8,082 matches
-
o pereche de ciorapi, tot de iarnă, groși și călduroși. Este necesar să trecem în magazia mare. Trecem. Au trecut. Femeia s-a luminat la față. A văzut, dintr-o privire, tot ce-și dorea. Se tocmi, dete banii, în schimbul chitanței, după care se duse după furgoneta-taxi. Sosi îndată. Găsi pe cine s-o ajute. După ce încărcă totul, plecă spre casă. Acolo, Dumitru Durlig, soțul, o întâmpină cu gură mare. Ai cumpărat patul ăsta, cazon! Că doar nu mi s-a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
m-a prins Revoluția în postul ăsta, începe să-i explice, de ce să nu-mi bag nasul prin corespondență, măcar așa, din curiozitate, oricum nu ținea nimeni nici o evidență, mai nou la toate oficiile poștale e vraiște. Colete, recomandate, facturi, chitanțe, se gîndește Bătrînul, păcat că n-am avut posibilitatea sau curajul să te abordez mai devreme, îi mărturisește cu șiretenie, cred că n-ar fi fost mare scofală să pui din cînd în cînd o ștampilă pe cîte un plic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Pentru ea, lumea se Împărțea În cei care gândesc și cei care simt. Femeile din prima categorie țineau cont de rochiile ce le fuseseră cumpărate și de notele de plată achitate, dar rochiile ieșeau din modă repede, iar vântul lua chitanța de pe masă și o zbura departe și oricum datoria fusese plătită cu un sărut sau altă drăgălășenie, iar cei care gândeau uitau. Dar cei care simțeau Își aminteau. Ei nu datorau și nu dădeau cu Împrumut. Ce dădeau ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
domnului Mortimer, doamnă. Mi-a Îndesat ceva În mână și a dispărut pe coridor. Închizând ușa, m-am uitat la ceea ce-mi dăduse Jim: o punguță Ziploc din plastic transparent, care părea să aibă În ea un teanc de chitanțe. M-am gândit că a fost drăguț din partea lui Jim să salveze facturile lui Hunter. Când mă Îndreptam să las punguța pe masa din hol ca să o ia Hunter, ceva de pe chitanța de deasupra teancului mi-a atras privirea. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
părea să aibă În ea un teanc de chitanțe. M-am gândit că a fost drăguț din partea lui Jim să salveze facturile lui Hunter. Când mă Îndreptam să las punguța pe masa din hol ca să o ia Hunter, ceva de pe chitanța de deasupra teancului mi-a atras privirea. Era acela... am luat punguța din nou și m-am uitat mai bine prin plastic. Era acela semnul pentru o liră sterlină tipărită În partea de sus a chitanței? Nu putea fi, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ia Hunter, ceva de pe chitanța de deasupra teancului mi-a atras privirea. Era acela... am luat punguța din nou și m-am uitat mai bine prin plastic. Era acela semnul pentru o liră sterlină tipărită În partea de sus a chitanței? Nu putea fi, nu? Cuprinsă de neliniște, am desfăcut punguța și am scos chitanța. Pe ea scria: BLAKES HOTEL Roland Garden 33 Londra SW7 17 septembrie Costul camerei: 495 £ Room-service : 175 £ Mini bar : 149 £ Mini bar! Mini bar? Hunter băuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
am luat punguța din nou și m-am uitat mai bine prin plastic. Era acela semnul pentru o liră sterlină tipărită În partea de sus a chitanței? Nu putea fi, nu? Cuprinsă de neliniște, am desfăcut punguța și am scos chitanța. Pe ea scria: BLAKES HOTEL Roland Garden 33 Londra SW7 17 septembrie Costul camerei: 495 £ Room-service : 175 £ Mini bar : 149 £ Mini bar! Mini bar? Hunter băuse alcool În valoare de 300 $! Într-o cameră de hotel! Într-unul dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
auzit careva vreodată de ne-binecuvântare casnică? 11tc "11" Bebelușul Mondentc "Bebelușul Monden" Nu aș putea spune că aveam cu adevărat chef de prânzul Baby Buggy al lui Phoebe a doua zi: singurele lucruri la care mă puteam gândi erau chitanța aceea de la hotelul din Londra și ce naiba urma să-i spun lui Hunter. Dar când, trăgând speranța că el va fi de aceeași părere cu mine, i-am spus lui Thack că eram prea ocupată la birou ca să mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
