10,040 matches
-
intrarea casei, ci printr-un teren viran, căci casă era ocupată de PMR, care ocupă și casele de alături și de vis-à-vis. A venit un ordin că, dacă nu pot să exproprieze casă, să se mute, așa că ne-au băgat chiriași, un secretar ÎI de raion și un doctor. Erau căsătoriți, secretarul avea un băiat deja și cât au stat s-a mai născut o fată, pe care am botezat-o eu, căci ei credeau în Dumnezeu și mama, o chiaburoaica
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
iști și muncitori. Între timp, sora mea a terminat, a fost repartizată profesoară în județ, s-a căsătorit și, profitând de faptul că doctorul a plecat, a ocupat camerele lui, dar comunicarea se făcea prin curte, căci în mijlocul casei aveam chiriași, o familie în care el era contabilul PCR, iar apoi o familie al carei fiu, care a terminat ICEF, a devenit ofițer de securitate. De-abia în 1974 am reocupat toată casă, eu terminând facultatea între timp și fiind repartizat
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
numai că am văzut, am și trăit asta. Mama a fost dată afară 4 ani din învățământ , bunicului i s-a luat casă și a murit cu chirie într-o casă cu pământ pe jos, nouă ni s-au băgat chiriași și de-abia după 20 de ani am ajuns sa locuim în casa noastră, primită de zestre de mama în 1935. Astea se uită sau se fac uitate, se falsifică și se premiază scriitorii care scriu despre nostalgii nu și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
registrele pușcăriei... În final, am fost aruncați unii peste alții într-o celulă, care devenea tot mai plină de la ceas la ceas. Eram acolo tineri și mai puțin tineri, studenți, muncitori, câțiva artiști și scriitori... În celulă, ne priveau curioși "chiriașii de drept", interesați și ei de evenimente, visând la o amnistie generală. Noii veniți la Jilava ne-au adus știrea cu decesul lui Milea și fuga "Odiosului" și "Sinistrei". În afară de marea speranță a sfârșitului, mai era aceea a eliberării noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și eu, ne-om înțelege. Bine. Vânzare bună și mai vorbim. O să te anunț cam la cât m-am gândit eu pentru noua chirie și ne vedem. Ieși, zicându-și pe drum că o să-l strângă bine cu șurubul pe chiriaș, căci, slavă Domnului, îi pusese în brațe o cloșcă cu puii de aur. Săptămânile treceau una după alta, își intrase bine "în mână" cum se spune, începuse să-i placă aerul de familie. Fetele îl asaltau zilnic cu micile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a încercat să facă afaceri (cum Arghezi cu cireșe și vișine, sau Rebreanu cu cartofi și Ion Creangă cu tutun), a dat repede faliment, l-a mai salvat, uneori, cîte o căsătorie "cu zestre"; cel mai adesea, a fost un "chiriaș grăbit", cum zicea G. Topîrceanu, luînd în chirie și casa dar și viața. Sînt, totuși, și printre scriitori cîțiva "oligarhi", ca să folosesc un termen la modă azi, proprietari de case (încă) nerevendicate de te miri cine și cum și (încă
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
Așadar, simpaticul Topârceanu, cu poezia lui de serbări, de radio din alte vremuri, ar fi putut să aibă succes ca intertext. Nu-l are, n-am auzit prea multă lume citînd amestecat din Balada unui greier mic sau din Balada chiriașului grăbit, sau din Rapsodii de primăvară, deși toți, undeva, le-avem în minte. N-a avut nici succesul postum al altui minor din tabăra "adversă", Minulescu, amestecat în stanțe postmoderne. Recitirea poeziei lui rămîne, deci, un mariaj de curiozitate istorică
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
X poate că ar fi devenit prea ușor. Uneori e nevoie de un obstacol... (și a mai spus pe tema asta o mulțime). Mai zice... a mai zis: " Să zicem că un proprietar l-a dat afară pe un artist chiriaș că nu i-a plătit chiria. Dăm un exemplu. O revoltă, o suferință se naște în acest artist, în seara aceea are o premieră cu o piesă clasică ... cred că era Hoții de Schiller. Datorită acestei stări... că proprietarul l-
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
atât de răspândită. După mărturisirea lui Becali însuși, el beneficia de supraexpunere datorită incapacității Pro TV-ului de a-i plăti drepturile pentru televizarea unor meciuri ale Stelei. La rândul lui, hotelul Mariott beneficia de imaginea indirectă a "popularului" său chiriaș, altminteri un rău platnic înrăit. Iată un exemplu cras de "rating" obținut pe căi cel puțin suspecte. Ceea ce ni se prezintă drept date "științifice" e, în majoritatea cazurilor, doar partea de gargară a unor complicate jocuri de biliard în care
