311 matches
-
lingvistică structuralista, la semiotica și la teoria comunicațiilor, direcție pe care o reprezintă generațiile, să zicem, mai tinere, din care numim pe Pavel Ruxăndoiu, Solomon Marcus, Radu Niculescu, Silviu Angelescu, Stâncă Fotino. La Institutul "G. Călinescu", sub îndrumarea lui I. C. Chițimia, adept al metodei lingvistico-filologice, al comparativismului, si a lui Ovidiu Papadima, care îmbină rigorile istoriei și criticii literare cu ale folcloristicii, s-au format George Muntean, Viorica Niscov, I. Oprișan și, în afară Institutului, oarecum independent, Iordan Datcu, Ioan Șerb
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
încât domnitorul-scriitor este proiectat în rând cu Dante, Machiavelli și Baltasar Gracian (Ungheanu), pe care în anumite pasaje îi anticipează, dar îi și întrece, atât din punct de vedere stilistic, cât și în privința noutății de spirit și creație (Papu, Zamfirescu, Chițimia). Redescoperit, Neagoe Basarab nu numai că surclasează scriitorii români ai secolului al XX-lea, ci este o piatră de hotar în politologia mondială." Și astfel Ion Barbu: "Lirica lui anticipează abordări semiotice dezvoltate ulterior de Umberto Eco, Roland Barthes, Julia
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
05.1915 - s-a nascut Corneliu Bărbulescu (m. 2007) 3.05.1925 - s-a nascut Dan Orghidan 3.05.1942 - s-a nascut Ana Delea 3.05.1943 - s-a nascut Marta Lipcsei 3.05.1954 - s-a nascut Silvia Chițimia 3.05.1961 - s-a nascut Leon-Iosif Grapini 3.05.1964 - s-a nascut Ioana Boț 3.05.1971 - a murit Sidonia Drăgușanu (n. 1908) 3.05.1977 - s-a nascut Kirmály Zoltan 3.05.1987 - a murit Elvira Bogdan
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3689_a_5014]
-
Paginile revistei sunt ingenios organizate grafic, conținând, în afară de studii și eseuri, mai multe mii de versuri tipărite ca marginalii. Studiile și eseurile prezintă toate interes. Iată numai câteva titluri: Mărturii ale creștinismului vechi în folclor. Botezul de Paști de Silvia Chițimia, Sărbătoarea plugarului: reconstituire și restituire de Narcisa Știucă, Despre neam - câteva observații de Anamaria Iuga, Moașa - mediator între nou-născutul "necunoscut" și lumea "cunoscută" de Mihai Dăncuș, Fata Pădurii și Omul Nopții - legende mitologice de Parasca Făt, Miturile și tentația (re
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
din aur, Însemnau peste șapte sute de reali: cât să scapi de necazurile presante, să-ți cumperi rufărie și o haină, să-ți plătești datoriile, să-ți pui cât de cât ordine În viață. Să aranjezi cât de cât cele două chițimii Închiriate În care locuiam noi doi, el și cu mine, la etajul de deasupra curții din spate a tavernei, cu poarta dând În Strada Archebuzei. Să papi mâncărici calde fără a mai depinde de pulpele generoase ale lui Caridad Lebrijana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
bisericile și, Îndeobște, de aceiași oameni. Taverna Turcului era În realitate o bodegă În care beai, mâncai și regulai (În camere Închiriate), aflată la colțul dintre străzile Toledo și Archebuzei, la cinci sute de pași de Piața Mare. Cele două chițimii În care locuiam Diego Alatriste și cu mine erau deasupra ei; și, Într-un fel, spelunca de jos Închipuia salonul locuinței noastre. Căpitanului Îi plăcea să coboare și să se așeze acolo ca să-și omoare timpul când nu avea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
