284 matches
-
a făcut, bineînțeles, populare în mediile educate ale Franței), Vasile Lupu tocmai terminase la Iași Biserica "Trei Ierarhi". Pentru amândoi provincia însemna de fapt țara, tot așa cum astăzi și Provence-ul pascalian și Moldova lui Vasile Lupu (domnitorul, nu demagogul cu chimir!) sunt, în sine, o lume diferită de centrul politico-administrativ și financiar al țării lor. Întemeierea acestor lumi pe identitatea, spiritul și tradiția regională este evidentă chiar dacă, în ambele țări, tăvălugul nivelator al centrului s-a străduit, o importantă bucată de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vorbă. În schimb, drumurile la munte se Îndesesc și nu se mai oprește din drum până nu găsește prețul cel mai bun pentru produsele ce urmează a fi comercializate, așa cum făcea mai Înainte Bălosu. Numai așa Își reface averea, umple chimirul cu bani și merge să se Împace cu feciorii plecați să-și caute un alt viitor, dar Întoarcerea nu mai este posibilă, chiar dacă el lasă ușa larg deschisă ca ei să-l urmeze. Se vede Însă că sentimentul dezrădăcinării și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o palmă, țesut din lână roșie, iar peste brâu puneau chimirul din piele, lucrat la târg. Brâul și chimirul protejau mijlocul bărbaților. În zilele mai puțin căduroase, bărbații aveau peste cămăși o vestă, de obicei neagră, iar în zilele de iarnă, purtau minteanul lucrat din postav gros de lână, de culoare neagră sau castanie, dat la piuă. Ciobanii purtau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
avea față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-un ritm egal
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
-ți cânt, și dacă ți-a plăcea, să te mulțămești cu atâta. Nu mi-a plăcea și nu m-oiu mulțămi. Ba să-ți cânt. Încearcă! Călătorul cântă unul, cântă două cântece, care nu plac ospătarului. Însfârșit trage punga de la chimir și începe: "Frunză verde solz de pește / Cască, pungă, și plătește." Îți place asta? Îmi place. Atunci rămâi sănătos și eu m-oiu duce, după cum ne-a fost învoiala. Meșterul Meșterul Perdaf. Hulubița a întrebat pe șerpe: De ce te târăști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bejan, Bursuc, Lupu, Întuneric, Furtună, Pavel și Vl. Scânteie. Antrenor: Gheorghe Poenaru. GLORIA BUZĂU: Sârbu - C. Pușcă, C. Marin, Scarlat, L. Ștefan - G. Cruceru, Otvos, Lucan, C. Ursu - Ungureanu, Smedescu. Au mai jucat: Budur, Lupu, Moise, M. Pușcă, M. Ștefan, Chimir și I. Ionescu. Antrenor: Mihai Ciobanu. Declarații după FCM Bacău - Gloria Buzău 3-0 Tehnicianul băcăuan s-a declarat mulțumit de cele văzute în partida elevilor săi cu Gloria Buzău: Referitor la faptul că FCM a surclasat tocmai echipa care i-
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
mă deranjează. Fiecare e băgat la mijloc, la rândul lui. Sunt mulți care vor să se dea fuduli. Veniseră odată niște țigani, voiau sicriu de stejar. Cât costă, că dăm oricât? Vezi-doamne, ei au bani. Erau țigani din ăia cu chimir, cu pălării mari. Ungureni. Noi facem pentru nevoiași, nu sofisticate. Pentru mofturoși. Sunt și sicrie de șaișpe milioane. Frumos pe-afară, scoate ochii omului. Le pune un fel de mânere. Și ce sens au ele, tot acolo-l bagă! Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Marandei? O luași singurel la chișior, cătinel-cătinel... Te-ai stins cum ai sufla într-o lumânare: ești bun la Dumnezău. Își șterge o lacrimă... Îi mângâie fruntea... Îi închide ochii: Somn ușor Gheorghiță.... Somn ușor... Își face cruce. Scoate din chimir un căpățel de lumânare, o aprinde de la coviltirul ce arde mocnit, și i-o pune la căpătâi. Așa, să dibui Cărarea Raiului, Gheorghiță-tată... Mi-o lumina și mie Cărarea... Acușica vin și eu, mai spune și se culcă alături. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unse-s cu fiere de șerpi. Chip fioros, glasul crunt, icoana lui Marte întreagă; Barba și pletele lor n-au fost tăiate nicicînd. Mîna deprinsă le e să-nfigă în dușmani cuțitul, Care la orice barbar stă lîngă șold în chimir. Paloșul lor tăios biruie orișice drept. Largii nădragi și cojocul de ger îi păzesc anevoie. Iar fiorosul lor chip e acoperit de lung păr. Doar la puțini mai găsești vreo urmă de limbă grecească, Schimonosită și ea de al barbarului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său toate acțiunile și întreg
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sau în scopuri similare (vezi Notă 7 de la acest Capitol). Se numesc chingi panglicile foarte groase și rezistente, în general din bumbac, în, cânepă sau iuta care se utilizează la fabricarea articolelor de șelărie, hamurilor, curelelor, pentru confecționarea centurilor și chimirelor, la fabricarea scaunelor etc. Se clasifică, de asemenea, aici chingile pentru jaluzele compuse din două panglici fixate la intervale egale cu benzi mici, totul fiind obținut prin țesere într-o singură operație. Produsele cuprinse la această poziție sunt țesute de
