1,185 matches
-
chimie la clasele V-VIII ale școlii din Rus, apoi a fost angajat ca laborant chimist la Uzina UUMR din orașul Baia Mare. De fiecare dată a fost dat afară din serviciile unde a lucrat, pentru că provenea dintr-o familie de chiaburi. Ioan Șișeștean studiază teologia în mod clandestin și este hirotonit în secret ca preot greco-catolic la 13 martie 1972 de către Episcopul Dr. Ioan Dragomir al Maramureșului. Din acel an începe să oficieze slujbe în casa sa natală din satul Șișești
Ioan Șișeștean () [Corola-website/Science/305274_a_306603]
-
în 1903) dintre agricultorii ruși aveau peste 3,2 hectare pe membru masculin al familiei, (un prag folosit pentru a defini fermierii prosperi din clasa de mijloc, în statistici). Într-o oarecare măsură, termenul rusesc culac se poate traduce prin chiabur, termen folosit în România în perioada comunistă, tot cu nuanță peiorativă, făcând referire tot la țăranii mai înstăriți. Țărănimea era împărțită de probă în trei mari categorii: "bedniaci" - sau țăranii săraci, "seredniaci" - sau țăranii cu o prosperitate medie și "culaci
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
aproximativ 600 erau moldoveni. Colectivizarea agriculturii în RASS Moldovenească a fost un proces chiar mai rapid decât cel desfășurat în Ucraina. S-a raportat colectivizarea completă a agriculturii republicii în vara anului 1931. Peste 2.000 de familii de culaci (chiaburi) au fost deportate în Kazahstan. Foametea a lovit RASSM în 1925 și 1932-33, făcând zeci de mii de victime moarte de foame printre români și ucrainieni. În timpul foametei, mii de locuitori au încercat să fugă peste Nistru, în ciuda primejdiei de
Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească () [Corola-website/Science/300193_a_301522]
-
semeni, trădare, delațiune și violență, toate hrănite dintr-un nemăsurat orgoliu al puterii. Și, într-adevăr, evocă, în spații restrânse dar concentrate, acea epocă stalinistă, frământată, dramatică, tragică, cu detenții politice ce frizează "Infernul" lui Dante, cu cote absurde, cu chiaburi ostracizați și terminați fizic, trimiși la Canal care are consensul gulagului, al lagărului românesc de exterminare, cu activiști analfabeți, brutalizați de alcool și de morbul puterii, ce se comportă la limitele umanului. Sunt figuri apocaliptice care abuzează visceral de funcții
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
partea de sud de actualul loc. Pe vatra de acum se găsește din anul 1800. În cimitirul satului există o capelă ridicată de către Toma Găletariu, cel mai înstărit țăran din Valea Mureșului, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Povestea acestui “chiabur ” este uimitoare și neobișnuită. Povestașii spun că Toma, fecior tânăr și frumos, dar cam sărac, a plecat de acasă, să se înroleze în armată. Dar a nimerit în ceata lui Pătru Mantu, vestit haiduc bănățean din Bolvașnița de Caransebeș. După
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
istoricii ruși au prezentat un număr estimativ de 90.000 pentru aceeași perioadă. NKVD s-a concentrat asupra grupărilor socotite antisovietice, dintre care majoritatea au fost cele mai active între 1944 și 1952. O campanie de eradicare a așa-zișilor chiaburi a fost orientată contra familiilor țăranilor proprietari din Moldova, care au fost deportați în Siberia și Kazahstan. De exemplu, în două zile, 6 iulie și 7 iulie 1949, 11.342 de familii din Republica Moldova au fost deportate din ordinul ministrului
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
repartizat Prim-secretar al Moldovei sovietice, recent constituită în fosta Basarabie românească. Față de predecesorul său Nikolai Koval, care participase la deportarea mai multor mii de basarabeni spre Kazahstan și la "Noul Holodomor" (înfometarea sistematică a țăranilor refractari colectivizării, categorisiți "kulaci"/chiaburi, prin rechiziția tuturor resurselor), Leonid Brejnev aplică o politică mai puțin cruntă: el se ocupă îndeosebi de repartizarea sistematică a noilor promovați băștinași departe de țară, de înlocuirea lor cu oameni veniți din alte republici unionale (mai ales Rusia, Ucraina
Leonid Brejnev () [Corola-website/Science/298047_a_299376]
-
mulțimea se îndreaptă înspre Girișu Negru, unde sunt așteptați de alte cca 200 de persoane, și împreună cu acestea barează șoseaua. Are loc o scurtă confruntare între țărani și securitate, țăranii se retrag în pădure. În satul Martihaz au fost împușcați chiaburii Cociubei și Baican. Cadavrele lor au fost lăsate într-un șanț și descoperite de către actualul Profesor Universitar Naghi Mihai, pe atunci un copil de 7 ani.
