289 matches
-
lucru, așa că în câțiva ani mi-am sfârșit învățătura ce pe timpul acela se putea capata în Iași. Dar pe lângă studiile clasice ce făcusem în școală, îmi încarcasem memoria și cu o mulțime de romane și tragedii franceze și germane din cetirea cărora înmagazinasem o sumă de impresiuni. Îmi aduc aminte ce colosală întipărire a făcut asupra mea romanul lui Bernardin de St.-Pierre, Paul et Virginie, și câte lacrămi tainice mi-a stors din ochi. Nu mai vorbesc de Goethe, Schiller
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Jurnale, care ca primejdiose seu însemnatu prin porunca bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se bucure de cinstea și folosulu Dregătoriei descalesci la Obscea mai susu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Ierusalim, 1994. 70. Alina Cata, The Image of the Jew in Polish Folk Culture, The Magnes Press, The Hebrew University, Ierusalim, 1995. 71. Este vorba de o carte a mitropolitului Iacov al Moldovei din 1757 ; cf. Al. Lambrior, Carte de cetire, Iași, 1882, p. 199. 72. Alexander Scheiber, „The Legend of the Wandering Jew in Hungary”, În Essays on Jewish Folklore and Comparative Literature, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1985, pp. 134-155. 73. Tit Simedrea, Icoana junghiată de la Argeș, Sibiu, 1940. 74. Stolnicul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
funcția de Decan al Corpului diplomatic, și îl cunoscusem în calitatea mea de director la "Țări vestice". În ce împrejurare? În una comică. În primul rând, să explic modalitatea cum s-a ajuns ca România, țară ortodoxă de la Sfântul Andrei cetire, să aibă Decan al Corpului Diplomatic pe Nunțiul Papal. Prin 1997, decan, conform uzanțelor diplomatice, era ambasadorul cu cea mai mare vechime în post. La București, acesta era ambasadorul congolez, trimis pe vremea lui Gheorghiu-Dej sau Ceaușescu și "uitat" în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
scrisorile către Boicescu, citite cum trebuie, putem vedea, dacă nu suntem robiți de prejudecăți, că dracul nu e totdeauna chiar așa de negru cum îl bănuiește lumea. Așadar nici mult hulitul Gorică Pirgu, sărmanul. Rugați-vă pentru el ! De la Matei cetire... (Patru note) 1. „...un vals care era una din slăbiciunile lui Pantazi, un vals domol, voluptuos și trist, aproape funebru. În legănarea lui molatecă, pâlpâia, nostalgică și sumbră fără sfârșit, o patimă așa sfâșietoare că însăși plăcerea de a-l
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
sosind în costum bonjurist și cu lornion în mână, e plăcut surprins de occidentalismul Gahiței. El cere numaidecât " Madamei felicitatea declinației" numelui ei, iar Gahița nu poate refuza "desirul" unui "Monsiu" așa de distins, care o contemplă prin lornion, fiindcă "cetirea necontenită a uvrajelor" i-au "cam slăbit puterea razelor vizuale", altfel zis "ochelnica". Chirița este o contesă d'Escarbagnas și după cum s-a dovedit o Madame Angot, personagiu popular în teatrul bulevardier de la începutul veacului XIX. Ea e o cochetă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de geniu, ci numai efectul asupra conștiințelor, și când un autor i se pare a avea "inima caldă" și a lăsa "impresia unei binefaceri sufletești", crede că e cazul de a manifesta "recunoștință pentru mulțumirea ce ne-a cauzat-o cetirea scrierilor sale". Poetica lui Maiorescu e în parte îngustă și simplistă, în general însă înseamnă un pas mare spre lărgirea simțului estetic. Dualismul acela în virtutea căruia opera e rezultanta colaborării unui frumos de conținut cu unul de expresie a dus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Domnul s-ajungi ispravnic, pentru ca să faci stare mare!..." Să-ți înalți neamul, făcîndu-te ispravnic, pentru a face stare mare!... se cunoaște și azi lucrul. Alecsandri ridiculizează pe Iorgu, punîndu-i în gură vorbe ca: " - Ha... acum mă suvenarisesc..." " - Mon cher oncle, cetirea necontenită a uvrajelor mi-au cam slăbit puterea razelor vizuale..." " - Pardon, mon cher oncle, n-am vreme acu, că prezentez omajurile mele sexului frumos..." " - Apoi, să-ți