KorAP: Find »[drukola/base=chibrit & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...117 >

2,921 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183

chiar de un „Prometeu dezlănțuit“. Nu sunt sigură. Ce ziceți, domnule Knisch? A fost incendiu, sau doar o greșeală fatală? Singurul lucru dovedit de investigația Întreprinsă de noi și de către compania de asigurări a fost că cineva se jucase cu chibritele. N-am reușit să tragem concluzii clare În legătură cu numărul victimelor moarte În incendiu. Din moment ce nimeni n-a contactat autoritățile, cred că putem afirma că a pierit toată familia, cu doică cu tot. Dacă cineva a reușit să scape cu viață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325

expresia pe care ar fi folosit-o ea - iar el aprecie curajul, rapiditatea și decizia ei drept demne de admirat. — Cred c-o să fumez o țigară afară, spuse ea, scotocind prin poșetă după un pachet. Apoi ajunse lângă el. — Un chibrit? — Mulțumesc. Și, ieșind din raza vizuală a compartimentului, priviră Împreună În Întunericul plin de murmure. Nu-mi place tovarășul tău de drum, spuse Myatt. — Nu ți-i poți alege. Nu-i un om rău. Îl cheamă Peters. Myatt ezită o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
al trenului, va fi plecat pentru cel puțin trei minute. În acest interval de timp trebuia să afle destul de multe ca să-l facă să vorbească. În primul rând, acolo era balonzaidul. În buzunare nu avea nimic, doar o cutie de chibrituri și un pachet de Gold Flake. Mabel luă pălăria și pipăi În lungul panglicii și În interior, la căptușeală. Găsise uneori informații destul de prețioase ascunse-n pălării, dar a doctorului nu avea nimic. Acum ajunse la momentele periculoase ale căutării

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
se spune c-ar fi semnul că un Înger trece pe deasupra. Dar prin liniștea făcută de oameni se auzi clinchetul paharelor pe mese, roțile huruiră pe șinele de fier, geamurile zornăiră și scânteile trecură prin Întuneric ca niște capete de chibrit Încinse. Prea târziu pentru ultima comandă, dr. Czinner apăru În vagonul-restaurant În mijlocul tăcerii, cu genunchii puțin Îndoiți, ca un marinar care se ține bine pe picioare pe-o mare furtunoasă. Un chelner venea În fața lui, dar nu era conștient că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
ca ei să știe că-i acolo, pentru că atunci nu avea cum să se petreacă asasinatul fulgerător al unui străin neidentificat. Nu vor putea face altceva decât să redeschidă procesul. Își deschise geamantanul și scoase ghidul Baedeker. Apoi aprinse un chibrit și Îl apropie de colțul hărții. Hârtia lucioasă ardea Încet. Calea ferată se ridică și se descompuse sub limba mică a unei flăcări, iar el văzu turnul pătrat al poștei transformându-se În cenușă neagră. Apoi verdele parcului, Kalimagdan, deveni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
că motorul acesteia Înghețase, În pofida covorașelor puse peste radiator. 4. Josef Grünlich spuse: — Unora le arde de cântat. Deși se jeluise că-i erau uscați, ochii Îi erau roșii de plâns și doar cu efort se despărți de fetițele cu chibrituri și de prințesele cu inima de gheață. — Nu mă prind ei așa de ușor. Începu să se Învârtă prin sala de așteptare, apăsând cu degetul umezit pe lemnărie. — N-am fost niciodată Închis. S-ar putea să vă surprindă, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
și se tură și distanța Înghiți zgomotul, transformându-l Într-un murmur. Adăpostul nu avea ferestre. Era destul de Întuneric și acuma era prea târziu să-l mai părăsească acolo. Coral căută În buzunarele doctorului Czinner și găsi o cutiuță de chibrituri. Când aprinse unul, acoperișul se Înălță brusc deasupra ei ca un vrej de fasole. Ceva bloca spațiul la un capăt, ridicându-se până la jumătatea Încăperii, spre acoperiș. Alt chibrit Îi dezvălui niște saci voluminoși, clădiți Într-o stivă de două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Coral căută În buzunarele doctorului Czinner și găsi o cutiuță de chibrituri. Când aprinse unul, acoperișul se Înălță brusc deasupra ei ca un vrej de fasole. Ceva bloca spațiul la un capăt, ridicându-se până la jumătatea Încăperii, spre acoperiș. Alt chibrit Îi dezvălui niște saci voluminoși, clădiți Într-o stivă de două ori mai Înaltă ca un stat de om. În buzunarul drept al doctorului Czinner se afla un ziar Împăturit. Ea smulse o pagină și-o răsuci, făcând o făclie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
rămâne singură În depozit cu un om mort. Flacăra se stinse, murind În propria cenușă. Ea pipăi iarăși după ziar, târându-se pe mâini și pe genunchi, rupse o pagină, o răsuci și făcu altă făclie. Apoi constată că rătăcise chibriturile și, tot de-a bușilea, pipăi toată podeaua din jurul ei. Doctorul Czinner Începu să tușească și ceva se mișcă pe podea În apropierea mâinii ei. Fata aproape că țipă de frica șobolanilor, dar când, până la urmă, găsi chibriturile și aprinse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
că rătăcise chibriturile și, tot de-a bușilea, pipăi toată podeaua din jurul ei. Doctorul Czinner Începu să tușească și ceva se mișcă pe podea În apropierea mâinii ei. Fata aproape că țipă de frica șobolanilor, dar când, până la urmă, găsi chibriturile și aprinse hârtia răsucită, văzu că doctorul fusese acela care se mișcase. El se târa, chircit, spre capătul șopronului. Ea Încercă să-l ghideze, dar bărbatul păru să nu fie conștient de prezența ei. Tot timpul cât dură acea deplasare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
parte, când În cealaltă, ca să-ți păstrezi echilibrul, dar se văzu nevoit să asculte tot drumul ipocritele lor consolări, căzând și iar căzând, potopit de dureri. Era imposibil de spus din magazie cât de noapte era. Când Coral aprinse un chibrit ca să se uite la ceas, fu dezamăgită să vadă ce Încet trecea timpul. După o vreme, rezerva de chibrituri se Împuțină și nu Îndrăzni să mai aprindă unul. Se Întrebă dacă n-ar trebui să iasă din adăpost și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
căzând și iar căzând, potopit de dureri. Era imposibil de spus din magazie cât de noapte era. Când Coral aprinse un chibrit ca să se uite la ceas, fu dezamăgită să vadă ce Încet trecea timpul. După o vreme, rezerva de chibrituri se Împuțină și nu Îndrăzni să mai aprindă unul. Se Întrebă dacă n-ar trebui să iasă din adăpost și să se predea, pentru că acum Începea să-și dorească cu disperare să-l vadă pe Myatt. Acesta făcuse mai mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
se echilibra și atinse fața doctorului. Acesta nu se mișcă și, deși fața Îi era caldă, ea Îi putu simți sângele scorțos și uscat În jurul gurii ca pielea veche. Țipă o dată și apoi rămase tăcută și stăpână pe sine. Căută chibriturile și aprinse o făclie. Dar mâna Îi tremura. Nervii Îi cedau sub povara responsabilităților pe care le avea, chiar dacă n-o lăsaseră de tot. I se părea că, Începând cu o săptămână În urmă, fiecare zi o pusese În fața unei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

