714 matches
-
François Claudius Koeningstein, zis Ravachol, reluase aceleași critici privitoare la societate; dar și Emile Henry: "Mi se spusese că instituțiile sociale erau fondate pe dreptate și egalitate, dar eu nu vedeam în jurul meu decît minciuni și viclenii, în care doar cinicii și lingușitorii puteau ocupa un loc bun la banchet" (Jean Maitron, op. cit., pag. 103). Callemin, în memoriile sale Pourquoi j'ai cambriolé, pourquoi j'ai tué, formulează o aceeași critică la adresa societății, dar mai întîi la adresa familiei, pentru a justifica
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
patrule românești și nemțești, tot felul de oameni, cu și fără căpătâi, atmosfera stării de nesiguranță și neîncredere creată de război. Camuflajul mărea starea de teamă și incertitudine în zvârcolirea oamenilor mascați în umbrele și penumbrele pe care le arunca cinic un Rembrandt nevăzut. Înaintam în grup pe peron. Cu înjurături și lovituri la coaste, gardienii încercau să mențină convoiul care la un moment dat se împrăștie, despicat de fuga câtorva borfași. Stai! Stai că trag!, se auzi un glas, undeva
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
am să-l aud în mahalale, nici măcar acolo nu vei avea loc de bună ziua, iar o pâine nu știu cine îți va mai servi, când terminăm noi ce avem de povestit despre dumneata, iar domnul elegant s-a ridicat de la masă, zâmbind cinic, și l-a salutat pe Cristi. Și, într-adevăr, se vedea izgonit până și din cele mai ieftine și mai împuțite crâșme, pe când cântăreți fără mari voci și cu un repertoriu sărac, dar care învățaseră lecția și se vânduseră cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
că femeia asta a ieșit din viața mea. Desigur, după ce am părăsit-o, nu s-a mai întors la Peregrine. I-am fost extrem de recunoscător lui Perry, și realmente l-am admirat pentru felul în care s-a comportat. Unii cinici afirmau că s-a bucurat să scape de Rosina. Dar eu știu mai bine, Perry a suferit. Sunt convins că el și Rosina trăiseră într-o perpetuă stare de război, dar multe cupluri trăiesc astfel și nu sunt nefericite. Cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și deci vreți s-o conving pe mama mea să-l părăsească pe tatăl meu? Cred că glumiți, îmi cereți cam mult în schimbul unui prânz și al unei cine. — Și al unui mic dejun și al unui ceai. — Sunteți un cinic. Nu mă simțeam cinic. Tot ce ne spuneam părea fals, avea o înfățișare frustă, grosolană. Mă temeam ca, adoptând un ton prea grav, să nu-i provoc o reacție pripită. În același timp, trebuia să-l fac să-mi aprecieze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
se urî unul pe celălalt și de a se răni unul pe celălalt, și le face plăcere. — Totul e atât de oribil, încât te simți obligat să intervii. Dar nu trebuie să fii în asemenea măsură de pesimist și de cinic. — Nu sunt pesimist și cinic, tocmai asta e, nu-mi pasă. Dumneata ești convins că mă gândesc la ei, or, adevărul este că nu vreau să văd, nu vreau să știu, nu-mi pasă nici cât negru sub unghie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu Eftimie, ce motivase fără echivoc și aprobase, în letopisețul paralel, complotul ce-l va suprima pe Ștefăniță. Exagerarea dispoziției pioase și dărniciei ctitorului Lăpușneanu față cu propria zidire de la Slatina (e invocată și faimoasa convertire ca Pahomie monah, răstălmăcită cinic, în alt veac, drept joc duplicitar, al histrionicului personaj, cu „masca” morții în final) anticipă, retoric, nota subsecventă, în care A. dezavua pe Despot (Iacob Heraclid): un apostat, uzurpator, de extracție incertă, persecutor, ca „luteran”, al clerului și boierimii indigene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
peste cap În tradiție, de nu mai Încape și o pălărie, n’am ce ridica salutându-vă. Dar o Împrumut pe a delicatei noastre prietene, Mihaela, ca să par civilizat; treaba ei dacă mi-a șoptit la ureche subiectul, spun eu cinic. Peste milenii s’au reunit cele două conotații: protecția și podoaba. Așa că trec repede peste „discreția“ masculină, care acceptă totuși o fundă la panglica pălăriei, pentru ca să apreciez adevărata discreție, mai altfel spus șiretenie - e o laudă! - feminină care-și ascunde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
