841 matches
-
plecat el singur de la tine! Voi, copiii, nu prea aveți grijă de igienă! Uite, eu mă spăl în fiecare zi de mai multe ori și nu-mi lipsește nici măcar un fir de păr. Pisica pufni cu dispreț și plecă de lângă cișmea, mișcându-și coada plictisită. - Am văzut eu un dințișor, strigă din vârful unui copăcel o vrăbiuță, a luat-o pe aleea cu flori! Cred că voia să iasă din parc și să ia un autobuz. Fetița privi speriată spre stația
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
nu-l supăra, începu să îl spele chiar de mai multe ori pe zi, de fiecare dată când se murdărea cu mâncărică. Devenise foarte atentă cu fiecare dințișor, așa încât acum nimeni nu o întrecea la spălatul cu periuța. Pisica de la cișmea se împrietenise cu Pichi și se întâlneau cu Tincuța de multe ori în parc pentru a se lăuda fiecare cât de curați își păstrau dințișorii. Povestea să o termin mă grăbesc, căci voi fugi și eu cu periuța dinții să
POVESTEA DINŢIŞORULUI NĂZDRĂVAN de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373180_a_374509]
-
când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile și
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit.... XXXI. MÂNZUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011. În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii-și iau tainul
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
intrare unde aveau o cameră ca să vândă lumânări, tămâie sau miere de albine din stupii sfinți ai mănăstirii. Tot mama ne amintea că aceasta are leac pentru orice boală, iar cărarea mâncată de ploi și urmele trecătorilor, duce către o cișmea cu vână groasă de apă din care vom lua și noi la plecare, în putina deja pregătită. În timpul slujbei, stăteam tăcuți și sfioși fără să scoatem un cuvânt, iarăși la terminare, totul era o binefacere pentru noi iar pentru mama
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
rînjetul lui atît de cunoscut în mahala. Prostul o ia pe stradă în sus, măcinîndu-și creierii să ghicească cine i-a putut-o face; o fi cel din colț, căierul? o fi vidanjorul? o fi măgarul cu tocila, de lîngă cișmea? Iată și Hahalera. Strîngere de mînă și Prostul își descarcă pe nerăsuflate oful. Cum s-a culcat, cum și-a așezat perna sub cap, cum... și dă-i și dă-i. Hahalera îl ascultă și spune aha, după fiecare avalanșă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Săliște, j. Sibiu - 18.I.1873, Buzău), cărturar și traducător. Originar dintr-o familie de țărani ardeleni, Ionaș și Marina Roman, Dimitrie se călugărește în 1823 la mănăstirea Neamț. Vine la București în același an și intră la tipografia de la Cișmeaua Mavrogheni, lucrând mai târziu ca zețar pentru I. Heliade-Rădulescu. Dornic de instruire, va fi sprijinit de Eufrosin Poteca și de episcopul Ilarion al Argeșului. După „cursul normal” de pregătire a învățătorilor de la „Sf. Sava”, urmat în 1831, D.R. desfășoară o
DIONISIE ROMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
alimentare cu apă au apărut în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, în Anglia, Franța, Germania și Rusia. · La începutul secolului aprovizionarea cu apă potabilă a orașelor românești încă mai constituia o problemă. Oamenii se aprovizionau direct de la cișmele și fântâni sau apelau la sacagii și apari, a căror meserie data de secole și care transportau apa cu sacaua sau cu donița. · Breasla cișmigiilor a fost înființată în 1775 de către Alexandru Ipsilanti. · După 1820 în unele case boierești și
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
-și pierd nici măcar umorul. Sunt zeci, dacă nu sute de pagini care se citesc pe nerăsuflate, cum ar fi acelea despre senzaționala evadare de la Cavnic, despre greva de la Pitești sau despre întâlnirile autorului cu mama sa sub zidul închisorii, la cișmea, când dialoghează cu mâinile în alfabetul Morse. Capitolul în care se relatează evadarea sa și a altui deținut e susținut de la un capăt la altul de tensiunea și nervul unui roman de acțiune, cu surprizele și spectaculosul său. Realitatea depășește
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
în vremea „zaverei“, la 1837 mai exista totuși o presă care tipărea texte în greacă, față de nouă pentru limba română 51, fapt ce se explică prin nevoia de carte greacă în Moldova. În București, vechea tipografie greacă și română de la Cișmeaua Mavrogheni 52 avea să fie trecută, din 1830, în proprietatea lui Ion Heliade 53, care, cu toate schimbările semnificative, continuă a tipări și carte greacă 54, majoritatea titlurilor grecești de până la 1840 apărând aici. Cu trecerea vremii, aflăm cărți grecești
