398 matches
-
Își Îndreaptă atenția, În primul rând, asupra personajelor negative. Așa se explică faptul că În roman, fiecăruia din cei vizați li se rezervă câte un capitol, unde sunt portretizați și analizați cu minuție. (Dinu Păturică, Postelnicul Andronache Tuzluc, Chera Duduca, Chir Costea Chiorul). Dacă În prezentarea acestor personaje scriitorul dovedește un ascuțit spirit de observație, analizând fiecare gest, cuvânt, atitudine și intervenind cu opiniile proprii, (aceste intervenții, ca și introducerea În plină acțiune a unor capitole adiacente, precum „Muzica și corografia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar toate acestea sunt puse În interesul parvenirii. Dinu Păturică este urmărit În complexitatea sentimentelor sale morale. El visează să ajungă precum stăpânul său, speculează slăbiciunile acestuia, ale Cherei Duduca, ale arendașilor de pe moșiile controlate; atrage de partea sa pe Chir Costea Chiorul, pentru a ajunge mai ușor În posesia averii stapânului sau. Este una dintre laturile caracterului lui Dinu Păturică. Atitudinea lui față de propriul părinte completează imaginea descompunerii morale a acestui personaj Înfierat de Nicolae Filimon, ca În fabula „Boul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tuzluc la sfârșitul romanului, sunt evidente În aceasta direcție. Melodramatic, romantic este și finalul romanului. Căruța ducând la groapă pe mortul Dinu Păturică se Întâlnește cu cortegiul funerar al lui Andronache Tuzluc și, În același timp, are loc pedepsirea lui Chir Costea Chiorul, țintuit la stâlpul infamiei. Bun cunoscator al limbii, Filimon a utilizat un limbaj oral, ca notă particulară a povestirii, dar și a caracterizării personajelor. Dacă În 1861) aceștia sunt utilizați mai ales În descrieri, În limbajul-jargon al claselor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că scriitorul lasă să se tragă concluzia că vinovați de starea țăranilor ar fi numai fanarioții, fapt contrazis de realitățile istorice. In acest sens și numele date personajelor lui Filimon sunt grăitoare: Andronache Tuzluc (nume de rezonanță turceasca), Chera Duduca, Chir Costea Chiorul. În opoziție cu aceștia, apar boierii de neam, de tipul banului C., sau a lui Gheorghe, ale căror fapte sunt demne de laudă. Asemenea viziune este specifică epocii la care se raportează acțiunea romanului. Însă, În Înțelegerea conținutului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în general mai mică în mediul rural în Thailanda [2] cu excepția litiazei vezicale endemice, care este mult mai frecventă în mediul rural sărac, ca și în Cehoslovacia [8]; frecvența mai mare în mediul urban și în Suedia [Nedenberg I., Acta Chir. Scan., 101, 1951] și în Germania [Grossman W., Brit. J. Urol., 10, 46-54, 1938], în Marea Britanie [8] ca și pe tot globul explicată atât de alimentație, cât și de activitatea fizică mai mare în mediul rural. În România se găsește
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume Raton, / Ce fusese crescut sub pat la pension, / Și care în sfârșit, după un nobil plan, / Petrecea retirat într-un vechi parmazan, / Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici, / Cotoi care avea bun nume-ntre pisici. Cum că domnul Raton îndată s-a gândit / Să o ia la picior, nu e de îndoit." (Grigore Alexandrescu, Șoarecele și pisica) Construiți enunțuri în care propoziția completivă indirectă să fie introdusă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
79. Guțu, M. Rhinolalia. În curs de Logopedie, ed .II, Cluj, 1975, p. 311-357. 80. Gutzman, H. Stimen und Spracheil Kunde, Wien, 1924. 81. Gylling, V., Soivio, A. Frequency, morphology and operative mortality in cleft Lip Palate in Finland. Acta Chir. Scandinav. Helsinki, 123, 1-5, 1962. 82. Harington, R.M.A. Study of the mechanism of velo-pharyngeal closure. Journal of Speech Disorders, London, 9, 1944, p. 225. 83. Hecaen, M., Angelergues, R. Pathologie du Langage, Paris, 1964. 84. Heraldlilly White, Ph. D.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asupra acestui aspect vine din vine din Texas unde o colonie de Tadarida brasiliensis, estimata la 50 de milioane de indi de indivizi, consuma peste 6000 de tone de insecte insecte în fiecare vara. Din cele 950 de specii de chir de chiroptere cunoscute, peste 650 de specii (reprez (reprezentând membrii din toate familiile cu excepti exceptia vulpilor chiar cu greutatea sa (Kurta et al., 1989). Anumite specii de lilieci sunt capabile sa capt captureze peste 12 insecte/minut. Cea mai