Rating în unu, în doi, în trei, în câţi vrei by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9887_a_11212]
-
mistere. Nu mă așteptam, mărturisesc, la confreria celor ce le colindă, deși ar putea fi, și ea, măcar bănuită. Însă iată-mă scriind la o carte dăruită - nu de autorul ei, ar fi fost peste poate - ci de profesorul Moț, chiriaș al anticariatelor brașovene: Opere și autori, scoasă de Pompiliu Constantinescu în 1928 la Ancora S. Benvenisti & Co. Prefața e o mărturie lirică, de citat aproape în întregime, despre tristețile de neocolit ale criticii, despre talentul temperat de datorie. De cîte
Tristeți și bucurii de breaslă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9066_a_10391]
-
care vă voi să urmărească veniturile generale, precum: chiria, arenda sau alte venituri ale unui bun nemișcător al carui proprietar sau uzufructuar este datornicul sau, va urma potrivit rinduielilor de mai jos. Art. 474. Veniturile ce un datornic, arendaș, sau chiriaș, are din moșia sau casă arendata sau închiriată lui se vor putea asemenea urmări, respectindu-se privilegiul ce legea acorda proprietarului. Art. 475. Creditorul va face cerere la judecătoria locală, afară de convenții contrarii, spre a obține sechestrarea veniturilor bunului nemișcător și
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
transcrisa în registrele de mutațiuni imobiliare ținute de notariatul de stat. ... Art. 478. (1) Un executor judecătoresc va merge la fața locului și va face proces-verbal potrivit art. 416, de diferitele venituri ce au a se adună pe seama creditorului. (2) Chiriașii sau arendașii vor fi preveniți și îndatorați a depune chiriile sau arendele datorate sau ce vor datora la judecătoria locală, potrivit hotărârii de sechestru a judecătoriei. ... Art. 479. Judecătoria va putea rindui, după împrejurări, că tot venitul să se adune
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
art. I pct. 218 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul IV avea următorul conținut: "Capitolul IV. Sechestrul asigurător și judiciar Art. 591. (1) Proprietarii, principalii chiriași sau arendașii vor putea, pentru arenzile sau chiriile neplătite și datorate, să sechestreze, printr-o simplă petiție, data către autoritatea judecătorească locală, lucrurile și fructele care se vor afla în casă, moșie sau pământul închiriat ori arendat. (2) Ei vor
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
pe moșia lor, dar care s-a transportat în alt loc fără consimțământul proprietarului, și proprietarul păstrează privilegiul sau pe această avere, întrucat timp a revendicat-o, potrivit art. 1730 din Codul civil. ... (4) Același drept îl au proprietarii, principalii chiriași și arendașii care nu au contract scris; sunt însă îndatorați că o dată cu cererea de sechestru, să prezinte dovadă de chemare în judecată și să dea o cauțiune fixată de autoritatea judecătorească. ... Art. 592. Lucrurile subchiriașilor care se vor afla în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
să dea o cauțiune fixată de autoritatea judecătorească. ... Art. 592. Lucrurile subchiriașilor care se vor afla în locurile ocupate de dinsii și fructele pământului ce li s-a subarendat se vor putea sechestra pentru plata chiriei sau arenzii ce datorește chiriașul sau arendașul principal. Li se vor ține însă în seamă chiriile sau arenzile ce ei au plătit de bună credință pentru termenii trecuți, nu însă și plățile ce vor fi făcut înainte de vreme. Art. 593. Aceste sechestrări se vor face
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
fost odinioară, domnule Chavel. — Nu chiar, Jules, zise Chavel făcând semn spre locul de pe canapea. Fiți liniștit, o să am grijă să vă păstrez locul pentru mâine, domnule Chavel. Ce mai face casa dumneavoastră din... unde era casa? —Brinac. Locuiesc niște chiriași acolo. A avut de suferit? — Nu cred. N-am ajuns încă pe-acolo. Să fiu sincer, Jules, abia astăzi am ajuns la Paris. Aproape că n-am nici cu ce să-mi plătesc un pat pentru noapte. —Pot să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Gare Montparnasse? întrebă el brusc. — Doar câteva, și merg foarte încet. N-au combustibil. Opresc în fiecare stație. Uneori nu circulă toată noaptea. Ați ajunge la Brinac abia în zori. —N-am nici o grabă. Știu că veniți, Monsieur Chavel? —Cine? —Chiriașii dumneavoastră. Nu. Coniacul, cu care nu mai era obișnuit, își făcuse loc prin galeriile subterane ale minții sale: faptul că ședea în această cafenea atât de bine cunoscută, unde își amintea fiecare colț ciobit dintr-o oglindă sau dintr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
