru autorul acestui studiu această ipoteză ar putea proba
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
europeană, hotarele acesteia extinzându-se până la Nistru, devenind astfel vecină cu Moldova. Dar mergând înapoi pe firul istoriei, constatăm că strămoșii noștri trăiau pe aceste meleaguri, aproximativ de la anii 65005500, înainte de Hristos, putând socoti că reprezintă leagănul civilizator al Europei. Cercetătoarea americană, de origine lituaniană, Marija GIMBUTAS, a răsturnat teoria priorității Mesopotamiei în civilizația lumii, apreciind că "România este vatra a ceea ce am numit vechea Europă". Tăblițele de la TĂRTĂRIA stabilesc, fără tăgadă, că inscripționarea comunicării umane a apărut pe meleagurile noastre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce (după cum afirmă cele două cercetătoare) la o reprezentare a violenței televizuale într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și de tehnică a filmării constă, în cele din urmă, în amalgamarea până la anulare a elementelor specifice traumei narative
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
publicului german câteva antologii comentate, exemplare ca selecție și informație, precum și lucrarea de mare anvergură Rumänische Literaturgeschichte von den Anfängen bis zur Gegenwart [Istoria literaturii române de la începuturi până în prezent] (1994), exegeză care încununează fericit cariera de excepție a unei cercetătoare străine, atât de devotată fenomenului cultural românesc. În numai 316 pagini sunt surprinse principalele aspecte ale literaturii române (de la folclor până la generația ‘80), acordându-se un spațiu amplu atât „emigrației interioare” (A. E. Baconsky, Adrian Marino, Ion Negoițescu, N. Balotă
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
a procedat inițial la studierea nemijlocită a eposului eroic contemporan în spațiul Moldovei, examen care i-a permis deopotrivă să obțină o imagine de ansamblu a fenomenului și să raporteze cântecul moldovenesc la întregul repertoriu românesc. Chiar în acest spațiu cercetătoarea distinge particularități ale unor zone ca Suceava, Vrancea, Galați, Bacău, Neamț, Vaslui. Demersul este minuțios, astfel că tipurile și subtipurile știute din catalogul epicii populare versificate apar aici în funcție de modul reprezentării lor în Moldova. Un util examen, cu numeroase observații
BERDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
dezvoltare economică (definită de un indice calculat pe baza a 12 indicatori), „forțele sociale” au cea mai însemnată influență asupra performanțelor economice. În cazul gradului mai ridicat de dezvoltare economică, factorii politici exercită influențe mai importante. În concepția celor două cercetătoare, variabilele sociale ar fi următoarele: condițiile socio-economice; extinderea piețelor; mediul individual și social; structura familială; structura claselor sociale; diversitatea etnică și rasială; religia; diferențele între mediul urban și mediul rural; mărimea unității sociale; Dezvoltarea implică schimbarea în: compoziția output-ului
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
86). 6. Paltinul psihopomp Rândurile care urmează se referă la felul în care a fost valorizat paltinul în legenda Sfântului Sisinie (Sisoe). Un sfânt care, în mentalitatea populară, apără lehuzele și pruncii de demonul feminin Avestița (Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală (135). Cea mai veche atestare documentară privind cultul Sfântului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe tablă, care scoate în evidență aspectele importante, eliminând detaliile. Schematizarea trebuie însă însoțită și de o prezentare a obiectului ființei în integritatea sa, pentru a putea fi identificată de elevi. d. O altă recomandare privește variația materialului intuitiv. O cercetătoare (E. Kabanova-Meller), urmărind lecțiile ținute într-o clasă gimnazială, a observat cum unii școlari nu recunoșteau triunghiul dreptunghic decât dacă era desenat cu o catetă orizontală. Încercând să-și explice eroarea, ea a constatat că profesorul de matematică desena totdeauna
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
interbelică. Putem Înțelege propensiunea spre dictatură nu doar În crearea politică a adversarului pentru un potențial război, ci și În crearea politică a modelului nou-născuților „dezirabili” (mai ales etnic și rasial). Nu cred că este chiar Întâmplător faptul că ambele cercetătoare trăiesc În SUA, o dată ce acolo există șansa cea mai mare să Îți faci un reflex din respectul pentru altul și pentru discernământul acestuia sau acesteia În privința propriilor interese. Noi, aici, ne-am păstrat Încă prea mult reflexul că majoritatea oamenilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
capii” celorlalți, să Îi lumineze sau să Îi constrângă pe cei „anomici”. „Iadul” sau, cel puțin, „purgatoriul” antiindividualist (mă refer la individualismul etic) este adesea pavat cu cele mai bune intenții. Eugenia face parte din această categorie. Maria Bucur este cercetătoarea excelent pregătită să ne facă să Înțelegem bunele intenții și consecințele lor pozitive În plan civilizator (politicile pentru sănătatea publică) și „bunele intenții” cu dramaticele, adesea tragicele lor consecințe În planul umanității, dar și În cel al samavolnic pretinsei „creștinătăți
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un mediu dinamic, cerințele de schimbare rapidă și flexibilitate pot fi dublate de cerințe pentru condiții mai stabile. 10. 3.1.3. Joan Woodward Una dintre cele mai importante contribuții pe această direcție de analiză a structurilor organizaționale îi aparține cercetătoarei britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
britanice Joan Woodward, care a avansat ipoteza că adoptarea de către o organizație a regulilor clasice de organizare, cu o diviziune strictă între muncitori și conducere, nu reprezintă o garanție pentru succesul firmei, nici în ceea ce privește performanța productivă și nici factorul uman. Cercetătoarea a luat în considerare variabila tehnologie, iar analiza diferențelor dintre tehnologii a condus-o la descoperirea unei relații între tehnologie și structura organizațională. Mai mult, această legătură implică o relație cauzală. Woodward nu a pretins că tehnologia ar fi singurul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]