1,498 matches
-
cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea exterioară. Procesul receptării și folosirii informației este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este procesul atât adaptării noastre la potențialitățile mediului exterior, cât și al viețuirii noastre efective În acest mediu 3. Cibernetica este teoria modului În care aceste mesaje sau cantități de informație interacționează pentru a produce rezultate predictibile. După cum afirmă teoria cibernetică, „mecanismul de dirijare” care reglementează orice comportament se numește „feedback”. Oricine a reglat vreodată un termostat Înțelege principiul feedbackului. Termostatul reglează temperatura camerei monitorizând schimbarea de temperatură. Dacă Încăperea se răcește și temperatura scade sub limita fixată, termostatul pornește centrala
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În feedbackul pozitiv, o schimbare În activitate se autodetermină, Întărind și intensificând procesul, În loc să-l ajusteze și să-l amortizeze. De exemplu, o durere În gât face o persoană să tușească, iar tusea, la rândul ei, exacerbează durerea de gât. Cibernetica se concentrează În principal asupra feedbackului negativ. După opinia lui Wiener, „pentru ca orice mașină - care este supusă unui mediu extern variabil - să funcționeze În mod eficient este nevoie ca informația (cu privire la rezultatele acțiunii ei), să Îi fie furnizată ca parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
continue să acționeze”4. Feedbackul Îi furnizează mașinii informație despre performanța ei, care este apoi comparată cu performanța dorită. Informația Îi permite mașinii să-și ajusteze activitatea În mod corespunzător, pentru a micșora diferența Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
performanța dorită. Informația Îi permite mașinii să-și ajusteze activitatea În mod corespunzător, pentru a micșora diferența Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Între performanța dorită și performanța reală. Cibernetica este teoria modului În care mașinile se autoreglează Într-un mediu instabil. Mai mult decât atât, cibernetica este teoria care explică comportamentul intenționat al mașinii. Tehnologiile inteligente de astăzi funcționează pe baza principiilor ciberneticii. Feedbackul negativ continuu - și feedbackul pozitiv ocazional - fac trecerea de la o eră tehnologică mai lentă, organizată În jurul acțiunilor liniare, individuale și discontinue, la una cu mult mai rapidă a proceselor pure și a fluxurilor continue. Politicile procesului Tehnologiile inteligente au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În sectorul nelucrativ, unde se presupunea că piața și societatea civilă vor furniza metode mai eficiente și economice pentru livrarea bunurilor și serviciilor. Bigger is better și-a pierdut strălucirea, iar descentralizarea a intrat În vogă. Filosofia procesului și principiile ciberneticii, care deja pătrunseseră În tehnologie, comerț și chiar În psihologie - terapia personală se folosește mult de recondiționarea mentală bazată pe proces - au Început să-și găsească locul În dezbaterile cu privire la guvernare. Teoreticienii politici argumentau că birocrația rațională și ierarhică nu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu nici un fapt neurologic cunoscut, doar că informațiile prezente asupra modului în care sistemul nervos operează sunt departe de a o explica” (p. 230). Cu pretenții de originalitate, M. Apter (1982), pe baza interpretării unor date de neurofiziologie, psihologie și cibernetică, crede că suntem îndreptățiți să admitem ideea conform căreia atât la nivelul motivației efective, cât și la acela al experienței subiective a acestei motivații (metamotivația) funcționează mecanismul „reversibilității”, al trecerii de la o stare motivațională la opusul ei. Autorul prezintă pe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și semiologia. Dar comunicarea ca fenomen sociouman complex, cu relevanță crucială în toate sferele vieții sociale și personale, este un domeniu de studiu prin excelență interdisciplinar, transdisciplinar chiar - începând din anii ’50 se vorbește despre „științele comunicării” -, la care, alături de cibernetică, informatică și alte științe tehnice, contribuie cele psihologice, sociale și antropologice. Între aceste discipline au loc împrumuturi tematice și terminologice. Astfel, preluată din limbajul ingineresc, distincția digital/analogic se aplică și comunicării umane interpersonale, în sensul că, în vreme ce comunicarea verbală