era de o perfecțiune delicată fals franțuzească, chiar dacă Phoebe nu avea nici urmă de sânge francez În vine. Era (În secret) din Miami. Nici urmă de Alixe Carter. Mă simțeam oarecum mai degrabă ușurată, căci eram atât de preocupată de chitanța de la hotel, Încât chiar nu aveam cu adevărat chef În clipa aia de o vorbăraie de complezență cu o femeie ca ea. Poate că reușeam să mă rup acolo nițel de nebunia din magazin, mă gândeam. Baia era ocupată, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ar fi avut un singur rezultat“, chibzuiam eu, cuprinsă de spaimă. „Dar nu puteam să nu am o discuție aprinsă cu el... sau poate că da? De ce să nu pot să trec pur și simplu peste asta, să uit de chitanța care mă băgase la bănuieli? Oare asta făceau soțiile?“ În această stare mentală de totală nedumerire, mi-a ajuns la urechi un zgomot de chicoteli care venea din spatele ușii de la baie. Apoi o voce răgușită, de persoană fumătoare, șopti: Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de-acolo, și nici Lauren. Mi-am aruncat o migdală În gură și am ronțăit-o zgomotos. — Ce s-a Întâmplat? Nimic, am mințit eu. Nu știam sigur dacă era o idee prea bună să-i povestesc lui Lauren despre chitanța de la hotel. —Pari deprimată. Conversația noastră e de vină? Te-a dezgustat de tot? Chiar arăți deprimată. Oare era atât de vizibil? —E vorba de... hainele de la curățătorie ale lui Hunter, am spus. —Despre ce tot vorbești acolo? Întrebă Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a dezgustat de tot? Chiar arăți deprimată. Oare era atât de vizibil? —E vorba de... hainele de la curățătorie ale lui Hunter, am spus. —Despre ce tot vorbești acolo? Întrebă Lauren. Am oftat și apoi i-am spus adevărul. — Am găsit chitanța asta de hotel În costumul lui adus de la curățat. Era de undeva de unde el spusese că nu fusese. Cred că mă minte. —O, Doamne, spuse Lauren Încet. —Ce să fac? — Ar trebui să vii cu mine la Moscova la meciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
că nu ar fi putut În ruptul capului să facă sex cu un pat cu apă. Oricum, lăsând la o parte toate bârfele stupide, aveam disperată nevoie să stau de vorbă cu ea: era singura persoană căreia Îi spusesem de chitanța de la hotel, iar În ultimele zile chestia asta mă rodea fără milă. Totuși, ultimul lucru pe care mi-l zisese Lauren fusese să nu care cumva să-i menționez lui Hunter ceva În legătură cu chitanța. Așa zăpăcită cum era, consideram totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
singura persoană căreia Îi spusesem de chitanța de la hotel, iar În ultimele zile chestia asta mă rodea fără milă. Totuși, ultimul lucru pe care mi-l zisese Lauren fusese să nu care cumva să-i menționez lui Hunter ceva În legătură cu chitanța. Așa zăpăcită cum era, consideram totuși că Lauren avea o Înțelepciune instinctivă când era vorba de relații. Am hotărât să nu spun nimic deocamdată, dar asta nu putea să rămână așa pentru multă vreme: Hunter simți curând că nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
indiferent care ar fi fost sfaturile pe care mi le dăduse Lauren. —Păi... nu e... nimic, am spus, În cele din urmă. Într-una din zilele trecute, când Jim a adus Înapoi costumele tale, mi-a dat un teanc de chitanțe. —Ce vrei să spui? rosti Hunter Întrebător. M-am aplecat peste marginea patului și am deschis sertarul de la noptieră. Acolo era punguța Ziploc. Am scos-o, am deschis-o și am pescuit din ea chitanța de la Hotel Blakes. — Te rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a dat un teanc de chitanțe. —Ce vrei să spui? rosti Hunter Întrebător. M-am aplecat peste marginea patului și am deschis sertarul de la noptieră. Acolo era punguța Ziploc. Am scos-o, am deschis-o și am pescuit din ea chitanța de la Hotel Blakes. — Te rog să-mi explici asta, am spus, ținând spre el chitanța. Hunter o examină. Este o notă de plată de la un hotel, zise el. Ar fi trebuit să i-o dau contabilului acum câteva săptămâni. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
aplecat peste marginea patului și am deschis sertarul de la noptieră. Acolo era punguța Ziploc. Am scos-o, am deschis-o și am pescuit din ea chitanța de la Hotel Blakes. — Te rog să-mi explici asta, am spus, ținând spre el chitanța. Hunter o examină. Este o notă de plată de la un hotel, zise el. Ar fi trebuit să i-o dau contabilului acum câteva săptămâni. O puse pe noptiera lui, ca și cum nu era nimic ciudat În legătura cu ea. Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Îmbrăcate cu damasc bleumarin la Ladurée. —Nu Îmi vine să cred că mai avem doar o singură zi, iubitule! am spus, după ce am comandat. Nu voiam deloc să părăsesc Parisul. Ne simțiserăm atât de bine aici. Amintirea certei pe tema chitanței de la Hotel Blakes pălise În negura uitării. Nu Îmi venea să cred că fusesem atunci atât de prinsă de ea Încât era cât pe-aci să mă gîndesc la posibilitatea anulării excursiei la Paris. Iubito, vom veni aici de multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