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Treburilor din Lăuntru scrie Episcopului Sofronie Miclescu al Hușilor despre jalba trimisă de negustorii din Huși pentru înființarea unei salhanale. Departamentul Trebilor din Lăuntru Săcsia 1 iu No 13075 Anul 1835 apr. 16 Preo Sfinții Sale Episcopului Eparhiei Hușului chirio chir Sofronie Viețuitorii din târgul Hușii Dumitrachi Stoian cu alții ai lui până la noemb. 6 au dat jalobă Departamentului cu alăturata mărturie din partea a toată obștia neguțitorilor de acolo încredințată și de isprăvnicia acelui țânut prin care îi învoiesc și îi
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Blanduziei și cu Ovidiu, când Grigore Manolescu era sărbătorit în Hamlet, când ștefan Iulian era copilul răsfățat al publicului. Iulian, actor de mare rasă, deși nu trecuse nici măcar clasele Conservatorului din București, avusese creațiuni, una mai strălucită decât alta, în Chir Zuliaridis, imitând de minune un grec, în comedia Mincinosul, unde imita cu mult succes pe italian, în operetele Voievodul țiganilor, Mascota, Boccaccio etc. Apoi în comediile lui Caragiale, jucând rolul Ipistatului din Noaptea furtunoasă și rolul polițaiului din Scrisoarea pierdută
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
I.D. Roșianu, Al. Bacaloglu, M. Ivantoglu, C. Gheorghiu, G. Sisilica, I. Petrescu, M. Vulcănescu, Gr. C. Mano, P. Pencovici, Al. Stăncescu, membri; Societatea Ajutorul clerului român, str. Silvestru; Comitet: preot N. Pestreanu, președinte; preot șt. Călinescu, preot P. Constantinescu, vicepreședinți; Chir. G. Bidoianu, diacon, O. Mușuleanu, secretari; preot T.R. Arbăreanu, casier; Societatea ecvestră română: președinte, general I. Em. Florescu; Societatea pentru Fabrica de hârtie, fabrica la Bacău, sediul la București, str. Calvină, 3; Consiliul de administrație: colonel Alcaz, președinte; C. Porumbaru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dumbrava de la Lipinți, lângă Nistru. Și a gonit urma lor și a luat toată prada lor. Și apoi s-a întors cu izbândă și a venit să sfințească hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mâna preasfințitului mitropolit, chir Theoctist și a episcopului Tarasie și cu egumenii tuturor mănăstirilor.” Dacă autorul letopisețului se putea înșela în privința anului în care au năvălit tătarii, data sfințirii bisericii mănăstirii Putna nu putea fi greșită. De aceea, credem că năvala tătarilor a avut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Mânăstirea Neamț, cu hramul Înălțarea lui Hristos, a fost socotită unul din principalele centre de cultură din istoria medievală românească. Primul document, care ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din principalele centre de cultură din istoria medievală românească. Primul document, care ni s-a păstrat despre mânăstirea Neamț, este din 7 ianuarie 1407. La această dată, mitropolitul Moldovei, chir Iosif, împreună cu “fiul Vlădiciei mele, io Alexandru voievod” dăruiesc popii chir Domentian mânăstirea care este la Neamț cu hramul Sfintei Înălțări, și mânăstirea Bistrița cu hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hramul Adormirii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu “să fie aceste mânăstiri nedespărțite una de alta, pentru că sunt amândouă ale Vlădiciei mele”. Petru Ureche, “boierul domnesc”, este trimis “să dea tot ce se găsește în acele mai înainte mânăstiri în mâinile popii chir Domentian, sau cărți, sau odăjdii, sau vase, toate de la mare până la mic și iară și cele ce se găsesc în afară, două sate ale mânăstirii la gura Neamțului”, pe care le-a dăruit Petru voievod și două mori și vii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care le-a dăruit Petru voievod și două mori și vii, una dată de Petru voievod, alta cumpărată de Alexandru cel Bun și oile mânăstirii și boii și caii și stupii și totul fie mic fie mare, în mâinile popii chir Domentian. Cele două sate de la gura Neamțului erau Crâstianești și Temeșești, așa cum se poate vedea dintr-un privilegiu din 14 septembrie 1427. Satele fuseseră dăruite de către Petru voievod (1375-1392). La 7 noiembrie 1409, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii iezerul