KorAP: Find »[drukola/base=chimioterapic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...38 >

933 matches

Corola-website/Law/227406_a_228735

aceleași rezultate comparativ cu laparotomia și sunt grefate de mai puține morbidități postoperatorii, dar trebuie efectuate de chirurgi experimentați în acest tip de intervenții. Chimioterapia adjuvantă este recomandată pentru stadiile T1-4, N1-2, M0 (adică stadiul III, C1-3 Dukes modificat). Tratamentul chimioterapic adjuvant la pacienții cu stadiul III, prelungește semnificativ intervalul liber de boală (DFS) și supraviețuirea (OS) [I, A]; beneficiul absolut în ceea ce privește supraviețuirea este de 15%. Chimioterapia adjuvantă trebuie luată în considerare în cazuri selectate la pacienți cu N0, și anume

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
cu neoplasm de colon stadiu II cu instabilitate a microsateliților (MSI). De aceea este important să se determine statusul MSI la pacienții cu stadiu II. Pacienții cu stadiul II, fără factori de risc supraadăugați nu trebuie să primească tratament adjuvant chimioterapic. Chimioterapia adjuvantă standard constând în administrarea de fluoropirimidine, a demonstrat beneficiu semnificativ statistic în ceea ce privește supraviețuirea [I, A]. Opțiuni de tratament adjuvant sunt regimurile infuzionale cu 5FU/LV, cu sau fără oxaliplatin și capecitabina cu sau fără oxaliplatin. Capecitabina s-a

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
această situație trebuie luată în discuție intervenția chirurgicală de către o echipă multidisciplinară (diminuarea doar a numărului de metastaze nu poate fi luată în considerare, deoarece majoritatea metastazelor care apar imagistic în remisiune completă conțin încă celule tumorale viabile). Combinațiile de chimioterapice sunt recomandate la pacienții cu metastaze potențial rezecabile. Există puține date referitoare la combinația de trei medicamente citotoxice, dar acestea susțin o creștere a ratei de rezecabilitate după utilizarea combinației 5-FU, oxaliplatin, irinotecan, deși preocuparea privind toxicitățile limitează utilizarea acestui

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
fluoropirimidine orale) în variate combinații și regimuri terapeutice. Fluoropirimidinele orale, capecitabină și uracil-tegafur (UFT)/LV în monochimioterapie reprezintă o alternativă la administrarea intravenoasă de 5-FU/leucovorin, dar nu se cunoaște încă profilul lor de siguranță și eficiența față de 5-FU. Combinația chimioterapică dintre 5-FU/LV/oxaliplatin (regimul FOLFOX) sau 5FU/LV/irinotecan (regimul FOLFIRI) determină rate de supraviețuire superioară față de 5FU/LV(I, B). FOLFOX și FOLFIRI au eficiență similara, dar diferă în ceea ce privește profilul de toxicitate: alopecia și neutropenia apar mai frecvent

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
au eficiență similara, dar diferă în ceea ce privește profilul de toxicitate: alopecia și neutropenia apar mai frecvent la pacienții tratați cu irinotecan, în schimb neuropatia apare mai frecvent după oxaliplatin (I, B). Doua studii (FOCUS și CAIRO) au arătat că combinația de chimioterapice nu a fost superioară tratamentului secvențial, astfel încât inițierea cu fluoropirimidine monoterapie rămâne un tratament viabil la pacienți selecționați, cu status de performanță modificat (I, B). Cu toate acestea, atunci când se dorește obținerea unui răspuns obiectiv (ca de exemplu atunci când se

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
monoterapie rămâne un tratament viabil la pacienți selecționați, cu status de performanță modificat (I, B). Cu toate acestea, atunci când se dorește obținerea unui răspuns obiectiv (ca de exemplu atunci când se are în vedere rezecția chirurgicală a metastazelor) combinația de agenți chimioterapici rămâne opțiunea terapeutică cea mai bună (IV). Expunerea la toate cele trei medicamente (fluoropirimidine, oxaliplatin, irinotecan) în diferite secvențe, conduce la cea mai lungă supraviețuire. Combinația capecitabina+oxaliplatin (CAPOX) este o alternativă cu eficiență echivalentă la regimul 5FU/LV/oxaliplatin

