3,025 matches
-
atâția bani pentru Întreținerea atâtor trântori, care nu mai știu cum să facă să cheltuiască cât mai mulți bani din averea publică, s-ar lucra mai intens pentru o legislație corectă și aplicabilă În toate sectoarele vieții sociale, s-ar cerne toate gunoaiele și ar rămâne oamenii modești, buni specialiști În domeniul lor de activitate. Ar fi ceva, nu credeți?! Afirmațiile mele sunt dure, dar adevărate. Și, să pornim ca de obicei cu exemple, ca să nu fiu acuzată vreodată că nu știu ce
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
zi de Astrid, să n-o mai văd nici pe ea, ceea ce mă înnebunește cel mai mult, de-mi vine să-mi pun capăt zilelor. Soarele răsărise. Ceața se destrăma, agățându-se de pomi și de garduri. Deasupra drumului se cernea o lumină leșioasă, cenușie-trandafirie, și prin pâlpâirea aceea, mașinile negre lunecau huruind unele după altele. Soldații ședeau țepeni deasupra, strânși pachet, cu armele-n mâini și fețele-mpietrite. Mergeau să omoare și să fie omorâți. Aveau căștile turtite, trase pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
seve, arome proaspete și vânturi nebunatece. Ziua trăia în ațipeală, simțindu-se seacă până-n subțioara picioarelor, într-un fel de amânare, și, pe neașteptate, cum trecea ceasul de prohod și de risipă de catedrale mistuite-n pârjoluri reci și seara cernea ceruri de fluturi albaștri și cenușii peste pământ, în sângele ei tânăr înviau jerbe de foc, se desfundau peșteri de doruri și erupții de lumină izbucneau, răspândind-o spre cer. Bătrâna o pândea cu ochii ei stinși, răniți de îndelungată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
un viciu care aduce după sine suferința. În cazul spațiilor închise acesta nu poate fi altul decât claustrofobia: Atunci odaia mea devine temniță, coteț odios. (Cel mai tare) Viața mea a fost o grotă, beciul unei închisori. Lumina rară se cernea printre gratii... (Trântorul) Dar ei cu toții uită că uneori și apa și aerul pot fi neînchipuit de grele, că și apa și aerul se pot preface în lespezi și pot apăsa, ca și țărâna, umerii și pieptul celui dus... (Rondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Îi povestesc și a început să râdă. Ce să facem? Iau o pungă și pun acel aluat, apoi, mă duc în grădină, sap o groapă și-l îngrop, ca să nu afle bunica. Pun, din nou, să fiarbă apa. Între timp, cern făina - aproximativ cât a fost înainte - torn apă călduță, pun sare și mestec bine, așa cum a zis bunica. Vine ea acasă și-i spun că am făcut ceea ce a zis și totul, în final, a fost bine. Și nu a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
precis de către cine...) din naștere. Această „componentă” conduce pe om („homo sapiens”...) spre înfăptuirea de fapte bune. Partea proastă e că nu întotdeauna. De aceea, poate, oamenii se împart în buni și răi! Mintea e locul în care omul își cerne gândurile, năzuind a separa tărâțea de făina cea bună pentru pâine. Că și tărâțea servește la destule alte preparate asta-i altă mâncare de pește... Enervarea indică acumularea unui flux de energie negativă când omul își pierde „uzul rațiunii”. Pentru
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
Apolodoro a văzut trecând, aproape plutind, fără a face zgomot, în penumbră, o nălucă de fecioară. Altă dată, a descoperit printr-o ușă întredeschisă, acolo în fund, lângă un balcon închis, învăluită într-o blândă lumină pe care perdelele o cerneau, un chip aplecat asupra lucrului de mână, ceva ca eternizat în ramă, și o mână ingenuă, ceva ca floarea acelui spațiu în penumbra domestică, violetă și liniștită a căminului. Lumina marca cu luminos tiv contururile feței în plumbuita pictură de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
clești; Clarita în fața flăcărilor care dansează se dezbracă pentru a se încălzi și-și întinde picioarele mici; lumina îi aprinde fața și alunecă pe ea, pe tenul său al cărei puf de caisă, de dulce caisă cu puf, culege și cerne lumina. Și ochii, acești ochi atât de singuri, sunt făcuți pentru a privi liniștiți. Ah, ce animal! Ce animal domestic grațios această fată! O pisicuță leneșă, atrăgătoare, silențioasă... Și când vorbește? Ce frumoase simplități spune! În special, când pot, își
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și le-a venit ideea să trimită oamenilor, de care auziseră că sunt buni, harnici și frumoși, prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
