288 matches
-
a plantațiilor de măslini și dispozițiile în ceea ce privește controlul." 10. Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 12 1. Se acordă un ajutor pentru producția de miere de calitate, specifică insulelor mici, care conține o mare cantitate de miere de cimbrișor. Ajutorul se acordă, în funcție de numărul de stupi productivi înregistrați, asociațiilor de apicultori recunoscute de autoritățile competente care întreprind realizarea de programe de inițiative anuale vizând ameliorarea condițiilor de producție a mierii de calitate. Valoarea ajutorului se fixează la 12 euro
jrc5721as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90892_a_91679]
-
călin) - scoarță - Actium lappa (brusture) - rizomi - Vaccinium myrtillus (afin) - fructe - Vaccinum vitis idaeus (merișor) - lăstari - Rubus idaeus (zmeur) - lăstari - Helianthus tuberosus (nap) - tuberculi - Stevia rebaudiana (ștevie) - Calendula officinalis (gălbenele) - Ocimum basilicum (busuioc) - Satureja hortensis (cimbru) - Lepidium sativum (creson) - Thymus serpillum (cimbrișor) - Artemisia dracunculus (tarhon) - Echinacea purpurea (echinaceea) - Mentha piperita (mentă) - Melissa officinalis (melisă) - Hyssopus officinalis (isop) - Salvia officinalis (salvie) - Lavandula angustifolia (lavandă) - Medicago sativa (lucernă) - Anethum graveolens (mărar) - Coriandrum sativum (coriandru) - Levisticum officinale (leuștean) - Perilla frutescens (susan sălbatic) - Foeniculum vulgare (fenicul
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă este
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de graminee, caracteristice pe soluri scheletice. Aceste specii sunt făcieșul, păiușul și feruța. Dintre speciile însoțitoare amintim: limba (plantă), ura (plantă), lâna caprelor, garofița - endemisme ale Carpaților Meridionali. Se mai întâlnesc: cinci degete, spârceta - endemism carpatic, unghia păsării, gențiana, ghintura, cimbrișorul - endemism carpatic, vârtejul pământului, campanula, ochiul boului. Fauna este reprezentată de mistreț, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, râs, căprioară, veveriță. Dintre păsări apar aici cocoșul de munte, găinușa de alun, zăganul, iar în apele reci de munte se găsesc pești
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
graeca"), cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"), mărul lupului ("Aristolochia clematitis"), Taraxacum hoppeanum - o specie carpato-balcanică, pesmă ("Centaurea atropurpurea"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), tămâioară ("Viola jooi"), hajmă păsărească ("Allium flavum"), lucernă ("Medicago minima"), borșișor ("Sempervivum marmoreum"), gușa porumbelului ("Silene otites"), tavalgă ("Spiraea crenata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), o specie de plantă ("Aurinia saxatilis") din familia Cruciferae și "Waldsteinia geoides", element floristic ce aparține familiei Rosaceae. Fauna este reprezentată de câteva specii de amfibieni, pești și insecte; printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhaiul de baltă cu
Cheile Turului () [Corola-website/Science/307305_a_308634]
-
de plante (aromatice și unele medicinale) din familia Lamiaceae, răspândite la nivel mondial, șapte în Australia, una în America de Nord și celelalte în Europa și Asia; există și hibrizi. Face parte dintr-o familie extinsă, alături de alte plante aromatice precum cimbrul, cimbrișorul, maghiranul, salvia și levănțica. Borsnită, broastil, brosnită, camfor, diana, ferent, ghiazmă, giugiumă, ghintă, iarbă creată, iarbă neagră, iasma, izma bătrâneasca, izma bună, izma de grădină, izma de leac, izma de leș, mintă, mintă creată, mintă moldoveneasca, mintă neagră, mintă de
Mentă () [Corola-website/Science/307339_a_308668]
-
mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung în Defileul Dunării la altitudini mari: cerul ("Querqus cerris"), gârnița ("Querqus frainetto"), scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
la secetă, dar și la ploi abundente. Este în schimb o plantă sensibilă la buruieni, de aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România, aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița, e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă, la prepararea ceaiurilor
Cimbru () [Corola-website/Science/303410_a_304739]
-
aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. Cele mai aromate frunze se recoltează atunci când plantele au început să înflorească. Cimbrul nu trebuie confundat cu cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România, aparține genului Thymus. Cimbrișorul (Thymus serpyllum) denumit și iarba cucului sau tamâița, e tipic pajiștilor însorite alpine din Carpați și e folosit în medicina naturistă, la prepararea ceaiurilor contra răgușelilor și laringitelor. Mai este folosit, ca și maghiranul, și în gastronomie pentru a da
Cimbru () [Corola-website/Science/303410_a_304739]
-
dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii de trifoi, precum și florile de primăvară. În subzona pădurilor
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). La nivelul ierburilor vegetează mai multe rarități floristice; printre care: verigariu (" Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius"), albăstriță ("Centaurea rocheliana"), frăsinel ("Dictamnus albus"), cimbrișor ("Thymus longicaulis") sau "Danthonia alpina"; o specie din familia Poaceae. Reportaj
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
nanum ssp. jankae"), ovăscior ("Helictotrichon decorum"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), ineață ("Linum perenne ssp. extraaxillare"), țâța-vacii ("Primula elatior ssp. leucophylla"), darie de munte ("Pedicularis baumgartenii"), firuță ("Poa rehmannii"), verzișoară de munte ("Sempervivum montanum ssp. carpaticum"), degetăruț ("Soldanella hungarica ssp. hungarica"), cimbrișor (cu specii de: "Thymus comosus" și "Thymus bihoriensis"), papură ("Typha shuttleworthii") sau măciulie ("Thesium kernerianum"). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, arii naturale protejate); astfel: Defrișări Construcții ilegale