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
chimioterapiei în cancerul colorectal metastatic rămâne controversată. Există două opțiuni: chimioterapia se administrează o durată fixă de timp, fie se administrează până la progresie sau până la toxicități intolerabile. Dacă apar toxicității cumulative sau dacă s-a obținut controlul bolii, combinațiile de chimioterapice se pot întrerupe, sau se pot ajusta dozele utilizate. Tratamentul de întreținere cu fluoropirimidină în monochimioterapie după administrarea unei combinații chimioterapice prelungește DFS [I, B]. Reintroducerea regimurilor combinate se indică de obicei la momentul progresiei. Chimioterapia de linia a II

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
până la progresie sau până la toxicități intolerabile. Dacă apar toxicității cumulative sau dacă s-a obținut controlul bolii, combinațiile de chimioterapice se pot întrerupe, sau se pot ajusta dozele utilizate. Tratamentul de întreținere cu fluoropirimidină în monochimioterapie după administrarea unei combinații chimioterapice prelungește DFS [I, B]. Reintroducerea regimurilor combinate se indică de obicei la momentul progresiei. Chimioterapia de linia a II-a este indicată pacienților cu status de performanță bun. La pacienții care progresează după monoterapia cu fluoropirimidine, linia a doua de

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
panitumumab nu a arătat o diferență în ceea ce privește supraviețuirea, deoarece designul studiului a permis trecerea de pe un braț pe altul. Combinația cetuximab irinotecan este mai activă decât monoterapia cu cetuximab la pacienții chimiorezistenți. Nu există studii privind asocierea panitumumabului cu alte chimioterapice. Eficacitatea cetuximabului și panitumumabului este confirmată la pacienții fără mutații KRAS [II, A]. Anticorpii anti EGFR nu trebuie utilizați la pacienții cu tumori care prezintă mutații KRAS. Combinația cetuximab-irinotecan a devenit tratamentul de referință la pacienții cu tumori chimiorezistente, fără

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
de risc ● LHPLN - recădere - în caz de recădere localizată: Rituximab monoterapie(III,B) - recădere în stadii avansate: chimioterapie agresivă de salvare în combinație cu Rituximab Evaluarea răspunsului: Evaluarea răspunsului trebuie făcuta după 4 cicluri de terapie și la sfârsitul tratamentului chimioterapic sau chimio/radioterapic. Examinarea fizică, investigațiile imagistice și testele de laborator sunt esentiale. În studiile cu pacienți în stadii avansate PET scan-ul efectuat după 3 sau 4 cicluri de de tratament identifică pacienții cu risc nefavorabil. Viitoarea abordare terapeutică după

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
În cazuri selectate de recurență localizată, se poate lua în considerare reintervenția chirurgicală (dacă rezecția este posibilă) sau repetarea radioterapiei. Pentru majoritatea pacienților opțiunea standard este chimioterapia paliativă. Tratamentul acceptat constă în administrarea săptămânală de metotrexat [I, B]. Deși asocierile chimioterapice (cisplatin, 5fluorouracil, sau taxani) produc rate de răspuns mai mari și cresc timpul până la progresia bolii comparativ cu metotrexatul în monochimioterapie, nu a fost demonstrată o creștere a supraviețuirii [II, B]. Un studiu recent care a inclus pacienți cărora nu

GHID*) din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea oncologie medicală "Recomandările Societăţii Europene de Oncologie Medicală (ESMO) pentru diagnosticul, tratamentul şi urmărirea post terapeutică, în afecţiunile oncologice". In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/227406_a_228735]
Corola-website/Law/223451_a_224780

embolizarea sau chemoembolizarea arterei hepatice, radiofrecvența, alcoolizare G. Tratament medical imunologic cu Interferon Protocol de tratament Principii 1. Rezecția chirurgicală radicală sau citoreducțională a tumorii primare și metastazelor este indicația primară, utilă în orice moment al evoluției bolii. 2. Tratamentul chimioterapic este indicat pentru TNE slab diferențiate anaplazice, cu celule mici; există mai multe cercetări clinice în desfășurare privind eficiența inhibitorilor de receptor tirozinkinazic. Se poate asocia cu analogi de somatostatină, dacă prezintă elemente clinice de sindrom carcinoid clinic manifest, pentru

