600 matches
-
Ialomiței și Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), s-au identificat, cu ajutorul Hărții solurilor din România întocmită de ICPA București (1963), 7 tipuri de sol (Tabelul 7) care fac parte din 6 clase după cum urmează: aluviosolul din clasa Protisoluri, cernoziomul din clasa Cernisoluri, preluvosolul și luvosolul din clasa Luvisoluri, gleiosolul din clasa Hidrisoluri, eutricambsolul din clasa Cambisoluri, erodosolului din clasa Antrisoluri. Tabelul 7. Distribuția tipurilor de sol Tip de sol Suprafață ocupată (ha) Suprafață ocupată (%) Aluviosol 19.632,95 72,86 Cernoziom 3.981,14
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
1.151,45 4,27 Preluvosol 1.484,92 5,51 Total 26.945,77 99,98*1 *1 restul suprafeței până la 100% reprezintă luciu de apă Dintre solurile enumerate anterior cel mai răspândit tip este aluviosolul care ocupă o suprafață de aproximativ 19.600 ha. Acesta este urmat de cernoziom, dar cu o suprafață mult mai mică de doar aproximativ 4.000 ha. Locurile 3 și 4 sunt ocupate de preluvosol și luvosol care împreună însumează aproape 2.600 ha. Pe suprafețe foarte mici, sub 1.000 ha se regăsește gleiosolul, iar sub
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
de tip mull. Reacția este slab acidă până la neutră. Sunt soluri eubazice, adică cu gradul de saturație în baze mai mare de 75%. Sunt bine aprovizionate cu substanțe nutritive, dar restul proprietăților nu sunt atât de favorabile ca la cernoziom. Acest lucru se datorează în special conținutului de argilă de la nivelul orizontului B argic. Troficitatea acestui tip de sol este mijlocie spre superioară, oferind astfel condiții favorabile pentru stejerete și șleauri de câmpie (Doniță et al., 2005a, 2005b). Luvosolul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
stejar brumăriu cu cer și gârniță, 8433 Amestec de cer și gârniță cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
cu stejar brumăriu, 8441 Amestec de stejar brumăriu și pufos cu cer și gârniță, 8451 Amestec de stejar pufos cu cer și gârniță, 8111 Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat cu substrat de loess, 8112 Stejar brumăriu pur pe cernoziom slab degradat cu substrat de loess, 8114 Stejar brumăriu pur din silvostepă dobrogeană, 8115 Stejar brumăriu din silvostepă de deal dobrogeană de productivitate mijlocie, 8116 Stejar brumăriu tardiflor de silvostepă dobrogeană de productivitate mijlocie, 8411 Amestec normal de stejar pedunculat
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Amestec normal de stejar pedunculat și stejar brumăriu. 9 Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici-Quercion Zolyomi, 1957. 10 Specii caracteristice Quercus pubescens, Q. robur, Q. pedunculiflora, Acer tataricum
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Noiembrie 2019 6 Distribuția tipului de habitat [descriere] Zona de silvostepă, pe podul teraselor din bazinul mijlociu al Ialomiței sau în lunca înaltă și îndepărtată de cursul râurilor mari. Soluri de tip cernoziom. Trei suprafețe mai întinse și compacte se găsesc în Pădurea Groasa din raza localităților Crăsanii de Sus și Horia (IL), în Pădurea Stroiasca din raza localităților Fierbinții de Sus și Movilița (IL) și respectiv trupul de pădure La Broască din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
1939) 1957. 8. Tipuri de pădure (TP) - 9. Descrierea generală a tipului de habitat Păduri xerotermofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei. Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din loess (soluri de tip cernoziom). Quercus robur, Q. cerris, Q. pedunculiflora și Q. pubescens domină stratul arborescent al acestor păduri, care sunt bogate în elemente stepice continentale și geofite din Aceri tatarici Quercion Zolyomi 1957. 10. Specii caracteristice Quercus cerris, Q. pubescens, Q. robur, Q.