iubești cu adevărat, e destul să știi că e în siguranță, că nu e amenințat de schimbări sau că e vorba doar de schimbările firești aduse de timp și împrejurări. Parcă Madame Mangeot și fiica ei nu erau decât niște chiriași aflați aici pentru o perioadă limitată: dacă întâmplător dădeau jos un tablou, o făceau doar pentru un scop practic, ca să nu se mai adune praful pe el, nu pentru a pune altul în loc. Nu s-ar fi apucat niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
pune altul în loc. Nu s-ar fi apucat niciodată să taie un copac doar pentru a avea o priveliște mai frumoasă și nici să zugrăvească o cameră doar pentru o toană de moment. Chiar și ideea de a le considera chiriași în adevăratul sens al cuvântului era o exagerare; semănau mai mult cu niște țigani care găsiseră casa goală și se instalaseră în câteva camere, cultivau un colț de grădină departe de șosea și aveau grijă să nu facă fum ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
monitorizează tot ce mișcă în holul blocului și nu numai, prestează, cât e ziua de lungă, două activități complementare: gătește cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles că holul miroase a ulei și a detergent ieftin, dar chiriașii blocului au locuit și în condiții mai proaste. Chiar mult mai proaste. Nici unuia nu i trece prin cap să protesteze. Atât i-ar trebui. E duminică, 6 mai. Ne aflăm în garsoniera cu bucătărie americană, de la etajul patru, în care
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pahar În plus, se ducea...tot la vechea locuință și, dacă nu i se dădea drumul, făcea tărăboi; actualii locatari, la un moment dat, cică i-au pus un pat pliant Într-una din camere, să aibă unde dormi fostul chiriaș!), popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul „ ăsta de venii Îi zice Gheorghe a lu’ Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu’ Stan a lu’ Vadră, nepotul lu’ Stăncel a lu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
e deja pe peron. De la ea de acasă până la „linia una“ sunt 385 de pași numărați. Numărați de 7-8 ori pe zi. La fiecare tren. Dus-întors - 770 de pași. La al 386-lea pas, tanti Magdalena a și agățat un chiriaș. Un bucureștean. A împușcat? Bucureștean - denumire generică pentru orice individ care vine la munte. Chiar și din Mahmudia dacă e respectivul, tot bucureștean trebuie să-i spui. În istoria antropologiei a constituit o revoluție extraordinară trecerea de la conceptul paușal de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
se prinde. Să fii simplu e o artă. Pare floare la ureche, dar pentru a agăța clientul ai nevoie de abilități argumentative la greu. Cicero era doar un oratoraș prăpădit. Întâi și întâi, tanti Magdalena își asigură ei necesarul de chiriași. Are trei camere pregătite special pentru indivizii de felul acesta. De teapa? Ea doarme în pod. Copiii și bărbatul și i-a trimis la țară. Bărbatul oricum e un mameluc sinistru. Și nici nu poate fi altfel pentru că, atunci când popa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
obiectele pe care invadatorii le poartă cu ei diferă. Cam așa gândește și tanti Magdalena. Turismul ca invazie. După ce și-a populat casa, tanti Magdalena trece la colonizarea locuințelor vecine. Pentru treaba asta percepe un comision de 20%. Pentru că aduce chiriași. Li-i bagă-n casă. Li-i vâră pe gât. Umblă cu chiriașii să-i rostuiască, se tocmește la preț. Nu e ușor. Astfel că 20% e un procent de bun-simț. Tanti Magdalena poate cîștiga până la un milion pe zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
tanti Magdalena. Turismul ca invazie. După ce și-a populat casa, tanti Magdalena trece la colonizarea locuințelor vecine. Pentru treaba asta percepe un comision de 20%. Pentru că aduce chiriași. Li-i bagă-n casă. Li-i vâră pe gât. Umblă cu chiriașii să-i rostuiască, se tocmește la preț. Nu e ușor. Astfel că 20% e un procent de bun-simț. Tanti Magdalena poate cîștiga până la un milion pe zi. Vara trecută și-a luat mașină. Afacerile îi merg, dovadă elocventă fiind cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]