Luciu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Timișești și Crâstienești la gura Neamțului. Este vorba de sate care figuraseră și în privilegiul din 11 martie 1446. Mai este întărită stăpânirea asupra țiganilor mânăstirii înșirându-se numele lor. Tot la 1 aprilie 1470, i se dă carte egumenului chir Silvan “ ca să fie slobod și în bună-voie să trimeată trei măji ale sale de pește, sau la Bălți, sau la Cetatea Albă, sau la Nistru, sau în oricare partre din țara noastră”. Nimeni nu avea voie să perceapă vamă la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub numele de mânăstirea de la Piatra lui Crăciun, cu hramul Adormirea Preacuratei de Dumnezeu Născătoare, este ctitoria lui Alexandru cel Bun. La 7 ianuarie 1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Rădăuților 50 de biserici cu popi. Ștefan cel Mare întărea aceste biserici, 44 în ținutul Sucevei, șase în ținutul Cernăuți, “care acele biserici cu popii au fost date de bunicul nostru Alexandru voievod”. La 30 august 1479, domnul acorda lui chir Ioanichie, episcopul Rădăuților și urmașilor săi, dreptul de judecată asupra locuitorilor din satul Rădăuți. Nici un boier, nici starostii, și nici soltuzii și pârgarii din Suceava, și nici cei din Târgul Siret, nici vornicii din cele două târguri și nici globnicii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
târgul Romanului, alta care va fi voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
helgii”, să nu plătească vamă în târguri, la iezere, la Nistru, la Cetatea Albă, la Chilia sau la Dunăre, fiind scutiți de vamă, fie la vămile vândute, fie la cele nevândute. În document se arată că satul este al mitropolitului chir Tarasie. La 15 octombrie 1488, domnul cumpără de la niște frați și nepoți satul Negoești, pe Pârâul Negru. Tot acum domnul cumpără jumătate din satul Gostilești, pe Pârâul Negru de la fii lui Gostilă, nepoții lui Puiu Ploscarul. Domnul mai cumpără două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ses. Acad. RPR, 1953. 66. Brânzei P., Probleme de psihiatrie, Editura Medicală, București, 1957. 67. Brânzei P., Invocări în istoria evoluției primei "Societăți române de neurologie, psihiatrie, psihologie și endocrinologie" și perspective actuale dezvoltarea tradițiilor "Școlii de la Socola", Rev. Med. Chir., An LXXIII, 1969, nr. I, p. 230-232. 68. Brânzei P., Considerații asupra asistenței psihiatrice în Moldova în decursul ultimilor 50 ani, Rev. Medicochirurg., Iași, LXIV, 1960, nr. 3. 69. Brânzei P., Dinamica bolii epileptice în Moldova, Rev. Med. Chirurgicală, Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Înșală nu mănâncă”. „Trebuie să facem dreptate evreilor” În „romanțul original” Ciocoii vechi și noi (1863), Nicolae Filimon a zugrăvit cu tușe negre imaginea negustorului evreu din Bucureștiul primelor decenii ale secolului al XIX-lea (1814- 1825). E vorba de chir Costea Chiorul, un afacerist fără scrupule, „evreu de origine”. El era „cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți grecii [= fanarioții] din Țara Românească”, „făcea parte din toate breslele neguțătorești, fără ca să plătească patentă la vreuna dintr-Însele”, avea „o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din Țările Române erau turcofoni sau grecofoni și locuiau sau nu În Istanbul, dar erau de origine evreiască. Așa este cazul negustorului- cămătar din Bucureștiul lui Caragea Vodă (1812-1818) imaginat de Nicolae Filimon În Ciocoii vechi și noi, și anume chir Costea Chiorul, „evreu de origină, dar trăit și naturalizat printre fanarioți”, care-i „Împrumuta pe toți junii [boieri], luându-le dobânzi nespuse” <endnote id="(657, p. 57)"/>. Pe la 1700, de pildă, din condica de venituri și cheltuieli a lui Brâncoveanu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inclusiv În Transilvania <endnote id="(98)"/>. Este extrem de semnificativ faptul că scrierea a apărut sub patronajul mitropolitului Moldovei. Într-o „Înainte cuvântare” se spune că Înfruntarea jidovilor a fost tipărită „cu blagoslovenia și cu toată cheltuiala prea osfânții sale chiriu chir Iacov [= Iacob Stamate], mitropolit a toată Moldavia, În tipografia sfintei mitropolii În Iași, la anii de la Hristos 1803, fevruarie 8”. Trebuie spus că unii intelectuali români luminați, precum Ion Heliade-Rădulescu și C.A. Rosetti (În ziarul liberal Românul), au publicat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]