urgențe... Îți mulțumesc pentru bani! Nu i-am putut oferi o viață frumoasă, măcar o înmormîntare... Știi ce mi-a zis ăla de la sicrie?, atelierul de pe bulevard, un ăla mic, un țîr, meșter acolo: "Avem, dar dai cinci sute peste chitanță, altfel aștepți." De ce nu pot să fiu violent, spune-mi și mie? S-o trag la răspundere pe madam Săteanu, că nu s-a îngrijit de ea? "Am procedat legal" ăsta-i răspunsul ei. Procurorii scriu în hîrtiile lor ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
genul care să aibă nevoie de sedative. Arăta mai degrabă ca un băiat bine făcut, plin de bonomie și care avea o relație apropiată cu alcoolul. Bull luase pastilele fără să se deranjeze să mai citească eticheta. Primise restul și chitanța. Farmacistul, conștient de efectul preparatelor sale, prin care acționa de la distanță asupra celor care-i călcau pragul, observase aerul de confuzie întipărit pe chipul lui Bull. Și avea dreptate, pentru că Bull habar nu avea ce este diazepamul. Era convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
de nevoie. Totodată, călătorii care vor să iasă din țară cu obiecte de patrimoniu au obligația să le declare la vamă. Pentru obiectele cu valoare arheologică cumpărate de turiști din magazinele autorizate cu desfacerea acestora, vama permite ieșirea după verificarea "chitanțelor cu regim special pentru obiecte și cărți vechi exportabile" și cu ștampila de expertiză pusă de Departamentul de Administrare a Obiectelor de Patrimoniu. Pentru piesele cu acest regim obținute de vizitatori pe alte căi, de exemplu prin moștenire sau cadouri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
a valutei în moneda chineză. Pe lângă instituțiile bancare, mai pot efectua schimburi de valută în moneda chineză și unele restaurante și magazine mari. Yuanii schimbați din valută și necheltuiți pot fi reschimbați în valută înainte de plecarea din China, pe baza chitanței de schimb care are o valabilitate de șase luni, la cursul din ziua respectivă. La achitarea cecurilor turistice, a cardurilor de credit și a sumelor în valută expediate prin poștă, calculul se face la prețul de cumpărare, iar la schimbarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
să stea Norman. Atunci, Încă nu-l cunoșteam - pentru mine, avea să rămînă un timp pur și simplu Proprietarul Biroului - Însă harababura de pe biroul lui, țepușa dreaptă de oțel pe care erau Înfipte pînă la vîrf un morman burtos de chitanțe, brațele strălucitoare ale scaunului și, firește, perna roșie Însăși, cu scobitura În formă de fese din mijloc, emanau o aură de seriozitate și demnitate pe care, date fiind circumstanțele vieții mele de pînă atunci, le-am găsit absolut irezistibile. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de transmisia meciului Olanda-Cehia pe care am urmărit-o împreună -, dar a sosit momentul să pășesc pe altă cale. Cu metalele, lemnul, fiarele vechi și sticlele goale sunt la zi, după cum știți, și am plătit și lumina pe anul 4781. Chitanța o găsiți în plic. Toate bune vă urează Fratele Alex. (indescifrabil) București, 2004 Maestrul îmi înapoie hârtia fără nici un cuvânt. Auzeam cum îi bate inima, se auzea până-n Băneasa. Venele i se umflaseră pe gât, frunte, sprâncene, credeam ca vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
cică rezolvă problemele țării. Ion Ilievici: Dar nu se poate! Are diplomă, a studiat științe politice la Moscova, am văzut diploma! Tocilescu: Un fals ordinar, a cumpărat-o pe Buzești, pot să vă arăt magazinul, probabil că a și păstrat chitanța. Pavel Ciocan: Minte, n-am păstrat-o! Ion Ilievici: N-a studiat la Moscova! Extraordinar! Și eu, care am avut încredere deplină în omul ăsta! Annabelle Ciocan: Cum, puiule, e adevărat? Domnule de la telefon, dar Pavel are nouă vile! Unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]