1,193 matches
-
Uniunii Scriitorilor din Moldova, deputat în Parlamentul Republicii Moldova între 1999-2001, este autorul unor opere fundamentale, cum ar fi: „O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediții) și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
deschisă a literaturii române din Basarabia“ (în mai multe ediții) și "Mihai Eminescu. Dicționar Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin, Regatul României. Viitorul academician, după cursurile primare și medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
Enciclopedic" - o lucrare monumentală unică. Mihai Cimpoi este autorul și realizatorul proiectului de durată "Congresul Mondial al Eminescologilor", lansat în 2012 și devenit o tradiție. Mihai Cimpoi s-a născut pe 3 septembrie 1942, în familia lui Ilie și Ana Cimpoi, țărani din comuna Larga, Județul Hotin, Regatul României. Viitorul academician, după cursurile primare și medii, absolvă Facultatea de Filologie din Chișinău (1965), după care devine redactor al revistei „Nistru” (până în 1972) și consultant al Uniunii Scriitorilor. În 1973 îi este
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
în 2005, alături de Grigore Vieru, Vasile Tărâțeanu). Este director al revistei „Viața Basarabiei” și în colegiile publicațiilor „Caiete critice”, „Viața românească”, președinte fondator al Centrului Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău. Dintre sute de catarge: [tineri poeți, prozatori] / alcăt. M. Cimpoi și I. Ciocanu. - Ch.: Cartea Mold. . - 1975; Eminescu - pururi tânăr. Dedicații lirice: [Vol. I]: 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, 15 ian. 1850-15 ian. 2000 / ed., antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun; cuv. înainte de Eugen
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
Eminescu - pururi tânăr. Dedicații lirice: [Vol. I]: 150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, 15 ian. 1850-15 ian. 2000 / ed., antologie, aparat critic de Cristina Crăciun și Victor Crăciun; cuv. înainte de Eugen Simion; argument de Victor Crăciun; Întâistătătorul M. Cimpoi; concepție graf. : Vl. Zmeev. - Ch.: Litera; București: David, 1998; Personalitatea și creația sa au fost onorate cu numeroase premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
premii: Premiul de Stat al R. Moldova (1994), premiile „G. Bacovia” (al revistei „Ateneu”, 1991), „Nichita Stănescu” (1995), „Lucian Blaga” (1990, 1995, 2000), Fundația Scrisul Românesc (1997), „Mihai Eminescu” (Drobeta Tr. Severin, 2000), Membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni, Mihai Cimpoi, prin scrierile sale, dă viață unui proiect al editurii Bibliotheca, de a edita o serie de eseuri despre scriitorii premoderni ce au trăit și creat în arealul târgoviștean. Multe din aceste cărți au primit premii ale SST: „Prometeu și Pandora
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
2009); Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară - „Grigore Alexandrescu: „însuflarea” ființării” (2010) și Premiul „Vladimir Streinu” pentru istorie literară - „Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Prefacerea firii” (2012). În 2012 i-a fost conferit tilul de cetățean de onoare ai municipiului Chișinău. Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clișeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluență a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanțează înțelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
tilul de cetățean de onoare ai municipiului Chișinău. Mihai Cimpoi înlătură, cu argumente, clișeele despre Eminescu. De pildă, pesimismul eminescian văzut doar ca o înfluență a lui Schopenhauer. Mergând pe urmele lui Titu Maiorescu, Tudor Vianu și G. Călinescu, Mihai Cimpoi nuanțează înțelegerea pesimismului eminescian prin stabilirea unor raporturi elective între Eminescu și Kant, Eminescu și Hegel. După opinia sa îndreptățită, Eminescu se identifică unui homo dacicus, unui homo folcloricus, unui homo naturalis și unui homo religiosus. Toate aceste ipostaze ale
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
prezentare a literaturii române apărute în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Turcia, Grecia, Rusia, Letonia, Lituania, Ucraina ș.a., spirit vulcanic și, totodată, stăpânit de dreapta cumpănă, preocupat vreme de peste 40 de ani de trecerea de la o mentalitate literară la alta, Mihai Cimpoi, prin felul său de a fi în literatură, prin spiritul său viu, generator de idei și capabil să soluționeze cele mai dificile probleme, rămâne a fi nu doar un Om al cetății, ci și un termen de referință atunci când se