și-l aranjeze mai bine, răsucește scaunul, apropiindu-și-l, apoi aruncă ochii, ca din întîmplare, spre bar. Bună seara, dom' doctor! salută el, întîlnind privirea doctorului Radu, care tocmai s-a dezlipit de bar, rotind între degete cutia de chibrituri cumpărată. Plecați undeva? Aștept soția, vine de la Iași cu cursa rapidă. Mă duc pe peron, poate... Salut! Cine-i? întreabă Vlad cînd Radu iese din restaurant. Un chirurg. Nevastă-sa-i tot doctoriță, vin împreună la teatru; i-am cunoscut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la mesele în dezordine, în sala plină de frig. Somnoros, chelnerul care a deschis merge la soba mare cu cuptor din sală și aruncă în vatră un braț de lemne, peste care toarnă petrol dintr-o sticlă și scapără un chibrit. Lîngă el, tot somnoroasă, apare o femeie care-și îmbracă din mers halatul alb, pătat de ulei la poale. Șoferul și cei doi se salută prietenește. Pavel și grăsuna lui mai sînt? întrebă șoferul. Sînt. Cum să plece?! se miră

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
minune pe șosea. Vedeți ce bine a prins indicația dumneavoastră? Acolo ai învățat? Schimb de experiență: ei m-au învățat să umblu cu volanul, eu îi învățam ce știam mai bine. Metafora frunzelor de viță? Nu. Pocher pe bețe de chibrit. Pe bani nu, că-mi luasem angajament solemn... Hm! Tu și pocherul... Ai grijă, îl amenință profesorul cu degetul întins spre el nu mă mai lua așa..., în public, că s-ar putea... Unde s-o fi fumînd aici?, că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
perii, mă tratează cu sictir continuu. Uite aici! arată el buricul degetului mic aici îl am la orice discuție. Dacă-l scuturi zdravăn, se îndoiește și de formula apei, pe care crede c-o știe. Facultate făcută pe bețe de chibrit! Vă rog să mă iertați! spune Mihai, ridicîndu-se. Bine, încuviințează Muraru vorbesc mai încet. De ce nu vă întoarceți la catedră? Mă întorc imediat ce-mi văd Sinteza mergînd. Cum o să meargă, mai că am dubii... Mi se repartizează toate lichelele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-și va înjura și mama, înseamnă că tot e bine. Oricum, trebuie s-o șterg înainte de-a se întoarce la chestiile de serviciu; dacă începe iar să se ia de director... Ce dacă a făcut facultatea pe bețe de chibrit?! E un tip destoinic, cinstit, principial..." Să știi un lucru, pe care ai să-l simți, dacă nu l-ai și simțit: incultura nu doare, că spunea Sadoveanu despre prostie dacă ar durea, ai auzi o mulțime de urlete. Incultura