cu chirie la soții Crăciun. Apoi se mutase îi apartamentul stăpânilor ei - căci, în ciuda comuniștilor, așa ceva exista încă - și acolo ocupa o cămăruță înghesuită, cât o debara, cu fereastra spre curte. E poate prea mult să spui că locuia în chițimia aceea, căci în picioare nu putea sta într-însa fără să se aplece, iar culcată n-avea loc decât ghemuindu-se. Ea avea obiceiul să-mi ia bărbia în palme, răsucindu-mi capul într-o parte și-n alta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
10: Exley Îndesa pileală În depozit. Glasuri: Brava, băiatu’! Bud Barosanu’! Mutrele din spatele glasurilor: piezișe, rele. Exley Încă băga mare. Domnul Abstinent cu frica lui Dumnezeu. Bud goni pe coridor și Îl Încuie În debara. CAPITOLUL 5 Închis Într-o chițimie de doi metri pe doi. Fără geamuri, fără telefon, fără interfon. De pe rafturi se revărsau formulare, mopuri, mături. O chiuvetă Înfundată, plină cu votcă și rom. Ușa era armată cu oțel, iar amestecul de băuturi avea miros de vomă. Strigătele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cartierului Mill, să simtă prezența a multe zeci de mii de oameni care niciodată n-ar urca așa de sus? Nu mai vrea să fie Pretty Bobby. Nu le mai vizitează pe Gul și Shuchi și ori de câte ori poate, părăsește și chițimiile de pe Falkland Road, grăbindu-se să ajungă în zonele mai bune ale orașului, să se plimbe printre arcade, să salute albii. O caută din priviri. Și-o imaginează ca pe o tânără bogată, fiica unui englez înstărit și se roagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Parcă aveam lacăt la gură. Su pretexte asortate, dân cinci În cinci minute mă fâțâiam pă colidoru care duce În biro, care Zarlenga și Musante Își punea acolo furia cap la cap, fără baremi sinceritatea unei sudălmi: apoi mergeam la chițimia dă 0,60, repetând fără rușine: Bârfă! Bârfă! Oscurantiștii ăia, ocupați cu târnu lor dă cacealma, nici nu Îmi răspundea la aproponturi; da cu răbdarea treci marea. Limardo, care-și curăța unghiile cu dinții dă la peptănu lu Paiu Fioros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
și antologiile de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (G. Dem. Teodorescu, Al. Lambrior, P. Ispirescu, I. Pitiș, P.N. Papahagi, Al. Bogdan, Gr. Tocilescu, B.P. Hasdeu, I.S. Floru, T. Pamfile) și până la lucrările contemporane (I. Mușlea, I.C. Chițimia, Emilia Comișel, Gh.I. Neagu, V. Medan, Ivan Evseev etc.), creațiile infantile s-au bucurat de o atenție susținută din partea cercetătorilor și culegătorilor de folclor. Punctele de vedere din care a fost abordat domeniul au fost multiple și diferite : etnografic, etnomuzical
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
recitativul magic din folclorul copiilor îi smulge savantului exclamații patriotice entuziaste : „Iată popor în toată puterea cuvântului !” (33). În această capcană nu a căzut doar B.P. Hasdeu în 1879, ci și Vasile Bogrea în 1921 (51, p. 226) și I.C. Chițimia în 1971 (52, p. 295). După părerea mea, este într-adevăr vorba de un voievod, dar nu de Mihai Viteazul, ci de „mai marele voievod al oștilor îngerești” (7, p. 621), adică de Arhanghelul Mihail. Sf. Mihail (sărbătorit la 8
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
conferințe de O. Densusianu, C. Damianovici, D. Caracostea, I.F. Buricescu, N. Andrițoiu, O. Densusianu), București, Editura „Vieței nouă”, 1910 Densusianu, Ovid, Sufletul latin și literatura nouă, vol. I-II, Editura Casa Școalelor, București, 1922 Dicționar cronologic. Literatura română, coordonatori: I.C. Chițimia și Al. Dima, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979 Dicționarul esențial al scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, Editura Albatros, București, 2000 Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română/Editura Univers Enciclopedic, București, 2004 Dobrescu, Caius, Modernitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o vizită la domiciliu. Îmi spune că se trage din ramura bizantină a principilor fanarioți ce l-au dat pe beiul de Samos. Se comportă foarte ceremonios cu mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de șapte secole În urmă. Pipăi papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