Răscoalele țărănești din vara anului 1949 () [Corola-website/Science/314397_a_315726]
-
ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au fost scoase și din biblioteci. Inainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de construcții deoarece a fost persecutată de regiul comunist, tatăl ei fiind declarat chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori
Ana Blandiana () [Corola-website/Science/297559_a_298888]
-
este un termen prin care, în perioada comunistă, era desemnat un țăran bogat care aparține burgheziei satelor, posedă mai mult pământ decât poate lucra singur, dispune de importante mijloace de producție și folosește muncă salariată. Termenul „chiabur" a fost introdus în România, în mod oficial, prin „Rezoluția Ședinței Plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, fiind inspirat din noțiunea de culac, impusă în Uniunea Sovietică. În propaganda comunistă, chiaburii erau acuzați că "„speculează sărăcimea și
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
producție și folosește muncă salariată. Termenul „chiabur" a fost introdus în România, în mod oficial, prin „Rezoluția Ședinței Plenare a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949, fiind inspirat din noțiunea de culac, impusă în Uniunea Sovietică. În propaganda comunistă, chiaburii erau acuzați că "„speculează sărăcimea și că strâng averi prin numeroase mijloace de exploatare, pe seama țărănimii muncitoare”". În rezoluția Plenarei Comitetul Central al PMR din 3-5 martie 1949, ce prevedea transformarea socialistă a agriculturii române, se prevedea că "„Politica noastră
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
țărănime trebuie sa fie clară: ne sprijinim pe țărănimea săracă, strângem alianța cu țărănimea mijlocașă și ducem lupta neîntreruptă împotriva chiaburimii”". Pe ordinea de zi a Plenarei CC al PMR, din martie 1949, s-a aflat și problema definirii clasei chiaburilor, deoarece rapoartele sosite din județe indicau situații contradictorii înregistrate în operațiunile de identificare și de clasificare a acestora, izvorâte din neclaritatea indicațiilor transmise din Capitală. În toate „regionalele de partid”, se creaseră confuzii grave în activitatea de departajare a chiaburilor
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
chiaburilor, deoarece rapoartele sosite din județe indicau situații contradictorii înregistrate în operațiunile de identificare și de clasificare a acestora, izvorâte din neclaritatea indicațiilor transmise din Capitală. În toate „regionalele de partid”, se creaseră confuzii grave în activitatea de departajare a chiaburilor de mijlocași și invers, întrucât principalul criteriu utilizat se referea la monitorizarea suprafeței proprietății fiecărui individ. De aceea, Gheorghiu-Dej a considerat ca fiind necesară sporirea elementelor de calificare a chiaburilor: „Pentru a deosebi muncitorul agricol - țăranul sărac și cel mijlocaș
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
partid”, se creaseră confuzii grave în activitatea de departajare a chiaburilor de mijlocași și invers, întrucât principalul criteriu utilizat se referea la monitorizarea suprafeței proprietății fiecărui individ. De aceea, Gheorghiu-Dej a considerat ca fiind necesară sporirea elementelor de calificare a chiaburilor: „Pentru a deosebi muncitorul agricol - țăranul sărac și cel mijlocaș - de chiabur, trebuie să ținem seama de următoarele criterii: dacă are pământ, în ce regiune se află pământul; dacă mai posedă și alte mijloace de producție, câte și anume ce
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
mijlocași și invers, întrucât principalul criteriu utilizat se referea la monitorizarea suprafeței proprietății fiecărui individ. De aceea, Gheorghiu-Dej a considerat ca fiind necesară sporirea elementelor de calificare a chiaburilor: „Pentru a deosebi muncitorul agricol - țăranul sărac și cel mijlocaș - de chiabur, trebuie să ținem seama de următoarele criterii: dacă are pământ, în ce regiune se află pământul; dacă mai posedă și alte mijloace de producție, câte și anume ce fel de mijloace de producție; felul de cultură; cât produce și cât
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
etc. ----Într-un instructaj elaborat de Direcția Generală a Poporului, în iulie 1950, se cerea ca lucrătorii de Securitate să răspundă direct de adunarea cotelor de produse agricole, de colectări și înscrieri în Gospodăriile Agricole Colective. Instrucțiunile precizau că: "„dacă vreun chiabur face agitație, poate fi împușcat acolo, pe loc”", și aceasta cu toate că încă nu se stabilise oficial cine era „țăran înstărit”, cine era „mijlocaș” și cine era „chiabur”. Abia ulterior a fost introdus în administrația locală un document administrativ numit „Registru
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