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
Cu tot acest mijloc foarte eficient de dispersie, specia nu poate stabili grupuri populaționale în areale aflate sub presiune antropică (agricultură, suprapășunat). Habitatul natural al plantei, care este mezoxerofilă - mezofilă sunt pajiștile de pratostepă din silvostepă dezvoltate pe faeoziomuri și cernoziomuri luvice (habitat nerecunoscut în UE, dar binecunoscut și esențial în școala rusă de biogeografie - lugovaie stepi). Aceste habitate sunt în silvostepele din România în acea mai mare parte distruse prin suprapășunat și mai ales convertirea în terenuri agricole (solurile fiind
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
sau în alte tipuri de habitate. 5. Perioade critice Toate perioadele anului, cât timp persistă presiunile antropice de tipul celei enunțate mai sus. 6. Cerințe de habitat Pajiști de tip pratostepic din silvostepă, pe soluri profunde de tip faeoziom și cernoziom luvic. De obicei însă specia a supraviețuit în areale de ecoton și la periferia altor tipuri de habitate (ex. pajiștile stepice xerofile și mezoxerofile) ce se învecinau cu pratostepele ancestrale, care astăzi sunt transformate în terenuri agricole și pășuni intensive
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
loessul. Sudul teritoriului prezintă soclul alcătuit din șisturi cristaline mezometamorfice, peste care se găsește cuvertura sedimentară alcătuită din călcare, pietrișuri, nisipuri, argile, bolovănișuri, peste care se găsește loessul și depozitele loessoide. Solurile dominante aparțin următoarelor clase: cernisolurilor (CER) cu tipurile cernoziom (CZ), faeoziom (FZ) și rendzină (RZ); luvisolurilor (LUV) cu tipurile preluvosoluri (EL) și luvosoluri(LV); cambisolurilor (CAM) cu tipurile eutricambosol (EC) și districambosol (DC); spodisolurilor (SPO) cu tipurile prepodzol (EP) și podzol (PD); umbrisolurilor (UMB) cu tipurile nigrosol (NS) și
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
confluența cu râul Dâmbovița la Budești; ... – aluviosoluri (AS) de la confluența cu râul Dâmbovița la Budești până la confluența cu Dunărea; ... – luvisoluri (LUV) - preluvosoluri (EL), luvosoluri (LV) și inclusiv planosoluri (PL) în zona de izvor a Platformei Cotmeana; ... – cernisoluri (CER) - cernoziomuri (CZ) și faeoziomuri (FZ) în zona interfluvială a afluenților râurilor Vedea și Teleorman. ... Situat în partea de sud a țării, spațiul hidrografic Argeș - Vedea are o climă temperat - continentală, cu unele particularități, astfel: – precipitațiile anuale înregistrează valori cuprinse între 1000
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
spaniolii au mai multe parcuri naturale, nimic nu se compară cu frumusețea unică a Deltei Dunării. Iar nisipul plajelor lor e prin multe locuri mai grunjos decât la nostru. Ba mai mult, față de numeroasele întinderi aproape deșertice din Penisula Iberică, cernoziomul roditor și codrii României sunt de invidiat. Concluzia este că, sub aspect calitativ, nu e cazul să ne facem complexe, deși cantitativ este clar că Spania punctează consistent, fiind pur și simplu mai încăpătoare. Și totuși, și Spania, la rândul
SPANIA ŞI ROMÂNIA, O PARALELA INEGALĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375298_a_376627]
-
de ajutor, trebuie să-ți muți părinții în Germania sau în Spania. Pe ei nu-i pot „dezrădăcina”, dar am încercat să plantez ghiocei și lăcrămioare în Spania. Nu s-au prins. Nici mărarul nu crește, chiar dacă i-am adus cernoziom de acasă. Trandafirii se usucă sub soarele hispanic, cel util doar plantelor cu denumiri exotice, ca palmierii, bougainvillea sau jacaranda. Lămâi ca noi n-are nimeni, în tot cartierul! Am devenit și noi exotici, adaptându-ne. Se minunează familia care
PRO-PRIMĂVARA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373030_a_374359]
-
românești să aibă aversiune împotriva lucrării pământului în comun, cot la cot. Transilvănenii erau obișnuiți de veacuri să se întovărășească spre a lucra mai eficient pământul. Chiar și CAP-urile Transilvaniei erau mai productive cu toate că pământul este arid, incomparabil cu cernoziom-ul din Bărăgan. Dacă Transilvania nu ar fi contribuit la producția agricolă tot muncitorul înalt calificat politic de către Partid ar fi murit de foame. Începutul epocii de tranziție în care mai trăim și astăzi a moștenit întreaga țărănime în calitate de muncitor
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
mantia roșie A pășit în USR-ul din Bănie, Un petec de hârtie uitat în ungherul vremurilor A rodit peste ani în armonii cu Brăila lui Mihu Dragomir „La răscruce de vânturi si vremi” Precum Tara tărâmul mitic al celților, Cernoziomul a clădit în el un nume și un destin al pământului Țâru cercetătorul grânarului împovărat de arșiță Neobositul pioner al timpurilor, a zămislit un rod al inimii și minții Sperand să-i fie auzită truda, Când cei din țară-s
OMAGIU TATĂLUI MEU de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347880_a_349209]
-
