289 matches
-
Prietenul tinerimei: O carte de citire pentru școalele populare. Bucureștĭ: În tipografia luĭ F. Om [Text cu alfabet de tranziție]. 1854. Bălășescu, Nifon. Abecedariǔ pentru scólele începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
începătóre. Iașiĭ: Tipografia Romăno-Francesă [Text cu alfabet de tranziție]. 1858. Morariu-Andrievici, Silvestru. Carte de cetire seaé Legendariu românesc: Pentru a treia clasă a școaleleor poporene. Viena: [Grund] [Text cu alfabet de tranziție]. 1862. Wilmsen, Friedrich Philipp. Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare. Iassi: Tipografia Buciumului Romanu [Text cu alfabet de tranziție]. 1864. Marin, Alexe. Prima carte de lectură: Noțiuni simple assupra sciințelor, cullesse pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru usul classilor inferioare alle scholelor primare. Bucuresci: Typhografia Theodor Vaidescu. 1867. Petrini, S. Lectura morala și istorica pentru usulu Scóleloru de Fete. Clasele II și III primarie. Jassi: Tipografia Buciumului Romanu. 1868. Creangă, Ion. Metóda nouă de scriere și cetire pentru usulu clasei I primară. Iassy: Tipografia H.Goldner. 1870. Ștefănescu, Barbu. Carte de lectură pentru clasea III primariă: Cuprindênd fabule cu morala lor, istorióre moralĭ și nationalĭ, igienă, poesiĭ. București: Imprimeria Statului. 1878. Ionescu, Vasile. Noul abecedar fonetic. Iași
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limbei romane. Bucuresci: Librar-Editor, Leon Alcalay (Typografia Stefan Mihalescu). 1885. Pârvulescu, M. Poesiĭ naționale și morale: Culese dupĕ diferițĭ autorĭ: Pentru usulŭ scólelorŭ primare de ambele-sexe. Ploescĭ: Editura Librăriei George Carjean (Tipografia "Progresulŭ"). 1894. Petri, Vasile. Legendarŭ saŭ Carte de cetire: pentru scólele poporale. Partea I-ă: pentru alŭ 3-le și alŭ 4-le anŭ de scólă. Sibiu: Editura Autorului Vasile Petri. 1898. Odobescu, Alexandru I. și Borgovan, Vasile Grigore. Carte de citire: pentru divisia a II-a a școalei
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Steinberg. 1903. Laurian, Demetriu August. Instrucțiune civică: Drept usual și economie politică: carte de șcólă: conformă cu programa claseĭ IV secundare. Bucurescĭ: Editura Tip. Gutenberg, Joseph Göbl. 1908. Coșbuc, G., Dima, G.A., Costescu, G.N., și Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Stoinescu, G. Carte de cetire: pentru divizia a III-a rurală: Anul al II-lea. Craiova; București: Institutul Grafic "Samitca"; Tipografia Thoma Basilescu. 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru clasa a IV-a primară urbană. București: Editura Institutului de Arte grafice "Flacăra". 1913. Coșbuc, George, Dima, G.A., Pătrășcanu, D.D., Popescu, Spiridon, Stroescu, V. și Lupu, Ilie. Carte de cetire: pentru divizia a II-a rurulă: Anul I și II. București: Editura Institutului de Arte Grafice "Flacăra". 1921. Arifeanu, Virgil (Maior). Cartea Românului. Manual de educație națională pentru cetățeni și ostași. București: Tipografia și Legătoria "Berbecaru". Manuale de istorie a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cartea Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic (1937). Ultimii ani de viață i-a trăit la mănăstirea Cernica, unde și este înmormântat. SCRIERI: Carte de învățătură despre legea lui Dumnezeu, Chișinău, 1908; Bucoavnă moldovenească, Chișinău, 1909; Carte de cetire cu științe din gramatica moldovenească, Chișinău, 1910; Istoria Novo Neamețkogo sveatovozneseskogo monastâria [Istoria mănăstirii Noul Neamț cu hramul Sfintei Înălțări], Chișinău, 1911; Despre post. Taina nunței sau a cununiei, Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