de colectări și înscrieri în Gospodăriile Agricole Colective. Instrucțiunile precizau că: "„dacă vreun chiabur face agitație, poate fi împușcat acolo, pe loc”", și aceasta cu toate că încă nu se stabilise oficial cine era „țăran înstărit”, cine era „mijlocaș” și cine era „chiabur”. Abia ulterior a fost introdus în administrația locală un document administrativ numit „Registru agricol”, care a fost ținut până în 1962, anul încheierii oficiale a colectivizării forțate, pentru că procesul a continuat până în anul 1989. În „Registrul agricol”, populația rurală era înregistrată
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
un document administrativ numit „Registru agricol”, care a fost ținut până în 1962, anul încheierii oficiale a colectivizării forțate, pentru că procesul a continuat până în anul 1989. În „Registrul agricol”, populația rurală era înregistrată după următoarele criterii: Primul val de deportare a chiaburilor în "Bărăgan" s-a declanșat pe data de 3 august 1949, acesta vizând satele din județele Bihor și Arad care s-au răsculat împotriva regimului de colectare a cotelor obligatorii de cereale, anulării plății în natură a muncitorilor batozieri și
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
putere un „regim chiaburesc”, era considerată deosebit de propice infiltrării în România de elemente subversive. Deportările în Bărăgan din anii 1951-1956 au afectat un total de 40.320 de persoane considerate periculoase de comuniști, între care erau înregistrați 19.034 de chiaburi și cârciumari. În decretul nr. 115 din 30 martie 1959, pentru lichidarea rămășitelor oricăror forme de exploatare a omului de către om în agricultură, în scopul ridicării continue a nivelului de trai material și cultural al țărănimii muncitoare și al dezvoltării
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
de Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne, se prevedea că "„se interzice darea în parte sau în arendă a terenurilor agricole, precum și orice altfel de exploatare a muncii străine de către producătorii agricoli”", cu precizarea că aceste prevederi "„sunt aplicabile chiaburilor care au terenuri agricole a căror întindere depășește puterea lor de muncă, precum și cea a membrilor familiei cu care duc gospodăria împreună”". Raportul la cel de-al treilea Congres al Partidului Muncitoresc Român, din 20 iunie 1960, îi pe anunța
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
de partid că "„a fost lichidată chiaburimea, cea mai numeroasă clasă exploatatoare, desființându-se astfel ultimele forme de proprietate capitalistă din agricultură”". La Plenara C.C. al P.M.R din 30 noiembrie-5 decembrie 1961 Gheorghe Gheorghiu-Dej susținea că „în numele luptei împotriva chiaburilor peste 80000 țărani, în majoritatea lor țărani muncitori, au fost trimiși în judecată, dintre ei peste 30000 au și fost judecați în procese publice’’, aceste abuzuri fiind puse exclusiv pe seama măsurilor întreprinse de Ana Pauker și Teohari Georgescu. La aceeași
Chiabur () [Corola-website/Science/311661_a_312990]
-
este că preotul Nicolae Baciu, fiu de țăran harnic din Tilecuș, prin moștenire genetică a fost un bun gospodar, prin muncă cinstită a reușit să-și înjghebeze o gospodărie frumoasă. Mult „luminoasele minți bolnăvicioase" ale activiștilor Partidului l-au declarat chiabur, categorisire în urmă căreia au avut de suferit atât persoana sa cât și cei 5 copii ai săi, care au fost stigmatizați și obstrucționați din punct de vedere ale drepturilor civile, având numai „VINA" de a se fi născut dintr-
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
interbelică numără 30-40 de familii de țigani.In anul 1941 romi care locuiau în zona Pereu au fost obligați să se mute în vatra satului Sandalac deoarece locul din Pereu a fost achiziționat nestiindu-se prin ce formă de un chiabur numit Laița .În anul 1942 o parte din familiile de romi au fost deportați forțat în Transnistria, unde din spusele bătrânilor că o parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
cehă), "galuska" „gălușcă” (din poloneză), "kamat" „camătă” (din sârbă sau croată), "lekvár" „magiun” (din slovacă), "zabla" „zăbală” (din slovenă), "harisnya" „ciorap” (din ucraineană). În perioada comunistă au intrat câteva cuvinte rusești: "diszpécser" „dispecer” (la rândul său provenit din engleză), "kulák" „chiabur”, "pufajka" „pufoaică”. În maghiara comună de astăzi sunt peste 500 de cuvinte de origine slavă. Influența germană asupra limbii maghiare a început odată cu fondarea statului de către regele Ștefan I al Ungariei, în urma legăturilor dinastice cu diferite case domnitoare germane. Pătrunderea
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
a putea electrifica satul natal. A lucrat, astfel, la Uzina Electrică din Vaslui, ocupându-se cu iluminarea unor cartiere din oraș și electrificarea câtorva sate din raion. ""Numai așa puteam să-mi împlinesc visul, pentru că Dăneștiul era considerat sat de chiaburi și, în plină colectivizare, nu era printre satele trecute pe lista iluminatului rural. I-am convins și pe cei de la Vaslui și pe cei de la București că ne electrificăm cu forțe locale"". S-a procurat un grup electrogen KD 35
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]