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezvoltă un grad relativ ridicat de toleranță față de varietatea și subiectivitatea percepției, considerându-se că receptorul își structurează propriul univers în momentul direct al receptării; această opoziție între comunicarea artistică și comunicarea științifică, spre exemplu, definește limitele teoriei informației. ¬ Teoria cibernetică. La Massachusetts Institute of Technology, Shannon a audiat cursurile unui alt nume important în științele comunicării: este vorba despre Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii, cercetător care a intenționat să dezvolte o știință generală a comunicării, aplicabilă deopotrivă omului și mașinii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
receptării; această opoziție între comunicarea artistică și comunicarea științifică, spre exemplu, definește limitele teoriei informației. ¬ Teoria cibernetică. La Massachusetts Institute of Technology, Shannon a audiat cursurile unui alt nume important în științele comunicării: este vorba despre Norbert Wiener, considerat părintele ciberneticii, cercetător care a intenționat să dezvolte o știință generală a comunicării, aplicabilă deopotrivă omului și mașinii. Wiener continuă, prin curentul creat, studiile abordării sistemice (la baza căreia regăsim numele biologului Ludwig von Bertalanffy), care tindea să se focalizeze pe interacțiunile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
abordării sistemice (la baza căreia regăsim numele biologului Ludwig von Bertalanffy), care tindea să se focalizeze pe interacțiunile dintre elementele componente ale unui întreg, să vadă sistemul în perspectiva unei mulțimi dinamice, capabile de relaționări variate și în permanentă schimbare. Cibernetica (termen care derivă din greacă și înseamnă «cârmaci, conducere») pune accent pe feedback, care cuprinde procedeele de control ce permit unui sistem să se adapteze la modificările contextului. Exemplul dat de Wiener pentru a descrie dimensiunea operațională a termenului de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
adesea ca informația transmisă să fie denaturată de perturbații externe, cărora noi le dăm denumirea de zgomot de fond (background noise). Nu se pune atunci problema ca mesajul inițial să fie reconstruit” (Wiener, 1966, p. 32). Influența abordării sistemice în cibernetică rezidă în modul în care este concepută organizarea socială: „Nu încape nici o îndoială că sistemul social este un tot organizat, ca și individul; că este unit de un sistem de comunicații; că are o dinamică în care procesele circulare de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
D. (1976), Pragmatics of Human Communication: AStudy of Interactional Patterns, Pathologies, and Paradoxes, Norton, New York. West, M.A. (2005), Lucrul în echipă, Editura Polirom, Iași White, D.; Bednar, D. (1986), Organizational Behavior, Allyn and Bacon Inc., New York. Wiener, N. (1966), Cibernetica, Editura științifică, București. Wilcox, D.; Ault, P.; Agee, W. (1989), Public Relations. Strategies and Tactics, Harper & Row Publishers, New York. Wilson, M.S. (1989), A Case Concerning Content: Using Case Studies to Teach Subject Matter, National Center for Research on Teacher Education
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să predea ,pe elev să învețe,dar nu poate suplini în totalitate efortul acestora în procesul de instruire și de cunoaștere. Instruirea asistată de calculator reprezintă o metodă modernă de învățământ , care valorifica pe deplin tehnicile de modelare și analiza cibernetică în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații,asigurând organizarea ,gestionarea,documentarea și integrarea informațiilor în procesul de cunoaștere. Instruirea asistată de calculator are o serie de avantaje și dezavantaje ușor complementare: ¾ Avantajul unei mari economii de timp - creșterea costurilor
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
analizei datelor oferite de diagnoză, în comparație cu obiectivele și cerințele documentelor școlare (plan de învățământ, programă analitică, manual, predarea profesorului etc.), prevede probabilistic valoarea, nivelul și performanțele ce ar putea să le obțină elevul în etapa următoare de pregătire. 4. Funcția cibernetică sau de feed-back (de reglaj sau autoreglaj). Analizând finalitățile învățământului - rezultatele pregătirii elevului, evidențiate de apreciere și notare, deci a ieșirilor, din care se stabilește mărimea de corectare a intrărilor, se stipulează optimizarea procesului de predare - învățare, aplicându-se principiul
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