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
zonă a țării; astfel: floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Pinguicula alpina"), gențiană ("Gentiana clusii"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifragă roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"), trifoi roșu
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
albuș"), mierea-ursului ("Pulmonaria officinalis"), cuscrișor ("Pulmonaria rubra"), paronihie capitata ("Paronychia cephalotes"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), amăreala ("Polygala alpestris"), clocotici ("Rhinanthus alectorolophus"), șoaldina aurie ("Sedum hispanicum"), cristeț ("Salvia glutinosa"), degetăruț pitic ("Soldanella pusilla"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), viorea ("Scilla bifolia"), podbal ("Tussilago farfara"), cimbrișor ("Thymus comosus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), veronica ("Veronica bachofenii") sau "Scabiosa columbăria ssp. pseudobanatica", o specie endemica pentru țara noastră. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Minuartia verna"), poroinic ("Orchis ustulata"), darie ("Pedicularis exaltata"), pușca-dracului ("Phyteuma tetramerum"), cărbuni ("Phyteuma vagneri"), stupinița ("Platanthera bifolia"), morcoveanca ("Pleurospermum austriacum"), gălbenușa ("Potentilla tabernaemontani"), piciorul-cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), scorzonera ("Scorzonera purpurea"), cruciulița ("Senecio aquaticus ssp. barbareifolius"), spălăcioasa ("Senecio fluviatilis"), degetăruț ("Soldanella montană"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens"), orhidee sălbatică ("Traunsteinera globosa"), dioc ("Centaurea phrygia"), garoafa de munte ("Dianthus tenuifolius"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica") sau păiușuri cu specii de "Festuca porcii" și "Festuca carpatica". Fauna parcului este una diversificata și
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
floristice: clopoțel de munte ("Campanula serrata"), arnică ("Arnica montana"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Herminium monorchis"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), patlagina de stâncă ("Plantago holosteum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), cimbrișor ("Thymus comosus"), scoruș ("Sorbus borbasii"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
rușuliță ("Hieracium aurantiacum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriană ("Valeriana officinalis"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina"). În vecinătatea rezervației naturale se află
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
acaulis"), didiței ("Pulsatilla montană"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), gâscarița ("Arabis hirsuta"), asparagus ("Asparagus officinalis"), prazul-cu-cap-rotund ("Allium sphaerocephalon"), flămânzica ("Draba nemorosa"), garoafa ("Dianthus giganteus"), frăsinel ("Dictamnus albuș"), alior ("Euphorbia cyparissias"), iris ("Iris aphylla"), colilie ("Stipa pulcherrima"), cimbrișor (cu specii de "Thymus comosus" și "Thymus glabrescens ssp. glabrescens"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate prin "Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
lutea"), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), omag galben ("Aconitum anthora"), rușulița ("Hieracium aurantiacum"), iarba-ciutei ("Doronicum austriacum"), valeriana ("Valeriana officinalis"), piciorul cocosului de munte ("Ranunculus montanus"), iarbă osului ("Helianthemum nummularium"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochelarița ("Biscutella laevigata"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), argințica ("Dryas octopela"), cornut de munte ("Cerastium arvense"), ciuboțica cucului de munte ("Primula eliator"), saxifraga roșie ("Saxifraga oppositifolia"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), lâna caprelor ("Cerastium tomentosum"), clopoțel de munte ("Campanula alpina") piciorul cocosului
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana") sau măceș ("Roșa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de pajiște și stâncărie, printre care: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), bozior ("Orchis sambucina"), cimbrișor (Thymus comosus), sau ghiocel ("Galanthus nivalis"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Cheile Văii Cetii () [Corola-website/Science/325629_a_326958]
-
ghimpe ("Ruscus aculeatus"), sau floarea-semenicului ("Antennaria dioica"), brândușa galbenă ("Crocus moesicus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), o specie de garofiță ("Dianthus trifasciculatus"), șofran ("Crocus banaticus"), linum ("Linum pubescens"), crucișor ("Pulmonaria rubra"), vinariță ("Asperula odorata"), brei ("Mercurialis perenis"), năpraznică ("Geranium robertianum"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"), talpa ursului ("Acanthus balcanicus"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), carlina ("Carlina acanthifolia"), stupitu-cucului ("Cardamine pratensis ssp. rivularis"), sulițică ("Dorycnium pentaphyllum
Bârzavița () [Corola-website/Science/325758_a_327087]
-
precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de brândușă bănățeană galbenă ("Crocus banaticus"), floarea-semenicului (parpian) ("Anthenaria dioica"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), crin de pădure ("Linum uninerve"). Fauna este reprezentată de o gamă diversă de mamifere, păsări
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
mesteacăn), arbuști și dintr-o mare varietate de plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]