printr-un foarte lung lanț de Gulaguri, Katynuri, poliții secrete, teroriste etc., etc., concluzia nu poate fi decât una singură: ne aflăm în cazul cel mai bun în fața unui mit mesianic, milenarist și nimic mai mult. Știm bine, de la Sorel cetire, de la alții, că miturile conduc lumea. Doar că acest mit estetic este funest între toate. îl putem deci lăsa și chiar uita la garderobă. Matei Călinescu atrage, în sfârșit, atenția și asupra unei ultime situații esențiale: asumarea și interpretarea politică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de geniu, ci numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i se pare a avea "inima caldă" și a lăsa "impresia unei binefaceri sufletești", crede că e cazul de a manifesta "recunoștință pentru mulțumirea ce ne-a cauzat-o cetirea scrierilor sale". Poetica lui Maiorescu e în parte îngustă și simplistă, în general însă înseamnă un pas mare spre lărgirea simțului estetic. Dualismul acela în virtutea căruia opera e rezultanta colaborării unui frumos de conținut cu unul de expresie a dus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Domnul s-ajungi ispravnic, pentru ca să faci stare mare!..." Să-ți înalți neamul, făcîndu-te ispravnic, pentru a face stare mare!... se cunoaște și azi lucrul. Alecsandri ridiculizează pe Iorgu, punîndu-i în gură vorbe ca: " - Ha... acum mă suvenarisesc..." " - Mon cher oncle, cetirea necontenită a uvrajelor mi-au cam slăbit puterea razelor vizuale..." " - Pardon, mon cher oncle, n-am vreme acu, că prezentez omajurile mele sexului frumos..." " - Apoi, să-ți spun, mon cher oncle? Când au trăit cineva într-un târg civilizat ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
moment care necesitau mobilizarea unei întregi armate de scribi. Aceștia din urmă, pentru a evita întreruperile, bâlbâielile și gafele secretarului general al PCR, care antrenau repercursiuni grave asupra lor, căutau "să alcătuiască fraze care nu pun probleme prea mari de cetire și pronunție". Nu în ultimul rând, pentru a nu fi nevoiți să întâmpine reproșurile sale, cei care redactau discursurile "umflau" deliberat cifrele. Liderul PCR "este deci mințit cu știință și se poate afirma că în multe rânduri el face de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în scopul de a influența deci legături afective, pasionale, se utilizează, încă, "farmece" care, prin prezența și răspândirea lor, atestă mentalitatea mei veche, tradiția de a chema spiritele în necazurile sufletești de tot felul (S. Fl. Marian). Biserica acceptă unele "cetiri" religioase, admise de oficialitatea canonică, dar într-un context de toleranță neoficială sunt practicate și vechi obiceiuri magice sau "intermedieri", ca aprinderea lumânărilor la anumite morminte, noaptea, împlântarea unui cuțit în morminte, tot noaptea, parcurgerea de penitență a unor drumuri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Moldova au oferit alienatului un climat pe măsura mentalității sale și în spiritul societății timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat mai întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din "cetiri", rugăciuni, ritualuri de închinăciune etc., care continuau, sub o formă ușor schimbată, conținutul descântecelor necreștine de mai înainte. Avem însă dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstiri chiar adăpost. Această acțiune de asistență ambulatorie, dar și stabilă, la început a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se internau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, și el mai specializat și altul decât doar "cetirile" și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea I.P.S. Mitropolitul Moldovei. Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, ținutul Botoșanilor, care "este smintit de bună simțire și cuprins de neputință, dând foc casei tatălui său"53
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