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
de referință atunci când se vorbește de rezistența prin cultură. El face parte, deopotrivă, din toate generațiile actuale de scriitori români și este aidoma unui far pentru „sutele de catarge” ce se avântă pe mările neliniștite ale logosului. (Valeriu Matei) Mihai Cimpoi este, înainte de toate, un bun român; apoi, un profesionist excepțional pregătit, cunoscător al întregii literaturi române și a tot ce este relevant în literatura și artele moderne; e înclinat spre filosofia culturii. În ceea ce privește literatura basarabeană: cunoaște tot, chiar dacă nu arată
Mihai Cimpoi () [Corola-website/Science/298356_a_299685]
-
atât pe sunete foarte distorsionate de chitară electrică, cât și pe folosirea tobelor live (cu Alan Wilder, care debutase ca baterist de studio la piesa "Clean" de pe Violator) și a sintetizatoarelor. La soundul general s-au adăugat instrumente cu coarde, cimpoaie și un cor feminin. Albumul a debutat direct pe locul 1 în Anglia și USA, imediat după lansarea piesei cu influențe blues și grunge "I Feel You". A urmat turneul mondial de 14 luni "Devotional", apoi un concert video cu
Depeche Mode () [Corola-website/Science/299105_a_300434]
-
și Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova și activează în calitate de colaborator. În anul 1977, este consemnată apariția primei plachete de versuri a lui Ion Hadârcă, "Zilele" (în colecția "Debut", sub numărul 19/1979), în prefața căreia criticul literar Mihai Cimpoi remarca: Nu poetul alege temele, ci temele îl aleg pe poet, după cum nu poetul are de căutat dimensiunea temporală, cărei este predestinat, ci Prezentul l-a încadrat organic în sine"". Pentru acest volum, i-a fost decernat Premiul "Boris Glăvan
Ion Hadârcă () [Corola-website/Science/307966_a_309295]
-
podeț șubred de frânghie, dar căruia nu i se vede capătul. Jack merge pe pod o zi întreagă și este nevoit să doarmă tot pe pod. A doua zi se întâlnește cu un scoțian care vine din partea opusă cântând la cimpoi. Lui Jack nu îi place muzica și își astupă urechile. Scoțianul mergea pe pod de zile întregi! Acesta nu vrea să se dea la o parte și îl ia în zeflemea pe Jack, care îi apare Scoțianului îmbrăcat în pijamale
Jack și Scoțianul () [Corola-website/Science/319285_a_320614]
-
sărbători creștine.. Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a fost
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
care juca cam același rol pe care-l joacă acum limba engleză ”americană” (În raport cu limba engleză literară), adică un fel de limbă universală, pe Înțelesul tuturor, indiferent de limba maternă. Montreal, 31 august 2013, Ziua limbii române Bibliografie: Acad. Mihai Cimpoi, Conferință ținută cu ocazia Zilei Limbii Române În cadrul Academiei de științe a Republicii Moldova la 31 august 2011. D`Hauterive Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei, Ed. Acad., p 255-257, 1902 Andrei Vărtic - “De la constructul lingvistic românesc spre logosul
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
redactor și continuă să scrie, în ciuda cenzurii. Este autorul unui impresionant număr de culegeri de articole și studii literare, printre care se pot menționa: Autor al unor articole despre Constantin Stere, Magda Isanos, Vasile Vasilache, Pavel Boțu, Petre Darienco, Mihai Cimpoi, Nicolae Corlăteanu, Mihai Vaculovschi, ș.a.m.d.. Ion Ciocanu este, de asemenea, autorul mai multor de culegeri de articole privind situația sociolingvistică din Republica Moldova. Printre acestea sunt și:
Ion Ciocanu () [Corola-website/Science/299989_a_301318]
-
Cultivă cu succes interviul, cronica literară, eseul, semnând numeroase materiale (inclusiv prefețe și postfețe) consacrate unor personalități marcante ale spiritualității naționale (M. Eminescu, N. Iorga, M. Sadoveanu, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, N. Stănescu, A. Busuioc, Ion Druță, Igor Crețu, M. Cimpoi; lingviștii Sextil Pușcariu, E. Coseriu, Mioara Avram, S. Berejan; oamenii de artă C. Brâncuși, Maria Tănase, Maria Cebotari, G. Enescu, Eugen Doga ș.a.) și ale celei universale (Dostoievski, K.-M. Ciurlionis, Lilli Promet, K. Paustovski, A. Camus, Ivo Andric, G.