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
ea spre Mihai un pachet roșu, "More", din care ies cîteva țigări subțiri, lungi, de un cafeniu închis. Curaj! Sînt mai bune, mai rare și mai scumpe decît "Kent"-ul. Mihai întinde mîna după niște cărți, scoate o cutie cu chibrituri, aprinde unul, dar, văzînd în mîna Mariei bricheta aurită, vrea să-l stingă. Femeia face semn să-l mențină și-și apropie țigara de la flacără, prelungind aprinderea pînă ce focul ajunge la degetele lui Mihai și-l frige. Chibritul este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
cu chibrituri, aprinde unul, dar, văzînd în mîna Mariei bricheta aurită, vrea să-l stingă. Femeia face semn să-l mențină și-și apropie țigara de la flacără, prelungind aprinderea pînă ce focul ajunge la degetele lui Mihai și-l frige. Chibritul este aruncat în scrumieră. Maria rămîne cu țigara între buze, neaprinsă, așteptînd. Mihai aprinde un nou chibrit și, cînd Maria se apropie cu intenția de a-și aprinde țigara, mîna lui se retrage, obligînd capul femeii să descrie un zig-zag

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
semn să-l mențină și-și apropie țigara de la flacără, prelungind aprinderea pînă ce focul ajunge la degetele lui Mihai și-l frige. Chibritul este aruncat în scrumieră. Maria rămîne cu țigara între buze, neaprinsă, așteptînd. Mihai aprinde un nou chibrit și, cînd Maria se apropie cu intenția de a-și aprinde țigara, mîna lui se retrage, obligînd capul femeii să descrie un zig-zag. Chibritul se stinge și este aruncat în scrumieră. Privirile celor doi se întîlnesc, înfruntîndu-se. Prefer bricheta spune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
este aruncat în scrumieră. Maria rămîne cu țigara între buze, neaprinsă, așteptînd. Mihai aprinde un nou chibrit și, cînd Maria se apropie cu intenția de a-și aprinde țigara, mîna lui se retrage, obligînd capul femeii să descrie un zig-zag. Chibritul se stinge și este aruncat în scrumieră. Privirile celor doi se întîlnesc, înfruntîndu-se. Prefer bricheta spune Maria scurt și-și aprinde țigara, apoi menține flacăra pentru Mihai. Doamne, ce comod poate fi! oftează ea cu plăcere, după ce trage cîteva fumuri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o țigară, s-o poată cerceta îndeaproape. Astea cu două steluțe pot să ți le dau de tot, le am în dublu exemplar: de la librărie și de la "Cartea prin poștă". Faină țigară! Vrei un foc? întreabă Mihai, căutînd cu privirea chibriturile. Cristina bagă țigara la loc și se ridică din fotoliu: N-am venit aici să mă mulțumesc cu resturile lăsate de altă femeie! Vrea să se întoarcă spre ușă, dar Mihai îi prinde cu dreapta umărul, în timp ce stînga așază pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776

plină de migală și măiestrie a celor care populau arealul în acea perioadă și anume, cu 18.000 î.e.n. Acul descoperit are o lungime de 82 mm și un diametru de 3 mm, puțin mai gros decât un băț de chibrit și e puțin curbat. Suprafața acestuia este foarte netedă, arătând o bună tehnică de șlefuire, iar vârful e destul de ascuțit. Gaura acului este și astăzi bine evidențiată, experții deducând că a fost scobită cu un obiect tăios. Însă este greu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307

de acord, dar ne aștepta cuminte afară, deși eram la vreo trei sute de metri depărtare de locul unde apăruse prima oară ca să vadă focul. Existau două explicații pentru asta: 1, știa că Pipiță adusese benzina și că eu am aprins chibritul, iar acum ținea musai să fim pedepsiți, 2, se plictisea de moarte acolo în cer, iar noi i-am fost simpatici cu cauciucul nostru și vrea doar să ne împrietenim. E o căcată, a spus Pipiță, el era convins, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]