338 matches
-
Svejk al lui Jaroslav Haek a răspuns: Cu bucătăreasa, să trăiți! . Bronetul colonel Radu [scoate] din România covoare, mobile și obiecte de artă, iar un agent al lor, radiotelegrafist, emitea dintr un atelier de reparat stilouri, din clădirea Garajului Ciclop, fără pic de jenă. Nicolae Ceaușescu, care are Universitatea militară sovietică Frunze, unde n-a învățat nici limba rusă, afișează o falsă independență economică și politică cu care a produs confuzie în Occident, în timp ce înfometează și asuprește poporul de o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
vigoarea delicată a liniei, densitățile transparențelor, voluptățile volumelor sunt descoperite sau transfigurate de un ochi desăvârșit... ochiul acesta mereu activ, niciodată sătul, Îmbătat, exact, care poate Închide tot universul Între pleoape, pare ochiul vast și unic al unui rafinat, gingaș ciclop”, scria Paul Georgescu despre prietenul nostru. Cuvintele sunt valabile, firește, și pentru Sinuciderea din Grădina Botanică. Scrisul lui Radu Petrescu mă atrăsese de la Început prin eleganța și transparența stilului, cu volutele sale neașteptate, colorate, aeriene, prin bruschețea surprizei tăioase și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nemăsurată, motivată de orgoliul gazdei, care vrea să-și etaleze bogățiile, dar și de dorința lui de companie, de schimbare și de divertisment. Dacă aceste episoade ne alertează asupra faliei ce se poate ivi în actul de ospitalitate, cel cu ciclopul Polifem, ne reamintește că ospitalitate și ostilitate, derivă din același etimon și linia de despărțire între ele e deosebit de fragilă. Dar, după analiza lui Alain Montandon, Ulise, oaspetele se comportă în peștera gazdei sale cu violența unui dușman, încălcând el
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și canibalescă, că încă din momentul întâlnirii între oaspete și gazdă se pune problema care din ei îl va devora pe celălalt, este prezentă în aproape toate variațiunile scenei de ospitalitate, dar este cel mai pregnantă în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o transgresare sistematică a regulilor de ospitalitate din cele două părți: Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în scena din peștera ciclopului antropofag. Avem aici de a face cu o transgresare sistematică a regulilor de ospitalitate din cele două părți: Ulise și tovarășii săi intră în peșteră fără a fi invitați, aprind singuri focul, mănâncă din brânza ciclopului și de cum "gazda" apare, îi cer daruri fără a-și declina însă adevărate identitate. Acesta, la rândul lui le refuză cererile, le bea vinul și nu le oferă de mâncare, ci începe să-i mănânce. Riturile de ospitalitate sunt astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai puțin decât oamenii, adică monștrii. Zeii nu practică o ospitalitate umană; astfel ei nu le mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii oameni, ca pretendenții care au întrecut măsura, evlavia, sensul riturilor într-o tragică derivă. În momentul în care aflăm că Ulise ajunge pe pământul Ciclopilor, "oameni trufași și fără lege", patru scene importante de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii oameni, ca pretendenții care au întrecut măsura, evlavia, sensul riturilor într-o tragică derivă. În momentul în care aflăm că Ulise ajunge pe pământul Ciclopilor, "oameni trufași și fără lege", patru scene importante de ospitalitate au fost deja descrise: Atena-Mentes în Itaca, Telemah în Pilos, Telemah în Sparta și Ulise în Scheria. Putem acum să apreciem și să observăm devierile și transgresiunile normei. Homer face
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nedelicatețe (dacă putem folosi acest eufemism pentru jaful permanent pe care fiul lui Laerte îl comite: nu și-a început el călătoria de întoarcere prin a prăda Ismaros-ul, orașul Ciconilor?) care se justifică oarecum prin sălbăticia insulelor lor. Într-adevăr Ciclopii nu cultivă și nu lucrează pământul care totuși le dă totul "fără însămânțări, fără muncă". Ei nu au nici un fel de organizare politică, "nu au nici loc de sfat, nici datini", nu le pasă unora de alții, trăind izolați. E
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