București, Bul. Tolbukin 108. 1642. Conopan Lucia, 5 apartamente, București, str. Alex. Petoffi 29, cal. Victoriei 118 B. 1643. Culici Florica, 3 apartamente, Buzău, Piața Republicii 10, str. Tunelului 7. 1644. Coltofeanu Ana, 5 apartamente, București, cal. Floreasca 37. 1645. Chițimia Maria, 7 apartamente, București, str. Turbinei 5. Bârlad, str. Republicii 15. 1646. Cârstea Lupu, 4 apartamente, București, str. Toamnei 117. 1647. Ciochina Gh. și Maria, 4 apartamente, București, str. av. Marcel Andreescu 50. 1648. Constantinescu Nae, 10 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cărțile populare laice (în colaborare cu Cătălina Velculescu), vol. I: Cărțile populare laice, partea I, București, 1976, partea II, București, 1978; De nuptiis Mercurii et Philologiae, București, 1997. Ediții: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și Noului Testament, coordonator I.C. Chițimia, București, 1988 (în colaborare); Iordache Golescu, Scrieri alese, pref. Al. Rosetti, București, 1990; Cele mai vechi cărți populare în literatura română, vol. IV: Palia istorică, București, 2001 (în colaborare cu Alexandra Moraru); Psaltirea de la Alba Iulia. 1651, Alba Iulia, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
noastre naționale (1933), Les Danses populaires roumaines (1933) și, mult mai târziu, Dicționarul jocurilor populare românești (1980, în colaborare cu Elena Costache Găinariu-Varone), lucrare care cuprinde 5332 de jocuri, fiind un instrument de lucru „unic în literatura de specialitate” (I.C. Chițimia). Pe de altă parte, prin Bibliografia poeziei noastre populare. Folclor român versificat cuprins în volume și broșuri. 1830-1935 (I-III, 1936) și prin Cei mai de seamă folcloriști români (1938), N.-V. se numără printre pionierii bibliografiei folclorului românesc. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Papacostea], „Rolul cultural și educativ al literaturii noastre populare”, „Nădejdea”, 1941, 28 octombrie; Mircea Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, II, București, 1969, 171-172; Valeriu Nițu, Un folclorist uitat, VTRA, 1972, 2; Șerban Cioculescu, Folcloristica, RL, 1980, 50; I. C. Chițimia, Preocupările pentru folclor ale lui G. T. Niculescu-Varone (1884-1984), „Buletinul Societății de Științe Filologice”, 1984, 100-102; Datcu, Dicț. etnolog., II, 113-115. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
Al. Bistrițianu, Gh. Bulgar, Valentin Lipatti și Emil Manu, redactori responsabili fiind apoi Tudor Vianu (1962-1964) și Alexandru Balaci (1965-1980). Comitetul de redacție este alcătuit inițial din Alexandru Balaci (redactor responsabil adjunct) și Jean Livescu, Ana Cartianu, Vera Călin, I. C. Chițimia, Ovidiu Drimba, Tamara Gane, Valentin Lipatti, Galina Maievschi, Mircea Brătucu (secretar de redacție), pentru ca mai tarziu Zoe Dumitrescu-Bușulenga să devină redactor responsabil adjunct, Yvette Nafta secretar de redacție, iar ca membri să figureze N. N. Condeescu, Ion Brăescu, Alexandru Duțu, Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