spun, mon cher oncle? Când au trăit cineva într-un târg civilizat ca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Azi locuiește În Iași. A colaborat mai ales cu folklor la: Cuvânt moldovenesc (și redactor), Opinia, Lumea, Liga, Deșteptarea, șezătoarea, Albina, Junimea lit. etc. Pseudonime: Ion al lui Toderică și I.T. Cuviosu. Opera: Testamentul călăuză, Buc., f.an; Cărți de cetire. Chișinău 1921 și Iași 1928 (În colaborare), Țara mea; Geografie, Iași (1928) id.; Dostoevski. La pomul de Crăciun al lui Christos, trad. (cu L. Filianovici) 1928; cu pseudonimul Ion al lui Toderică: Către oamenii de treabă, Chișinău, 1922; Atât se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
anul cataclismului conjugal. Din motive insuficient elucidate până azi, Ileana își părăsește nu numai bărbatul, ci și copilul (la 5 septembrie 1873 căsătoria se va desface în favoarea soțului). Anul 1868, când apare, în două ediții, Metodă nouă de scriere și cetire pentru uzul clasei I primară (abecedarul lucrat îndelung, împreună cu C. Grigorescu, G. Ienăchescu, N. Climescu, V. Răceanu și A. Simionescu, în echipă, dar cu contribuția decisivă și râvna ieșită din comun ale scriitorului; cu unii dintre aceștia, scoate, în 1871
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
istorice ale trecutului, așa cum au fost acestea promovate de sămănătorism, „pentru a face să ajungă, cu aceleași solii ca ale vechiului «Sămănător», batjocorit astăzi de arivismul lărmuitor al tuturor «tinerilor de viitor», cuvinte de prețuire dreaptă și pagini de sănătoasă cetire românească și în părțile unde orice amintește «Neamul românesc» e total oprit de a pătrunde...” Atât literatura inclusă în revistă (proză, poezie, teatru), cât și articolele de istorie și critică literară sunt în concordanță cu orientarea culturală și politică a
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
în cartea Procesul și apărarea mea. Denunțarea complotului apocaliptic (1937). Ultimii ani de viață i-a trăit la mănăstirea Cernica, unde și este înmormântat. SCRIERI: Carte de învățătură despre legea lui Dumnezeu, Chișinău, 1908; Bucoavnă moldovenească, Chișinău, 1909; Carte de cetire cu științe din gramatica moldovenească, Chișinău, 1910; Istoria Novo Neamețkogo sveatovozneseskogo monastâria [Istoria mănăstirii Noul Neamț cu hramul Sfintei Înălțări], Chișinău, 1911; Despre post. Taina nunței sau a cununiei, Chișinău, 1923; Istoria sfântă a Vechiului și Noului Testament, ed. 4
GROSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287373_a_288702]
-
Rivages, Paris, 2000, p. 53. 4 Ibidem, p. 54. 5 Ibidem, p. 47. 6 Ibidem, p. 45. 7 Constantin Negruzzi, Păcatele tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986, pp. 14-15. 8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în patrie pe la anul 1824 intră în șerbitul visteriei. Nu mult după aceea îi muri tată-său. Această întâmplare precum și necurmatele procese escate după moartea tătâne-său îl aruncară într-o melancolie și scârbă nespusă, de care îl scăpă apoi cetirea frumoaselor versuri ale lui Cârlova, cari și deșteptară într-însul gustul literaturei naționale" (Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 242). 78 Alecsandri, "Constantin Negruzzi", p. 366. 79 Bolliac, "Mozaicul social" (1858), în Scrieri, II, pp. 143-144. 80 Pumnul, Lepturariu rumânesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
clasa a III a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856, pp. 277-283. De asemenea, același autor are și Elemente de istorie și biografii. Pentru clasa a IV a școalelor primare din Moldavia, Iași, 1856. 113 Metodă nouă de scriere și cetire pentru usul clasei I primară, Tipografia H. Goldner, Iași, 1868. 114 Samuil Andrievici, Legendariu românesc pentru a patra clasă a școalelor poporane, Buda, 1863. 115 O analiză a reprezentărilor realității vehiculate de manualele bucovinene, care situează Lepturariul lui Pumnul într-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