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
în același an, la Editura Univers, din București, Rădăcina de foc (similară cărții tipărite la Chișinău, Scrieri alese, Editura Literatura Artistică, 1984), notează: «Cartea sa numită Scrieri alese, cu un studiu introductiv de mare profunzime, datorat criticului și eminescologului Mihai Cimpoi, apărută cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de viață, în nu mai puțin de cincizeci de mii de exemplare, epuizată din librării, impune o operă intrată în conștiința unor generații postbelice dornice de adevăr și splendoare, de frumusețea logosului
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
printr-o perioadă de revigorare, începând din anii '70, și este intens popularizată în momentul de față. Pe lângă instrumente caracteristice, în general diverse tipuri de fluiere, au fost adăugate și alte instrumente des întâlnite în folclorul celtic ca harpa și cimpoiul. De asemenea, sunt întâlnite și vioara și clarinetul, instrumente venite prin filiera franceză. O tradiție populară se numește "Fest Noz" (festivalul nopții) și este un obicei reînviat începând cu anii '50. De asemenea, festivalele de muzică celtică sunt foarte populare
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
când autorul vorbește de "zmeul" care "capul cu coada să-și împleticească". Sunt înfățișate și frumusețile vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90). Limba folosită
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
pentru orchestră (de exemplu "Hora Furtună", aranjată pentru orchestră de însuși Stănescu). Din repertoriul său nu lipseau piese culese de la reprezentanții muzicii populare și lăutărești a mahalalelor orășenești precum: "Căruța poștei", "Sârba de loc", "Doina Jiului", "Brâul pe șase", "Geamparalele", "Cimpoiul", "Hora Pizzicato", "Doina Oltului", "Ciocârlia" până la propriile lucrări ca "Sârba de concert", "Hora Miorița", "Hora spiccată", "Ceasornicul", "Sârba de la Praga", "Amintiri din Orient", la care se adăugau piesele lui Anton Pann, George Cavadia, Nicu Buică, George Boulanger, Grigoraș Dinicu, Marioara
Nicu Stănescu () [Corola-website/Science/320434_a_321763]
-
meritelor generației în vârstă, a celor realizate de ea în trecut, faptul că noua Moldovă își făurește drumul său bazându-se și pe înfăptuirile noastre”". Decorarea sa a provocat protestul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar patru scriitori moldoveni (Mihai Cimpoi, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă și Ion Hadârcă) au renunțat la "Ordinul Republicii" în semn de protest . Ivan Bodiul a decedat la 27 ianuarie 2013, în vârstă de 95 de ani, la Moscova, unde se stabilise din 1985.
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
forurilor internaționale. Încercările lui Vasile Stați de a denigra limba română literară au rămas în van, întrucat „limba moldoveneasca” este o altă denumire neoficială a limbii române, lucru consfințit mai târziu și de organele de stat din Republică Moldova. Mihai Cimpoi: Așa-numitul "Dicționar moldovenesc-românesc" al lui Vasile Stați, renumit criminal al culturii noastre, plastograf și plagiator de cea mai josnica speță, este o monstruozitate care nu ar merita nici o atenție dacă nu ar reprezenta o mentalitate ce ține de moldovenismul
Vasile Stati () [Corola-website/Science/299820_a_301149]
-
era o competiție între clanurile scoțiene. Astăzi este o competiție atletică. Printre probe există și aceea originală numită "Toss Caber", în care trebuie aruncat un trunchi de copac de 5 metri lungime. Scoția este de asemenea celebră pentru muzica la cimpoi și dansurile locale. Majoritatea industriei scoțiene este concentrată în puținele orașe mari din centrul țării. [Edinburgh] este centrul cultural și capitala administrativă, și este un centru financiar important în Europa. Glasgow, printre cele mai mari orașe ale Regatului Unit, este
Scoția () [Corola-website/Science/296638_a_297967]
-
din Republica Moldova și de peste hotare. Decisive în procesul de promovare și cristalizare a opțiunilor științifice privind redimensionarea moștenirii literare, încetățenirea denumirii corecte a limbii, stabilirea adevărului despre istoria basarabenilor sunt convorbirile cu academicienii Nicolae Corlăteanu, Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Mihai Cimpoi, profesorii Aurelia și Valeriu Rusu, Eugen Holban (Franța), Nicolae Mătcaș, Ion Borșevici, Vasile Pavel, Ion Dediu, scriitorii Grigore Vieru, Ion Ciocanu, Vasile Vasilache, Vladimir Beșleagă, Mihail Gh. Cibotaru ș.a., toate adunate în volumul de autor "Retrospectivă necesară" (dialoguri abordând originea
Alexandru Bantoș () [Corola-website/Science/330951_a_332280]