săi și de alți specialiști în modurile receptării valorilor simbolice. Semnează articole Al. Balaci (Legăturile lui Nicolae Bălcescu cu Giuseppe Mazzini și Italia, Modernitatea poeziei lui Francesco Petrarca), Ion Brăescu, Ana Cartianu (Ben Jonson că exponent al reacțiunii clasicizante), I. C. Chițimia, N. N. Condeescu, Ovidiu Drimba, Nina Façon (Leopardi și ideologia Risorgimentului), Aram Frenkian ( Concepția despre zei a lui Euripide), Valentin Lipatti, Tatiana Nicolescu, Mihai Novicov (exponent al tezelor oficiale de-a lungul întregii sale colaborări), Adelina Piatkowski (Spartă, oraș al culturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
83-88; Ist. lit., I, 456-457; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 243-264; Dicț. lit. 1900, 356-357; Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, București, 1984, 110-116; Valmarin, Studii, 99-177; Cătălina Velculescu, Fiziologul, în Crestomație de literatură română veche, II, coordonatori I.C. Chițimia și Stela Toma, Cluj-Napoca, 1989, 80-84; Cătălina Velculescu, „Fiziologul”. Comparații contradictorii - asemănări neasemenea, LAI, 1995, 5; V. Guruianu, Fiziologul, în Cele mai vechi cărți populare în literatura română, coordonatori Ion Gheție și Alexandru Mareș, București, 1997, 13-103; Cătălina Velculescu, Manuela
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287010_a_288339]
-
al literaturii române. A/B. C/D, Coordonator general: Eugen Simion. București, Editura Univers Enciclopedic, 2004. ***, Dicționarul Scriitorilor Români, (A-C). Coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995. ***, Dicționar cronologic. Literatura română. Coordonatori: I. C. Chițimia, Al. Dima, Autori: Mircea Anghelescu, Dorina Grăsoiu, Emil Manu, Nicolae Mecu, Mihai Moraru, I. Oprișan, Despina Spineanu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1979. ***, Dicționar Antologie de istorie și teorie literară. Autorul proiectului și coordonator: Iurie Colesnic. Ediția a III-a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
visat pe Dumnezeu ". Adrian Păunescu, ca și ceilalți poeți ai generației lui, încearcă într-un anumit fel receptarea folclorului, adică asimilarea lui în asemenea măsură încât cu mare greutate îi dibuim motivul și simbolistica. Astfel, în versurile citate de Ion Chițimia 6, nunta înseamnă moarte: "Și de nunta ta te gătim/ Fata mea te mărităm/ Cu pustiul negru lut". La Păunescu, strămoșii vor încerca un "Surâs de nuntă", frângând nunta. De aici și titlul explicabil "Ezitare": "Nunta pe care am avut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Editura Dacia, 1973, pag. 224. 4 Petru Poantă, "Modalități lirice contemporane", Rom. Literară, nr. 49. 5 Una care a fost teribilă, dar plină de îndoială și neîmplinită și cea de astăzi, care presimte misterul, substratul perpetuat al nerealizării. 6 I. C. Chițimia ("Cântece funerare") din "Studii și cercetări de istorie literară și folclor", VIII, 1958. 7 Eugen Simion, "Orientări în literatura de azi", Editura Cartea Românească, 1974, pag. 184. 1 care, conform ideii lui T. Vianu, arată obiectele în devenire, în studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și a lui Darie din Persida împăraților, Sibiu, 1794; [Alexandria], în N. Cartojan, „Alexandria” în literatura românească. Noi contribuții, București, 1922; Alexandria, ed. 2, îngr. și pref. Dan Simonescu, București, 1958; Alexandria. Esopia, text revăzut de Mihail Sadoveanu, pref. I. C. Chițimia, București, 1966; Alexandria ilustrată de Năstase Negrule, îngr. și pref. Al. Duțu, București, 1984; Alexandria, în Cărți populare, îngr. Isai Cârnu, Chișinău, 1998, 7-32. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Cuvente den bătrâni, II, București, 1879, 56-70; Gaster, Lit. pop., 7-32; N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285243_a_286572]