Dumnezeuse închină, când nu mai știe ce să facă și ajunge în răscrucea cuvintelor: “vai Doamne, / am ajuns la răscruce / încotro să dau drumul vocalelor / sosite primele / să mă ajute / încotro să îndrept consoanele / fierbând în mine întunericul / tăcerea din cernoziomul câmpiei / semnele pașilor mei / sub prima arătură / începutul cocorenilor / acolo tăcerea se ascunde în verdele verii / în ropotul ploii / în fulgerul desfăcând cerul în două / decopăr alt întuneric și mai adânc / plecarea mea de acasă ». Altăoară, poetul spune în poemul
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
atât de multe semnificații. Sună superb safa-romanit... safaranit! Limba în care mi se spune: „Ce faci, safta (bunica)... Bianca!" Și tot ea mai rostește un fapt de o excepțională frumusețe, într-o singură frază: Dar, astăzi, poeta calcă uneori pe cernoziom numai să-și amintească rădăcinile. Ce putem înțelege și bine ar fi să o facem! Bianca Marcovici, așa cum ne-a mai spus-o și în alte volume (de versuri), se dorește a fi nu numai omul punte între două culturi
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
restului familiei apropiate. Pe tot parcursul scriiturii sale, Bianca Marcovici își păstrează vâna poetică și ochiul de observator înnăscut, revelând o proză imagistic-lirică și cochetând cu reportajul literar, păstrându-și bivalența de evreică din România și de israeliană, îndrăgostită de cernoziomul negru ca și de pământul roșu, deșertic, bivalența sufletului de poetă-prozatoare, creatoare de imagini cinematografice inedite și cutremurător de adevărate. În acest sens este grăitoare imaginea obsedantă a ascensorului, din unghiul claustrofobiei personale, dar și a israelienilor închiși într-o
REBELA DIN HAIFA de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375122_a_376451]
-
calitate în jurul acestui castel de ape, format de Carpații României. Pe numai câteva zeci de kilometri, de jur-împrejur, se coboară de pe golurile alpine ale regiunii montane, cu precipitații depășind 1000 mm anual și cu soluri scheletice, până la stepa uscată cu cernoziomuri, după ce s-a trecut prin pădurile de conifere la cele de fag și de stejar. Acest Spațiu Carpato-Dunăreano-Pontic apare ca un uriaș organism rotund, de o mare varietate de bogăție, într-o alcătuire unică. Își are oare pereche în lume
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dumneavoastră... - Da, da, domnule judecător, așa cum vă spun. Pe micul bulevard din fața porții (care se termină în cel mare, circular, al orașului, aici spre capătul lui), se auzea vocea unui căruțaș strigându-și marfa de primăvară; vindea „pământ de flori” cernoziom din cea mai pură alcătuire, adus din câmpia darnică a sudului. - E de-acum primăvară! exclamă doamna Pavel. Se ridică veselă din fotoliu, și adăugând încă vreo câteva cuvinte de bucurie, plecă în curte, apoi ieși în dreptul porții și urmări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
va relua drumul în sensul luminării ei permanente, sociale și spirituale, iar urmele vor rămâne, obeliscuri pentru generațiile de mâine. După ce deliberarăm asupra proceselor judecate, președintele deveni, surprinzător, destins și ușor înviorat. Afară bătea schimbătorul vânt de aprilie. 23. Pământul, cernoziomul marii câmpii aluneca prin fața geamului închis al compartimentului de tren. Inima îmi bătea din când în când cu putere, atunci îmi mutam gândul; era greu pentru că stăruia în subterane și răbufnea, nechemat, la suprafață, emoția îmi gâtuia mișcarea, și de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de deasupra. - „Ce știți voi?” - vorbi mângâind fruntea răbdătoare a calului, ce știți voi ce înseamnă să fii om!” Apoi plecă împăcat cu el. Când ajunse acasă, în curte, se mai uită o dată, ultima dată, spre câmp, în răsărit, unde cernoziomul întinsei câmpii aștepta, peste câteva săptămâni, arăturile de primăvară. 12. Toate acestea s-au întâmplat în primăvară. Ana lăsă descuiată ușa casei ei. În cele două odăi din partea dreaptă a clădirii cum priveai dinspre poartă, locuia învățătorul cu soția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
gând, răsărit în legănarea șaretei, Lung zâmbi în somn, revăzu ședința de la primărie cu primarul și cei doi de la oraș, ce e val ca valul trece, iar cei ce-o convocaseră sau ordonaseră vor pieri și ei în vântul și cernoziomul câmpiei, uitarea se va așterne peste toți, iar câmpia va trăi mai departe în înflorirea, germinația ei fără sfârșit. Lung picotea, zâmbea, răzbunat, pe capra șaretei proaspăt vopsită, lustruită, iar calul alerga, singur, cu stăpânul adormit fericit, pe câmpia aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
virtuos mânuitor a unor simboluri fantastice, a unei țesături ideatice urzită din principalele curente filozofice asupra vieții și morții, vechi de când lumea și noi pentru fiecare generație, care află sau nu află niciodată rostul periplului lor pe această scoarță din cernoziom și piatră a planetei Pământ. De după paravanul unei existențe înăbușită de poliția defunctei ere de aur ne apare adevăratul poet: „Voi fi și eu țărână într-o bună zi/ Când cețuri groase-ți vor lovi-n perdele/ șiatuncea care cine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]