comandate de tot felul de mârlani, care se umpleau de bani, dar, când se ivea ocazia să se simtă și ei bine o jumătate de ceas, se uitau unii la alții și se întrebau: „Cum adică să te simți bine?!“ Cinicii din rândul întâi Cei care te descurajează când e să-ți alegi un drum în viață sunt mai mulți și mai convingători decât cei care te încurajează. Se socotesc îndreptățite să-ți spună un „Nu“ sigur pe el mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sorții îl desemnaseră în seara aceea drept provincialul care trebuia batjocorit. Totuși, analiza serioasă a bărbatului cu mâneca hainei prinsă de umăr, ca invalizii de război, cu un ac de siguranță, i-a făcut mai mult sânge rău decât miștoul cinicilor. Ceea ce-l supăra foarte tare era o întrebare ce permitea numai un singur răspuns, lipsit de echivoc: de ce, dacă-i detesta pe șmecherașii din rândul întâi și ar fi trebuit să ia aminte la opiniile judicioase ale ciungului, în sinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ajuns în librării, Șerban a dat un interviu într-un cotidian de mare tiraj, mărturisind că se achită de o datorie de onoare. „Când eram mai tânăr - a spus Șerban în interviu -, era cât pe-aci să merg cu turma cinicilor, care nu lasă nimic în urmă, și să-l ignor pe singurul om care m-a îndreptat către adevăr.“ Ceea ce nu spunea Șerban era că ciungul murise demult, iar el amânase la infinit momentul în care urma să-i mulțumească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unde Cusin a fost ani buni secretar literar, așijderea. S-a împărțit doar un sfert din snopul de lumânări cu batiste, pregătit cu o anume speranță de familie, celelalte rămânând într-o strană, asemenea unui buchet de flori ofilite. Cândva, cinicul P.P. Carp a declinat invitația la o ceremonie funebră spunând că nu înțelege să facă servicii ca nu i se pot întoarce. Sufletist și încă romantic, Cusin, grav bolnav, a venit tocmai din Capitală să conducă pe ultimul drum un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ministru al justiției, a înaintat către rege scrisoarea în care spunea "am onoarea de a propune Majestărții Voastre, pentru înalte rațiuni de stat, respingerea cererilor de grațiere făcute de Ion Antonescu" și ceilalți, nu poți decât să-i dai dreptate cinicului Petre Pandrea, între altele, cumnat al lui Pătrășcanu: "Comunism a vrut, de comunism a avut parte." Nu numai cu mobila lui Pătrășcanu s-a ales colonelul Șoltuțiu; împreună cu ceilalți torționari, a fost decorat cu ordinul "Apărarea Patriei". Până și Elena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
e curată nebunie. Nu face nimeni carieră într-o săptămână de lucru de 41,5 ore, își are fiecare perioada când se spetește muncind. "Nu îndrăznesc să plece acasă la timp și nici măcar să declare prea multe ore suplimentare", crede cinicul de Gård. Marea noastră problemă: o să figureze și ISA în darea de seamă. Dar ministerul a "uitat" de ISA la începutul perioadei, pe 1 iul. Săptămâna 24 29 iulie a trecut demult, noi nu avem evidențe cu programul de lucru
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
aceste cauze. Să le luăm pe rând. a. Dacă Orientul Mijlociu nu ar fi avut rezervele de petrol și gaze pe care le cunoaștem, niciuna din marile puteri nu ar fi dat o atenție deosebită zonei. Cu riscul de a părea cinic, sunt convins că pe americani și pe aliații lor apropiați (Anglia) i-ar fi durut în cot de Saddam Hussein, de dictatura lui și de prezumtivele lui arme de distrugere în masă. Economia lumii de azi, însă, nu poate funcționa
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
nou „pe drum“, cu scutul În mînă și simțind „coastele lui Rocinante“ sub călcîie. JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎNSEMNĂRI DINTR-O CĂLĂTORIE PRIN AMERICA LATINĂ ENTENDÁMONOS Să ne Înțelegem Aceasta nu este istoria unor fapte eroice sau simpla povestire a unui cinic; cel puțin, nu asta vreau să fie. Este o scurtă privire aruncată asupra a două vieți care au mers În paralel o vreme, avînd speranțe similare și visuri convergente. În nouă luni de viață, unui om Îi pot trece prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
bine să ai un Parlament mediocru decât niciun fel de Parlament". În aceleași sondaje aceștia au denunțat "mulțimea de partide drept sursă a răului" și au recunoscut în același timp că "partidele sunt indispensabile unei țări libere". Prin urmare, deși cinici cu privire la sistemul lor politic și cu privire la reformele cerute, italienii nu contestă legitimitatea regimului democratic. Ar trebui ei să o conteste? Italia a reușit o creștere economică impresionantă și o dezvoltare socială mai importantă și mai rapidă decât celelalte țări europene
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