politică, "nu au nici loc de sfat, nici datini", nu le pasă unora de alții, trăind izolați. E o lume fără oameni unde mișună doar capre sălbatice. Nu știu cum să construiască vase, nu au dulgheri și nu cunosc comerțul. Mai mult, Ciclopii par să nu cunoască gătitul, trăind doar din crud (brânză și carne crudă), și dacă Polifem aduce seara vreascuri să facă focul, Ulise se înșală crezând că e pentru gătit. În legătură cu mitul Pandorei, Pierre Vidal-Naquet ne-a amintit într-un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reală de sacrificiu 70. În fața acestei lipse de umanitate ("o dihanie cumplită, ce nu semăna cu ceilalți oameni ce se hrănesc cu pâine" 9.190-191)71*, Ulise se comportă cu îndrăzneală, aroganță și insolență: vrea mai întâi să testeze ospitalitatea Ciclopilor: "să cercetez ce fel de oameni locuiesc pe meleagurile astea" (9.174)72*, intră mai apoi în peșteră fără să fi fost invitat (Ciclopul este absent), examinează cu o curiozitate impertinentă lăcașul gazdei. Ulise și tovarășii aprind ei înșiși focul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
190-191)71*, Ulise se comportă cu îndrăzneală, aroganță și insolență: vrea mai întâi să testeze ospitalitatea Ciclopilor: "să cercetez ce fel de oameni locuiesc pe meleagurile astea" (9.174)72*, intră mai apoi în peșteră fără să fi fost invitat (Ciclopul este absent), examinează cu o curiozitate impertinentă lăcașul gazdei. Ulise și tovarășii aprind ei înșiși focul și fac ei singuri sacrificiul; îi mănâncă brânza și stau și-o așteaptă pe gazdă. La un moment dat, Ulise pune capăt furtului de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rituală a numelui oaspetelui intervine imediat (9.252)76* și dacă Ulise răspunde că sunt ahei care se întorc din Troia, el evită însă să-și spună numele, descendența și țara natală. Când Ulise îl invocă pe Zeus cel ospitalier, Ciclopul îi răspunde că el nu se teme nicicum de zei (9.274-276)77*, impietate surprinzătoare și scandaloasă, care nu prevestește nimic bun, și departe de a le oferi mâncare oaspeților îi devorează cruzi "și-i înșfăcă și, ca pe niște
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bun, nici vorbă de propunere de a însoți oaspete până la următoare destinație decât într-un mod foarte brutal ("Să rog pe Poseidon să te ajute la drum" (9.518)79*. Cât despre discursul de adio și urările de drum bun, ciclopul nu vrea decât să-l trimită pe oaspete la Hades, și îl imploră pe Poseidon să-i aducă toată nenorocirea din lume: "Fă ca Ulise, distrugătorul de cetăți... să nu se mai întoarcă niciodată acasă! Dacă îi este totuși scris
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mic pe Eurimah (16.442-444)102* și Penelopa, o crescuse ca pe propria fiică pe Melanto (18.322-323)103*, toate provoacă o dreaptă răzbunare. Crima se întoarce împotriva celor care n-au știut să fie ospitalieri. Ulise îl prevenise pe Ciclop: "n-ai avut parte să mănânci carnea tovarășilor unui netrebnic, că a trebuit să-ți ispășești nelegiuirile, pentru care te-au pedepsit zeii" (9.477-478)104*. Răzbunarea lui Ulise este o restaurare divină: "vedeai bine că un zeu îl ajută
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
porc care este omorât cu o lovitură de bâtă și nu cu un cuțit sau o secure. Fără nici o îndoială, este vorba de un joc parodic care încântă auditoriul atunci când Homer vorbește de "porcarul fermecat". Eumeu este un fel de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că Eumeu este fiul unui nobil răpit de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba de un joc parodic care încântă auditoriul atunci când Homer vorbește de "porcarul fermecat". Eumeu este un fel de ciclop benign 142, o figură pastorală aproape de natură și animale, înzestrat cu răbdare naturală dictată de mersul anotimpurilor (în antiteză cu Ciclopul care reprezintă natura în starea sa sălbatică și violentă). Ulise află că Eumeu este fiul unui nobil răpit de pirați și vândut ca sclav, poveste mult mai tristă și crudă decât cea inventată de Ulise despre propria lui soartă. Povestirea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