ANEXELE 1-10 din 13 mai 2010 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 461 / 477/2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223451_a_224780]
mcg/ kgc/ săptămână - Durata terapiei: 48 săptămâni sau ● Interferon standard f2α-2a/ α-2b: - Doza recomandată: 9-10 MU x 3/ săptămână - Durata terapiei: 48 săptămâni Se monitorizează biochimic la fiecare 3 luni 1.8. HEPATITĂ CRONICĂ CU VHB ASOCIATĂ CU: ● Imunosupresie (tratament chimioterapic și / sau imunosupresor)- lamivudină. - Se recomandă inițierea terapiei cu lamivudină cu o săptămână înainte de începerea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor și continuarea terapiei cu lamivudină timp de 6 luni de la oprirea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor. - Tratamentul imunosupresor aplicat afecțiunilor

ANEXELE 1-10 din 13 mai 2010 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 461 / 477/2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223451_a_224780]
3/ săptămână - Durata terapiei: 48 săptămâni Se monitorizează biochimic la fiecare 3 luni 1.8. HEPATITĂ CRONICĂ CU VHB ASOCIATĂ CU: ● Imunosupresie (tratament chimioterapic și / sau imunosupresor)- lamivudină. - Se recomandă inițierea terapiei cu lamivudină cu o săptămână înainte de începerea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor și continuarea terapiei cu lamivudină timp de 6 luni de la oprirea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor. - Tratamentul imunosupresor aplicat afecțiunilor imune cronice (B.Crohn, Colită ulcerativă, Polartrită reumatoidă, etc.) nu implică obligativitatea Lamivudinei. ● Hemodializă - se recomandă interferon

ANEXELE 1-10 din 13 mai 2010 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 461 / 477/2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223451_a_224780]
CRONICĂ CU VHB ASOCIATĂ CU: ● Imunosupresie (tratament chimioterapic și / sau imunosupresor)- lamivudină. - Se recomandă inițierea terapiei cu lamivudină cu o săptămână înainte de începerea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor și continuarea terapiei cu lamivudină timp de 6 luni de la oprirea tratamentului chimioterapic și / sau imunosupresor. - Tratamentul imunosupresor aplicat afecțiunilor imune cronice (B.Crohn, Colită ulcerativă, Polartrită reumatoidă, etc.) nu implică obligativitatea Lamivudinei. ● Hemodializă - se recomandă interferon sau analogi în doze adaptate funcției renale. 2. HEPATITA CRONICĂ CU VHB - PACIENȚI PRETRATAȚI Categorii de

ANEXELE 1-10 din 13 mai 2010 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 461 / 477/2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301 / 500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/223451_a_224780]
Corola-website/Law/219530_a_220859

bruceloză, tularemie, tusea convulsivă, legioneloze, Bartonella spp. etc.); - spirochete (Leptospira spp., Borrelia spp., Spirilum minus etc.); - anaerobi (Clostridium spp., Bacteroides spp. etc.); - Mycoplasma spp.; - Chlamydia spp.; - Rickettsia spp.; - Mycobacterium tuberculosis, leprae, MAC; - Fungi. 5. Controlul sensibilității germenilor la antibiotice și chimioterapice: antibiograma (utilizarea datelor în clinică), CMI, CMB, Etest, fungigrame etc. 6. Controlul eficienței terapiei antiinfecțioase. 2. VIRUSOLOGIE 1. Metode de diagnostic virusologic (utilizarea datelor în clinică). 2. Aspecte particulare: a. Poliomelita și diagnosticul de laborator al poliomielitei. b. Gripa și