ANEXĂ nr. 58 din 5 ianuarie 2000 TESATURI SPECIALE; TESATURI BUCLATE; DANTELE; TAPISERII; PASMANTERII; BRODERII. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166800_a_168129]
-
55A Str. Cascadei - nr. 1 - 21; 2 - 24 Str. Călăreților - nr. 1 - 21; 2 - 18 Int. Căruței - nr. 4 - 12 Str. Căruței - nr. 4 - 60 Str. Cheia - nr. 1 - 17; 2 - 20 Str. Chihlimbarului - nr. 1 - 9; 8 - 14 Str. Chimirului - nr. 1 - 23; 2 - 34; Bl. S4 Str. Cibinului - nr. 1 - 25; 2 - 24 Int. Ciolpani - nr. 1 - 17 Int. Ciorăști - nr. 1 - 29; 14 - 16 Int. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 33; 18 - 38 Str. Ciuboțica Cucului - nr. 1 - 47
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol, după trecerea prigonirii turcilor, rămăsese cu un pistol pe care-l purta la chimir, pentru a se răzbuna pe cetele de turci care încă mai dădeau iama călări prin gospodăriile oamenilor.Și astfel a luat numele Armei, de Popa Pistol. Cătunul Ciuculești era așezat la captul dinspre apus al moșiei Mânăstirii Aninoasa, pe apa
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior și prevăzute la partea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice, - tingă - parte componentă la șaua calului, scărița de pus piciorul, - tioc - mic suport din metal sau lemn scobit, de formă conică, în care cosașii țineau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din piele de oaie înflorit cu mătase. Iarna îmbrăcau cojoc, suman și sarică. În picioare purtau opinci legate cu nojițe din păr de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în care își țineau amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și cojoace scurte pe sub sumanul scurt sau
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te chema nimeni la dans.""
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
cu cerdac, cu deregi și parmaclâc, învelite cu oale sau tablă. Cele mai multe se făceau cu o cameră sau două și cu tindă la mijloc. Vara, bărbații purtau cămașă lungă și izmene din cânepă și se încingeau cu un brâu sau chimir cu buzunărașe. În picioare, papuci (iminii) sau opinci. Femeile, purtau o bluză din cânepă cu pieptul din in, și fustă tot din cânepă, iar pe cap ștergare din cânepă cu margini din in. Iarna se purta suman, cojoc, pantaloni (bernevigi
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
din piele de oaie cu "prim" negru din piele de miel. PORTUL BĂRBĂTESC este alcătuit din: opinci, ițari (pantaloni) albi din pînză, cioareci (pantaloni albi din lână), cămașă albă cu "pui" (flori) albi sau negri cu "ciupag" (guler) înflorat, "curea" (chimir), bunda cu "prim", cușma sau pălărie, sumanul negru scurt din lână, cojocul din piele de oaie cu "prim" negru. Acest costum se poate vedea în zilele de sărbătoare la biserică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Straja se ridică
Comuna Straja, Suceava () [Corola-website/Science/302000_a_303329]
-
mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită, căciuli retezate, ciobănești, sau cu moț; cămașa cu clini, ori cu fustandelă; cioareci strâmți de dimie; zeghea sau sarica și cojocul ciobănesc pentru vreme rea, chimirul, de piele, simplu ori împodobit cu cusături, opinca dacică etc. Toate, la un loc, constituie o grăitoare dovadă în sprijinul afirmațiilor celor care consideră portul popular din Muscelprintre cele mai vestite în galeria atât de bogată a producțiilor geniului artistic
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
cu rol funcțional, se pot vedea pe mesada hainei care este desfăcută pentru a se putea vedea pântecele și pieptul. Gulerul cămășii este larg răsfrânt cu lavalieră neagră, ea fiind înnodată în stil romantic spre partea stângă. Personajul poartă un chimir lat, un fel șerpar din piele ce are patru catarame și buzunare dispuse în patru etaje, totul fiind înconjurat cu împletituri ornamentale negre pe fond castaniu, albastre sau portocalii. La brâu se văd înfipte două pistoale de mari dimensiuni. Accentele
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
care astfel au organizat un grup separat. În procesiunea festivă la Pietrele lui Solomon, Junii Roșiori poartă costumul cel mai pitoresc: cămașa le este bogat brodată cu motive populare romanești, decorate cu mii de paiete din argint aurit, sau alamă, chimirul sau „șerparul” este cusut cu mărgele și fluturi aurii. „Laibăricile” sunt din dimie albă, brodate cu cu ibrișin negru, ele sunt împodobite si cu găitane. O particularitate insemnatac a portului Junilor Rosiori consta in faptul că vătaful poartă lăibărica pe
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
a forța porțile cetății, după ce acestea au fost închise abuziv de judele brașovean, după întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a dat șcheienilor porecla de „trocari”). Astăzi, contrar vechiului
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]