când cele mai neverosimile m)rturisiri. Și toate pentru consumul lumii Întregi. Este adev)rât c) mințim foarte mult - Vidal are dreptate -, mințim În draci. În literatura noastr) nu exist) personaje de genul lui Tartuffe, nu exist) monștri ipocriți sau cinici Înverșunați. În locul acestora avem nenum)rate mituri nobile, pe care le aplic)m vieților noastre cu o conștiinciozitate imbecil). Tot ce facem r)u se bazeaz) pe cele mai Înalte rațiuni. Cum poate un om că Richard Nixon s) aib
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
serios al istoriei și al politicii. Este posibil ca acum, când a ajuns un mare grangur la Washington, s) se fi molipsit de disprețul manifestat de colegii lui fâț) de un simplu profesor. Se spune c) ar fi duplicitar, distant, cinic - și poate chiar este un cinic cu sânge rece și viclean. Pentru a rezista În Washingtonul nixonian, ar trebui s) fii inventiv și complex, s) ai numeroase talente - unele dintre acestea nu foarte agreabile. În timp ce discut)m, Îmi amintesc o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Este posibil ca acum, când a ajuns un mare grangur la Washington, s) se fi molipsit de disprețul manifestat de colegii lui fâț) de un simplu profesor. Se spune c) ar fi duplicitar, distant, cinic - și poate chiar este un cinic cu sânge rece și viclean. Pentru a rezista În Washingtonul nixonian, ar trebui s) fii inventiv și complex, s) ai numeroase talente - unele dintre acestea nu foarte agreabile. În timp ce discut)m, Îmi amintesc o fraz) din cartea lui Golan. El
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
o fire rigidă și sălbatică, dură și inflexibilă, care înlătură orice sentiment omenesc, indivizii de acest tip fiind numiți apatheis la greci, unde sunt cunoscuți mulți din această categorie, și - lucru de mirare - mai ales înțelepți” (Plinius enumeră pe Diogene Cinicul, Pyrrhon, Heraclit, Timon, ca să păstrez ordinea lui) - vide Plinius, Naturalis Historia, VII, 79, (vol. II, Ed. Polirom, Iași, 2001). Cf. Giovanni Papini, Amurgul filosofilor, Ed. Uranus, București, 1991, p. 43. Cf. Jean-Luc Marion, Fenomenul Erosului, Ed. Deisis, Sibiu, 2004, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Iordache construiește un discurs paralel pentru cele două mișcări, de la Timișoara și București: la Timișoara s-au aflat „actorii”, la București - „regizorii”. Seria antonimelor este însă mult mai amplă: uzurpați/uzurpatori, inocenți/complotiști, sinceri/ ipocriți, victime/călăi, profitați/profitori, naivi/cinici, credincioși/farisei. Revolta de la Timișoara (16-20 decembrie) și cea de la București (21-22 decembrie, până la prânz) au constituit o stihie (precum inundațiile din 1970 sau cutremurul din 1977, precizează metaforic, dar nu prea inspirat autorul); dacă la Timișoara a avut loc
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
exces de zel în represiunea din decembrie 1989, înainte de căderea dictaturii ceaușiste, majoritatea lor fiind înaintați în grad în 1990. Respectivii ofițeri au fost nu doar zeloși, ci și iresponsabili în represiune, iar mai târziu s-au dovedit a fi cinici în declarațiile pe care le-au dat: Carp Dando (comandantul soldaților care au deschis focul în Piața Libertății - astăzi numită Piața Unirii - împotriva protestatarilor neînarmați) îi consideră vinovați pe cei morți, adică pe victime, numindu-i ironic „eroi” (vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
O parte a acestora au fondat practicile oktodoxiei, despre care am vorbit mai sus (adică supra) sau mai jos. Cine caută, găsește. zzzz Cluj, Editura Dacia, 1975. aaaaa Adică de câini iubitor. De aici i se trage și porecla de Cinicul. De ar fi trăit în vremurile noastre, ar fi fost poreclit "clinicul", dacă faptele relatate de contemporanii lui ar fi judecate de psihocrații de azi. Pentru verificare, rog consultați orice ediție din scrierea lui Diogene Laertios, Despre viețile și doctrinele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
toate bunurile supuse tranzacțiilor bilaterale de piață. „Prețul - remarcă R. Barre - este valoarea unui bun în termeni monetari, adică raportul de schimb care se stabilește între bun și monedă.”<footnote Ibidem, p. 169. footnote> Oscar Wilde a spus că un cinic este „cel care cunoaște prețul oricărui lucru, dar nu și valoarea sa.” Dar conceptele de preț și valoare nu pot fi separate. În calitate de consumatori, prețul este ceea ce suntem dispuși să plătim pentru un bun sau serviciu. Cât anume suntem dispuși
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]