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
repartizat la „Contemporanul”, iar ulterior devine redactor la „Narodnaia Rumânia” și la „Gazeta literară”. Din 1969 este lector la Editura Eminescu. Colaborează la „Viața românească”, „Vatra”, „Albina”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Familia”. În presă debutează în 1953 la „Viața românească”, cu schița Cișmele și noroi, iar editorial în 1954, cu volumul Cișmele și noroi, cuprinzând șase schițe satirice în spiritul vremii, la adresa moralei și a comportamentului burghezului mărunt. Înrâurit în mare măsură și de exercițiul ziaristic, scrisul lui L. se transformă cu timpul
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Rumânia” și la „Gazeta literară”. Din 1969 este lector la Editura Eminescu. Colaborează la „Viața românească”, „Vatra”, „Albina”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Familia”. În presă debutează în 1953 la „Viața românească”, cu schița Cișmele și noroi, iar editorial în 1954, cu volumul Cișmele și noroi, cuprinzând șase schițe satirice în spiritul vremii, la adresa moralei și a comportamentului burghezului mărunt. Înrâurit în mare măsură și de exercițiul ziaristic, scrisul lui L. se transformă cu timpul atât la nivel stilistic, cât și tematic. Culegerile Aventurile
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
este vorba de război, de amintiri din copilărie, de anii de ilegalitate și de așa-zisă afirmare a Partidului Comunist sau de prefacerile din lumea satului sau a micilor orașe de provincie, autorul dovedește meșteșug, fiind un povestitor meticulos. SCRIERI: Cișmele și noroi, București, 1954; Aventurile lui Nucu, București, 1956; Din satul meu, București, 1956; Zile de iulie, București, 1956; An de școală, București, 1957; Lala, București, 1957; S-a-ntors Achim, București, 1957; Drumul trece prin pădure, pref. Cezar Drăgoi, București, 1960
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Salcia supărată, București, 1965; Sub cerul toamnei de atunci, București, 1965; Cuib cu viespi, București, 1966; Penumbre, București, 1969; Nu e senină dimineața, București, 1970; Cheia de fa, București, 1972. Traduceri: Fáy András, Fabule, București, 1955. Repere bibliografice: Dumitru Carabăț, „Cișmele și noroi”, VR, 1954, 9; Gh. Achiței, „Balul intelectualilor”, GL, 1961, 24; Ion Lungu, Un roman izbutit, TR, 1961, 25; Eugen Luca, „Balul intelectualilor” sau Procesul spiritului mic-burghez, VR, 1961, 7; Nicolae Manolescu, „Zile de iulie”, CNT, 1962, 14; Virgil
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
episcopiei pentru a o întări pe cea mitropolitană. Întreține viața pastorală și relații epistolare cu vârfurile ecleziastice din Balcani și Asia Mică. Își investește averea în acte filantropice, în ctitorirea de școli, biserici sau în ridicarea unui foișor și a cișmelei din dealul Filaretului. Încolțit de boală, dar și de intrigile boierilor ce-i obstrucționau faptele, neînțeles de noul domn Alexandru Moruzi, va face paretesis (demisia) în septembrie 1793. Se stingea curând, la 52 de ani. F. a contribuit la românizarea
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Strălucirea și suferințele filosofilor. Autorul a recurs, într-un mod oarecum pirandellian, la procedeul „teatrului în teatru”, piesa înfățișând reprezentarea unui spectacol imaginar - având drept subiect vinderea lui Platon ca sclav, după moartea lui Socrate - desfășurat pe scena teatrului de la Cișmeaua Roșie, în vremea lui Ioan Caragea, „hospodar la Kara Iflak”, domnul fiind de față, însoțit de principalii dregători. O lovitură de stat pusă la cale de Marele Agă este dejucată, în final, prin vigilența slugarnică a Poetului Curții. Piesa-cadru are
SOVIANY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289806_a_291135]
-
Sava”. Dacă pentru elevii de la Schitu Măgureanu va traduce din franceză în neogreacă Moartea lui Cezar de Voltaire, ideea unui teatru românesc găsește în el un înflăcărat susținător. Cu prilejul primei reprezentații în limba română, în 1819, la teatrul de la Cișmeaua Roșie (Hecuba de Euripide, în versiunea lui A. Nănescu), V. compune tabloul simbolic Saturn. Trecut în funcția de „logofăt pentru străini”, va sprijini prin traduceri teatrul, în care vedea un instrument al progresului, fiind unul din ctitorii instituției și un
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