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
patogeneza bolilor infecțioase. 5. Diagnosticul bolilor infecțioase: 5.1. Diagnostic pozitiv 5.1.1. Date epidemiologice 5.1.2. Date clinice 5.1.3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie). 6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice. 6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
5.1. Diagnostic pozitiv 5.1.1. Date epidemiologice 5.1.2. Date clinice 5.1.3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie). 6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice. 6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
1.2. Date clinice 5.1.3. Date de laborator 5.2. Diagnostic diferențial (în funcție de patologie). 6. Tratamentul antimicrobian: 6.1. Antibiotice și chimioterapice: clasificarea și descrierea principalelor antibiotice și chimioterapice; mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene; farmacocinetica antibioticelor și chimioterapicelor; rezistența microbiană la antibiotice. 6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană. 6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
antibiotice. 6.2. Antibioticoterapia: reguli de bază în terapia cu antibiotice; metode de control clinic și de laborator în conducerea terapiei antiinfecțioase; asocieri de antibiotice; cauze de insucces în terapia antimicrobiană. 6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC. 6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. 6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice. 6.6

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
antimicrobiană. 6.3. Probleme speciale în antibioticoterapie: indicațiile antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC. 6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. 6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice. 6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții antiinfecțioși. 7. Tratamentul antiviral: 7.1. Mecanisme de acțiune. 7.2. Clasificare. 7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei. 8

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
antibioticelor și chimioterapicelor la gravide; particularități ale antibioticoterapiei la sugari și copii; antibioticoterapia în insuficiența renală, hepatică, la vârstnicul cu comorbidități; pătrunderea în LCR și SNC. 6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. 6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice. 6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții antiinfecțioși. 7. Tratamentul antiviral: 7.1. Mecanisme de acțiune. 7.2. Clasificare. 7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei. 8. Terapia antifungică: 8.1. Mecanisme de acțiune. 8

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
6.4. Profilaxia cu antibiotice și chimioterapice. 6.5. Reacții adverse la antibiotice și chimioterapice. 6.6. Modalități de prevenire și management al rezistenței la agenții antiinfecțioși. 7. Tratamentul antiviral: 7.1. Mecanisme de acțiune. 7.2. Clasificare. 7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei. 8. Terapia antifungică: 8.1. Mecanisme de acțiune. 8.2. Clasificare. 8.3. Chimioterapice antifungice. 8.4. Practica terapiei. 9. Terapia antiparazitară: 9.1. Mecanisme de acțiune. 9.2. Clasificare. 9.3. Chimioterapice antiparazitare. 9

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
prevenire și management al rezistenței la agenții antiinfecțioși. 7. Tratamentul antiviral: 7.1. Mecanisme de acțiune. 7.2. Clasificare. 7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei. 8. Terapia antifungică: 8.1. Mecanisme de acțiune. 8.2. Clasificare. 8.3. Chimioterapice antifungice. 8.4. Practica terapiei. 9. Terapia antiparazitară: 9.1. Mecanisme de acțiune. 9.2. Clasificare. 9.3. Chimioterapice antiparazitare. 9.4. Practica terapiei. 10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline. 11. Tratament nespecific: repaus, dietă

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
7.3. Chimioterapice antivirale. 7.4. Practica terapiei. 8. Terapia antifungică: 8.1. Mecanisme de acțiune. 8.2. Clasificare. 8.3. Chimioterapice antifungice. 8.4. Practica terapiei. 9. Terapia antiparazitară: 9.1. Mecanisme de acțiune. 9.2. Clasificare. 9.3. Chimioterapice antiparazitare. 9.4. Practica terapiei. 10. Tratament cu produse biologice de uz uman: seruri imune, imunoglobuline. 11. Tratament nespecific: repaus, dietă, simptomatic. 12. Tratament patogenetic: antiinflamator (nesteroidian, corticosteroizi); imunomodulatoare. 13. Diagnosticul și tratamentul: SIRS, sepsis, sepsis sever, șocul infecțios, insuficiență

ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]