geografia ei, de vreme ce peisajul i se pare necunoscut și de vreme ce își pune aceeași întrebare, mereu repetată de-a lungul aventurilor sale și a întâlnirilor sale cu alteritatea și cu străinul, aceeași pe care și-a pus-o coborând pe țărmul Ciclopilor: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"171* Chestiunea ospitalității este din nou pusă, mai grav ca niciodată, fiindcă este vorba de ospitalitatea de acasă și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cea a lui Constantin Cavafy care cântă călătoria cea frumoasă 223: Itaca Când vei pleca spre Itaca, să dorești ca drumul să-ți fie lung, bogat în peripeții și în experiențe. Să nu te temi nici de Lestrigoni, nici de Ciclopi, nici de mânia lui Neptun. Nu vei vedea nimic asemănător în drumul tău dacă gândurile tale rămân înalte, dacă trupul și sufletul tău vor fi atinse doar de emoții mărețe. Nu-i vei întâlni nici pe Lestrigoni, nici pe ciclopi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Ciclopi, nici de mânia lui Neptun. Nu vei vedea nimic asemănător în drumul tău dacă gândurile tale rămân înalte, dacă trupul și sufletul tău vor fi atinse doar de emoții mărețe. Nu-i vei întâlni nici pe Lestrigoni, nici pe ciclopi, nici pe furioasul Neptun, dacă nu le porți în tine, dacă inima ta nu ți-i va ridica în față. Să-ți dorești ca drumul să fie lung, ca nenumărate să-ți fie diminețile de vară în care (ah, ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și fata lui logodită cu un tânăr de prin partea locului și le mai trecea osteneala la această masă oferită cu dragă inimă, oamenii din oraș, copii ai lui Belial, fără jug, fără frâu, fără stăpânire și sfidând cerul precum ciclopii de pe muntele Etna veniră de înconjurară casa bătând de să spargă ușa și strigând bătrânului pe un ton amenințător: Să ne dai degrabă pe tânărul străin pe care l-ai primit sub acoperișul tău și frumusețea lui să fie plata
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
et Baucis", în Jeu de bascule, Seuil, 1966. 170 El întinde o mână asprită de odgoane și de cârmă, iar pielea îi e tăbăcită de vânt, de căldură și de zăpadă/ Ai spune că vrea să ne elibereze de monstruosul ciclop, de sirenele al căror cântec aduce uitarea, de Charybda și de Scylla/ Toți acești monștri atât de stranii încât uităm că el, Ulise a fost un om ca și noi/ Care a luptat pe lumea asta cu trupul și cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Vis. Vise. Visători Când timpul s-a crucificat, ceasul vechi de pe perete a înțepat liniștea în noua, mici sunete șterse. Le aud că bătăi de ciclop, apăsate în ușă visului ce m-a cuprins într-o îmbrățișare puternică, dulce, nu de mult. Deschid ochii, clipesc. Mă trezesc din somnul zbuciumat de vise sparte din amintirile sfâșietoare ale acelor zile apuse, ce și astăzi îmi aleargă cu
A doua oară unu by Ursuleanu Smaranda- Ioana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92949]
-
de Munte, 1933, p. 135. 59 David Abulafia, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014, p119. Pentru a vizualiza aversiunea grecilor față de sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sălbatici, autorul citat vorbește despre modul în care Homer i-a descris pe ciclopi. Redăm pasajul considerându-l definitoriu pentru cultura greacă: ,,Lui Homer nu i-a fost deloc greu să facă diferența dintre binefacerile civilizației și cele ale sălbăticiei. Ciclopii sunt "țâfnoși, fără lege", nu se deranjează să cultive pământul, ci totul crește de la sine și culeg ce au nevoie; "n-au ei nici sfat și adunare, nici legi" și duc o viață sălbatică, locuind în peșteri și neluându-i
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nici legi" și duc o viață sălbatică, locuind în peșteri și neluându-i deloc în seamă pe vecini. Mănâncă oameni și nu au nici un pic de respect pentru zei. Dar, cel mai important nu cunosc beneficiile comerțului: "nu au ei, ciclopii corăbii" ...", op. cit., p. 118. 60 ,,Importanța, mărimea Greciei este această pornire de manifestare a individului". Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Editura Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 125. 61 Ibidem, p. 125. 62 Gheorghe Popescu, Evoluția gândirii economice
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]