prima zăpadă. Zis și facut.Ea Își suflecă mânecile, luă o sită din cămară (și deasupra norilor există cămări) și se puse pe cernut, măi frate. Și moș Niculae ce făcea? Iaca, Își scutura barba lungă-lungă și albă albă. Baba cernea de zor, moșul Își scutura barba și din cer coborau lin, fulgi albi și pufoși și steluțe moi și strălucitoare.Și fulgii și steluțele se așezau unu lângă alții acoperind pământul cu zăpadă. Se bucura baba și mos Nicolae de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în căsătorie. Te auzeam, te ascultăm? Puteai să-mi fi spus orice, eram dornică să te ascult, așa cum pustiul se bucura de ploaie. M-ai iubit? Chiar doreai să-ți împarți viața cu a mea? Cu trecerea timpului am mai cernut acele vorbe ale tale, dar nici acum n-are nici o importanță dacă vorbeai adevărat sau erau cuvinte și fraze pe care le-ai mai spus și altor fete. Erai atât de convingător, îmi declarai iubire veșnică atât de înflăcărat, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
dădeam în gînd, deveneau și ele călduțe, uscate și aride și nu făceau decît să-mi mărească chinul cu un fel de amețeală logică în plus, un fel de delir plin de raționamente și de argumente medicale, peste care se cernea mărunt cenușa fadă a setei mele devorante." (p. 21). Un om cu judecata întreagă și ființa debilă visează la răsfățul cu apă chioară, apa care-l otrăvește, în vreme ce infirmiera lui visează la spectacolul cu Marlčne Dietrich. Două măști ale aceluiași
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
ca și cum ai avea o panoplie de arme psihologice, un fel de rastel în ale cărui rafturi, în loc de puști și grenade, găsești subterfugii și șiretlicuri. Efectul este însă același: adversarul sucombă sub povara unor argumente pe care nu le mai poate cerne mental. Cum s-ar spune, pe adversar nu trebuie să-l ucizi cu mîna ta, ci trebuie să-l lași să se omoare singur, tu netrebuind decît să-i pui la îndemînă capul de funie de care are nevoie pentru
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
cine mă va crede?/ Ce noapte mă duce în jos, ce ninsoare zadarnica?" (Din pămînt, un strigăt). Iar somnul pogoară că o redempțiune peste Paradisul în destrămare al Ideii suverane că o revărsare benefică a informului natural: "Atîta somn se cerne peste noi,/ spre vis șunt trecători adînci și moi,/ aproapele, departele, pe rînd,/ trec peste gene, se-mpreună blînd" (Navală nordului). Reacția anticlasică a lui Ilie Constantin continuă și în capitolul francez al poeziei d-sale. Poate cu motivația unei
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
te cucerește la prima vedere. O lumină caldă, coaptă, a cărei frumusețe ajunge deplină în crugul toamnei, când, plină de funigei se revarsă peste dealurile albastre ademenindu-te cu trena-i ̀învăluitoare. Atunci, privind în zare acolo unde se cerne duhul luminii vei visa la călătorii, precum cocoarele și inima îți va da ghes să te pierzi ̀în păienjenișul potecilor ce te cheamă fără zăbavă... Din cronici și legende vei afla că aici înaintașii au lăsat urme adânci; urme
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
am prins-o în păr și am pornit spre ținutul câmpiilor de argint și broderii de mătase fină. Și iarăși rotirile domoale ale vântului m-au prins în vârtejul timpului. Am ajuns pe tărâmul unde locuiește vara. În câmpul fierbinte cernut cu polenuri și floare o găsesc pe Crăiasa Vară. Ea se juca pe câmpul de catifea cu fluturii și cu albinele. Am lăsat-o să-și continue jocul și cuprinsă de vârtejul amețitor am plecat spre înțeleapta Toamnă. Plină de
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
incompatibile și cultural, și geografic, dar nu se poate să nu ne frapeze reproducerea eronată a versului eminescian. De ce o asemenea pernicioasă abundență de livresc în scrisul lui Iulian Băicuș? Care e motivația unei încheieri făcute parcă pe fugă și cernute cu o îngăduință fără granițe? Un fel de echivalent grafic al unei porniri logoreice, un morb straniu al notației în timp real, transcrise direct de pe reportofon, fără revizuiri sau adăugiri. La asta se reduce formula critică din Esența înfricoșătoare... Ceea ce
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