astăzi - iar în urmă și pe delături lume peste lume de numai era loc să fie aruncat un ac. De când era Bacăul nu se mai întâmplase poznă ca aceasta. La fiecare răspântie alaiul se opria. Crainicul și telalul șoltuzului dădea cetire în gura mare la cele cuprinse în cartea gospod. Unul de la altul își spuneau să lămurească felul vinei, îndesindu-se care mai de care să vadă chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa cu înghesuială și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
altul își spuneau să lămurească felul vinei, îndesindu-se care mai de care să vadă chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa cu înghesuială și ghermezeală alaiul a străbătut toată ulița vămii, oprindu-se și dânduse cetire cărții gospod la toate răspântiile. După două ceasuri alaiul se întoarse înapoi la casa șoltuzului, încheind tertip, adică un fel de proces-verbal de astăzi, care să-l dee lipcanului ca dovadă că poronca domnească fost-a îndeplinită. A doua zi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe care-l socotește „opera cea mai răspândită, cea mai internațională din întreaga literatură socialistă”; „programul comun al multor milioane de muncitori din toate țările, din Siberia până în California”. A. Sacerdoțeanu își descoperea astfel deosebite înclinații către agitație și propagandă: „Cetirea lui este o datorie și un îndreptar atât pentru educația noastră politică și socială, cât și pentru metoda de cercetare istorică viitoare”. După 1947, și în istoriografie se instaurează dictatul. Colaboraționismul atinge proporții impresionante mai ales după ce sunt desființate toate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, George Bacovia. Conținutul revistei cuprindea rubrici precum „Povestea vorbei”, rezervată poeziei românești, însoțite de comentarii ale lui V. Ierunca sau Constantin Amăriuței. Eseurile istorice sau filosofice erau integrate rubricii „O seamă de cuvinte”, în timp ce „Caetele de cetire” erau dedicate unor critici incisive aduse unor personalități ale culturii în general. Rubricile „Dialog”, „Cronica” și „Cronica Poeziei” erau spațiul în care se regăseau analize ale altor publicații ale exilaților, cronici de teatru, expoziții și știri. Una dintre ideile recurente
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Ion Satreanu, editata la Timișoara în 1935 găsim: "Ofsenița - plasa Deta, 1045 locuitori, 243 de case și hotar de 2915 iugăre. Germani romano-catolici și puțini unguri și sârbi. Biserică 1882. Școală primară, monument al eroilor, car bărbătesc romano-catolic, reuniune de cetire". La 13 octombrie 1850 se desființează primăria în Ofsenița și devine sat aparținător comunei Banloc. În anii construirii socialismului, Ofsenița cunoaște o rapidă dezvoltare, se construiesc trotuare, se realizează trotuarul care leagă satul de gară, se electrifica localitatea, se zidește
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
școli: una în Satul Nou (școala noastră) cu clasele I-IV și alta în Satul Vechi cu clasele I-VII. Cei mai mulți elevi de atunci mergeau la școală desculți de primăvara până toamna, cu geacul în care se aflau: cartea de „cetire", tăblița, condeiul și bețișoarele pentru socotit. Cu toate că învățământul de patru clase, apoi de șapte clare era obligatoriu, cu toate eforturile cadrelor didactice din școala noastră, unii săteni nu și-au trimis copiii la școală. Motivele: ignoranța, nepăsarea, precum și nevoia de
Comuna Lița, Teleorman () [Corola-website/Science/301809_a_303138]
-
activ al Societății geografice „Dimitrie Cantemir” din Iași, vicepreședinte al secției militare a Societății Regale Române de Geografie (1909-1919), a înființat filiala din Basarabia a S.R.R.G., devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1919. A publicat cursurile „Curs de topografie. Cetirea hărților” (1909), „Curs elementar de cartografie” (1926), „Curs de geografie matematică” (1931, 1938). Activitatea didactică a fost completată de cursurile de astronomie și geografie economică, susținute în perioada 1920-1928 la Universitatea din Chișinău. Activitatea științifică a generalului Panaitescu, axată mai
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]