târziu lui Ion Heliade-Rădulescu. La Brașov a făcut parte din Asociația Literară, continuată de la 1827, la București, de Societatea Literară, în care de asemenea era membru. În 1827 traducea Britannicus de Racine, piesă jucată în casele boierești, căci teatrul de la Cișmeaua Roșie nu a putut să se mențină. În 1831 face opoziție Regulamentului Organic, susținând în Obșteasca Adunare dreptul românilor de a-și alcătui singuri legile, ceea ce îi va atrage surghiunirea timp de șase luni la Mățăieni, unde avea moșie. În
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
conducta de gaz sau limitează consumul la strictul necesar: fac căldură doar în dormitor. Și consumul de electricitate este chibzuit, chiar și în cazul folosirii aparaturii electrocasnice precum televizorul, radioul etc. Satul nu beneficiază de apă curentă. Majoritatea gospodăriilor au cișmele în curte prin intermediul unei minirețele de alimentare, realizată prin captarea unui izvor aflat în deal, un sistem bazat pe căderea liberă. Captarea izvorului s-a făcut înainte de 1990, iar unele îmbunătățiri ale sistemului după. Acest izvor este insuficient; drept urmare, apa
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
curte prin intermediul unei minirețele de alimentare, realizată prin captarea unui izvor aflat în deal, un sistem bazat pe căderea liberă. Captarea izvorului s-a făcut înainte de 1990, iar unele îmbunătățiri ale sistemului după. Acest izvor este insuficient; drept urmare, apa la cișmele curge numai câteva ore pe zi. În rest, oamenii folosesc fântânile din gospodărie. Câțiva dintre sătenii mai înstăriți (12,8% dintre locuințele din sat) au apă potabilă și baie în locuință pe baza unui sistem propriu de pompare a apei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
clase de gimnaziu fiind de asemenea unite. Toți profesorii care predau la școală fac naveta de la Luduș. Școala este modernizată: are săli de clasă și mobilier nou, laborator de biologie, laborator de informatică, sală de sport. Există apă menajeră la cișmeaua din curtea școlii și apă potabilă în cancelarie. Biblioteca școlii conține peste 3.000 de volume. După aproximările profesorilor, 80% dintre absolvenții de aici ajung la liceu/școală profesională, dar depinde și de calitatea generației. La facultate ajung puțini, „doar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
adoratei, dilemele sentimentale alcătuiesc hrana sa cea de toate zilele, ca și viziunea corespunzătoare unor asemenea trăiri, conținând extrapolarea erosului asupra obiectelor „îndrăgostite”, asupra iatacului, asupra peisajului de provincie și a mirabilelor „bucătării de vară”, asupra grădinilor de zarzavat, magaziilor, cișmelelor și, nu în ultimul rând, asupra savorii gastronomice, născătoare de „dulci ispite”. Un soi de atracție senzuală polarizează mai toate elementele realului în funcție de un centru libidinal, în jurul căruia ele plutesc cu grație, cu un aer de necurmat vis, precum într-
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
lumina tipicului, puține din aceste cărți s-au bucurat de cronici sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre două nuvele apărute în serial în Viața românească (Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Cișmele și Noroi de Ștefan Luca) ca și despre romanele Valea Fierului de Dragoș Vicol, Dulăii de Z. Stancu, Frații Jderi de M. Sadoveanu, Bietul Ioanide de G. Călinescu, precum și despre nuvelele lui Mircea Șerbănescu. Redăm în note49 adresa bibliografică exactă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Unele sfaturi ale Domniei Sale Ionuț Păr-Negru. În: Contemporanul, nr. 48 (373), 27 oct. - Mihai Gafița. - O temă importantă în nuvelele unui scriitor tânăr (Mircea Șerbănescu: „Biruința”). În: Viața românească, nr. 9, oct., 1953 - D. Carabăț - O schiță valoroasă (Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu: „Bietul Ioanide”. În: Contemporanul, nr.52 (377), 25 dec. 51. Petru Dumitriu - Mai durabilă decât marmura. Idem, nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București. Remarcat de domnița Ralu Caragea cu prilejul reprezentațiilor teatrale organizate cu elevii școlii, este trimis la Paris, pentru a studia acolo jocul celebrului actor Fr.-J. Talma. Întors în țară, el continuă să apară pe scenă, în teatrul de la Cișmeaua Roșie, impunându-se prin talentul său impetuos, prin jocul inspirat și patetic, adeseori exagerat și grandilocvent, în stilul vremii. În 1821 e „mavrofor” în „batalionul sacru” al lui Ipsilanti. Supraviețuind luptelor de la Drăgășani împotriva turcilor, va trece granița, plecând în
ARISTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285453_a_286782]