sociologia, ecologia și demografia. Ariile zonei II sunt conectate prin următoarele discipline de legătură: biofizica, biochimia, fiziologia și psihologia socială. Zona II este dependentă de zona III prin intermediul antropologiei. Zona III cuprinde alte patru arii: (7) exelimologia; (8) pronoetica; (9) cibernetica socială; (10) științele diseminării. Exelimologia (de la gr. e)xeVlixi", exélixis - „evoluție”, „devenire”) acoperă studiile dedicate trecutului și devenirii: cosmologia, știința evoluției și istoria. Pronoetica acoperă studiile despre viitor și progres: agricultura, medicina, tehnologia (ingineria) și disciplinele utilitare. Cibernetica socială acoperă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pronoetica; (9) cibernetica socială; (10) științele diseminării. Exelimologia (de la gr. e)xeVlixi", exélixis - „evoluție”, „devenire”) acoperă studiile dedicate trecutului și devenirii: cosmologia, știința evoluției și istoria. Pronoetica acoperă studiile despre viitor și progres: agricultura, medicina, tehnologia (ingineria) și disciplinele utilitare. Cibernetica socială acoperă studiul sistemelor de menținere și cooperare prin „științele de reglementare”: jurisprudența, științele politice, economia și managementul. Științele diseminării sunt considerate: științele educației, psihologia educației, biblioteconomia și jurnalistica. Zona IV cuprinde (11) științele zetetice: disciplinele care studiază modul de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
La sfârșitul anilor ’50 ai secolului trecut se părea că explorările curriculare avansau spectaculos și că s-a intrat deja în faza finală a pregătirilor pentru „lansarea la apă” a unei noi științe - teoria generală a curriculumului. Noua știință, asemenea ciberneticii și geneticii, ar fi trebuit să atingă idealul aristotelic al științei, adică să enunțe legi universale și infailibile, care să permită apoi aplicații pe baza unor tehnologii riguroase și de mare fiabilitate. Erau vremuri de avânt și optimism. Se declanșase
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au avut loc în domeniul muncii și al supraviețuirii. Struggle for life și spaima de șomaj aproape că au dispărut. Roadele progresului științific și tehnic au fost resimțite direct și în proporție de masă. Au avansat spectaculos mai ales informatica, cibernetica, genetica și computer science. Cruda societate industrială a proletarilor antebelici și interbelici a murit. În locul ei a apărut comoda societate tehnologică a „gulerelor albe”, „managerilor”, „experților” și „operatorilor”. „Exploatarea omului de către om” s-a diluat în „societatea de consum”. La mijlocul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-ți exercita profesia contrazice Constituția țării, în dreptul român numai în procesele penale deosebite se pronunță această interzicere. Fără nici un fel de reținere, s-au denumit aceste măsuri ca o încălcare a libertății de cercetare, care amintește de anii ’50, când cibernetica și genetica erau considerate ca neștiințifice și îndreptate împotriva ideologiei statului. S-a accentuat că în domeniul tehnicilor de relaxare, în întreaga psihoterapie din România, s-a făcut incredibil de puțin, iar oamenilor angajați li s-a făcut permanent greutăți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
performanța de nivelul vigilenței și detectarea semnalelor. teoria informației sau a comunicării (Shanon; Weaver) este folosită mai mult în descrierea cantitativă a învățării verbale în care apar noțiunile de cantitate de informație, capacitatea canalului, proces informațional, discret și continuu. teoria cibernetică (Skinner, Landa, Zapan) are ca și concept fundamental conceptul de feed-back ca element al autocontrolului și autoreglării. Dintr-o altă perspectivă principalele teorii ale învățării pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
copilului vor fi mai ridicate); e) teoria integrată - această teorie susținută de C. Păunescu explică deficiența mintală ca o patologie de organizare și dezvoltare a structurilor mintale și a personalității în ansamblul ei. Cercetările efectuate în domeniul psihologiei sub influența ciberneticii și a teoriei generale a sistemelor abordează psihicul ca sistem cu o structură foarte complexă, integrată ierarhic. Abordarea sistematică a psihicului pune într‑o lumină cu totul nouă problema mult discutată a naturii deficienței mintale; natura acestei deficiențe nu se
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
consecințele unor maladii ale sistemului nervos central cu alterări de substanță cenușie implantează în interiorul structurilor factori care „îngheață” evoluția stadială a acestora. Nonevoluția structurilor modifică funcționalitatea intrastructurală și interstructurală, nepermițând diferențierea, emergența și specializarea. Consonanța sau coechilibrarea constituie, după principiile ciberneticii, indicatorul fundamental de măsurare a nivelului de organizare a sistemului psihic. În momentul în care se constată o asonanță sau un dezechilibru al sistemului, vom avea o altă formulă de organizare a acestuia, formulă ce va modifica toți parametrii. La
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]