irespirabil, regulate ca respirația unui om adormit, urcau în soare vibrând și făcând să tremure orizontul. O turmă de măgari năpârliți tropăiau, scotoceau cu botul ori se tăvăleau în gunoaie cu zbierete sfâșietoare. Singur în mijlocul acestei pestilențe, un bătrân gol-goluț cernea zgură. L-am întrebat unde fusese descărcat camionul din ajun; zadarnic, era mut. La întrebările noastre, își vâra în gură arătătorul murdar de pământ și ridica din umeri. Am reușit să găsim gunoiul cel mai proaspăt luându-ne după vulturii
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
iată - avem de-a face cu o naturalețe a artificiului, Adrian Urmanov începe să scrie impulsiv și convulsiv. Așa cum știe de la debut sau așa cum s-a deprins în timp. Dar din toată pletora de astfel de metode, singurele care se cern sunt acelea intrate cumva în sânge. Iar nu în reflex, trebuie să adăugăm. Iată intersecția primelor trei cărți, mai credibilă și mai înduioșătoare decât orice succesiune a lor: "îmi faci daruri frumoase în zilele/ cele mai mici mă tâmpești cu
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
-a a Ligii I, FCM Târgu Mureș a învins azi pe Unirea Urziceni, cu scorul de 1-0, pe terenul ialomițenilor. Unicul gol al meciului a fost înscris de Adrian Iencsi, în minutul 13, la o gravă greșeală a portarului Cornel Cernea. În urma acestui rezultat, Unirea Urziceni ocupă poziția a 17-a în clasament, cu 18 puncte, în timp ce târmureșenii au urcat pe locul 10, cu 23 de puncte.
Fotbal: FCM Tg. Mureş a câştigat la Urziceni, cu scorul de 1-0 () [Corola-journal/Journalistic/77266_a_78591]
-
Că încearcă să mă trezească din inerții, din frici, din propria mea ipocrizie, din erorile care se înmulțesc. O dată, după un spectacol, i-am spus că "măsura", în acceptul vechilor greci, este obsesia mea. Că este sita prin care îmi cern totul. Mai puțin visele. A zîmbit. Acum pricep de ce. Pentru că el însuși a crezut în asta. Decisiv. Privindu-l insistent în ochi pe Patapievici, într-un dialog-monolog teribil, Octavian Paler regreta tocmai măsura din viața lui. Ar fi vrut să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
apreciat situația Măriuca. Să nu exagerăm, Măriucă. Eu încă mai sunt primarul comunei. Când cei de la județ o să-mi ceară demisia, o să mi-o dau, dar până atunci mai va... Abia se crăpa de ziuă. Pe nesimțite, a început să cearnă o ploaie măruntă, care, încet-încet, s-a instalat pe cinste. Costăchel și Petrache au plecat fiecare la treburile lui. Unul să strângă făncialul, pentru că venise deja toamna, iar celălalt s-a dus la școală, să vadă dacă e pregătită pentru
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o formă de exprimare subiectivă a felului scriitorului de pătrundere a lucrurilor și de viziune asupra lumii. Atât, și nimic mai mult. Multă lume citește și adoptă textele scrise, mai ales atunci când ele sunt de valoare, fără a le mai cerne prin sita fină a rațiunii lor, și încep să le propovăduiască pretutindeni și oricui. Fac lucrul acesta numai pentru a lăsa impresia că trăiesc în conformitate cu regulile unei conștiințe alese. Însă aceste obiceiuri greșite nu fac decât să murdărească individualitatea în numele căreia
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
asociați cu administrația publică se încadrează în aceeași linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la prejudecăți decât de la evidențe empirice. Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru schimbările pozitive induse prin PL ar putea fi sporite prin sociologizarea și instituționalizarea suplimentară a demersului de acțiune. „Sociologizarea” la care mă refer vizează: înțelegerea contextelor de succes
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
and participatory rural appraisal”, în Marie Weil (ed.) (2005), The handbook of community practice, Sage Publications, Londra. Centeno, M. (1994), „Between rocky democracies and hard markets: Dilemmas of the double transitions”, în Annual Review of Sociology nr. 20, pp. 125-147. Cernea, M.M. (1993), „The sociologist’s approach to sustainable development”, în Finance and Development, decembrie. Coleman, J.S. (1990), Foundations of social theory, The Belknap Press of Harvard University, Cambridge, Massachusetts. Cotgrove, S. (1982), Catastrophe or cornucopia: The environment, politics and the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]