apărut pentru prima oară în revista „România viitoare” (1850), la Paris. În „precuvântarea” care îl însoțește, Bălcescu pretinde că ar fi descoperit poemul, scris pe la 1830, la un schit, iar autorul ar fi fost „un călugăr hrănit în singurătate de cetirea Bibliei și a Psalmilor lui David”. Sibilinicele destăinuiri sunt, evident, o mistificare literară, în spirit romantic. În 1855, la trei ani după moartea lui Bălcescu, căruia îi aparține versiunea tipărită la Paris, este publicată în „România literară” a lui V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, George Bacovia. Conținutul revistei cuprindea rubrici precum „Povestea vorbei”, rezervată poeziei românești, Însoțite de comentarii ale lui V. Ierunca sau Constantin Amăriuței. Eseurile istorice sau filosofice erau integrate rubricii „O seamă de cuvinte”, În timp ce „Caetele de cetire” erau dedicate unor critici incisive aduse unor personalități ale culturii În general. Rubricile „Dialog”, „Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul În care se regăseau analize ale altor publicații ale exilaților, cronici de teatru, expoziții și știri. Una dintre ideile recurente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
joc al întoarcerii”, toate zbaterile individuale rămân fără rost. Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi chinuitor (Lauda somnului), spre o resemnare înțeleaptă. Ecoul ei îl aduc versurile culegerii următoare, La cumpăna apelor, care, cum sugerează titlul, fixează pragul de unde evenimentele vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
ajunge titularul cursului de estetică literară la Universitatea din Cluj. Ca urmare a dorinței testamentare, a fost înmormântat la Iași. Profesor prin vocație, P. a alcătuit manuale de logică și de psihologie, în colaborare cu Miron Pompiliu - o Carte de cetire (I-III, 1897), iar cu C. Meissner - manuale de germană. A colaborat, între altele, la „Familia”, unde a și debutat în 1878 cu versuri, „Amicul familiei”, „Revista nouă”, „Telegraful român”, „Foaia diecezană”, „Viața românească”, „Transilvania” ș.a. Deși atras timpuriu de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288719_a_290048]
-
uman cu mâna cu cele cinci degete, simbol al celor cinci elemente: A da din mâini Pentru doamne DIALOG: UNIVERSUL DIN PALMĂ... Pentru a înțelege prin secrete Toate cunoștințele ne vin de la inimă! Leonardo da Vinci, Caiete - Cuvinte cheie: privire, cetire, magie, mâini, palme, linii, degete, munți, practic, religios, științific. - semne ale destinului poetic: SEMNELE ÎMPĂRĂȚIEI! Am pus anume un titlu învechit, cetire în palmă, cu termenii ce trimit către o poezie a lui Lucian Blaga, în care se sugerează că
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Pentru a înțelege prin secrete Toate cunoștințele ne vin de la inimă! Leonardo da Vinci, Caiete - Cuvinte cheie: privire, cetire, magie, mâini, palme, linii, degete, munți, practic, religios, științific. - semne ale destinului poetic: SEMNELE ÎMPĂRĂȚIEI! Am pus anume un titlu învechit, cetire în palmă, cu termenii ce trimit către o poezie a lui Lucian Blaga, în care se sugerează că, la origine artei nu stă natura, ci evadarea de natură, senzația că există mistere, pe care le purtăm cu noi, în dragoste
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
jaf veșnic voindu-te pentru păsări din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga, Cetire din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după moarte. Înțelegerea destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe/desculț și cu capul gol, cu lauda acelor, care folosesc limbajul vorbit și posedă imaginea sufletului/sămânță. Aflarea sorții/cetire în palmă devine o încercare a rodirii prin cântec/aruncată, cântată, puse sub semnul interogației asupra destinului/fortunei. Cred că mâna reprezintă idealul epocii contemporane, transmisia digitală fiind gata să creeze o altă lectură. Poemul compus de Lucian Blaga sugerează
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
la noi înșine, zodie bazată pe legi și pe număr, ca relație dintre nume și numere vizibilă în corpul uman. Emblema comunicării umane rămâne raportată la formele mâinii, imagini proiective ale destinului. Aceste patterns, schelete semantice pentru dialog, anunțat în CETIRE, utilizează un sens comparat și reactualizează cunoștințele latente despre mentalul colectiv. Cu privire la liniile palmei, imaginarul trimite către arborele palmier. - semne ale destinului vieții și morții: Chiromanția transmite informații aparent tainice despre forma concavă a mâinii, palma din latinescul palma/palmier
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]