3,278 matches
-
Originea Brezei se pierde în negura timpului, localitatea, asemeni altora din țară, are o istorie adevărată și o legendă. Bătrânii locului spun că demult, prin părțile acestea, ”pe plai” (în plaiă în care se află astăzi orașul Breaza, trăia un cioban care își păstorea mioarele pe pajiștile de sub poala codrului. Într-o dimineață băcița a pus la fiert laptele proaspăt muls si ostenită de muncă, pentru că toată noaptea nu dormise din cauza drumului greu pe care îl străbătuse din Tara Făgărașului, ori
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
toponimul Breaza poate proveni și din bulgarul br*az (Breazu, respectiv Breazaă ca nume de persoană. Din spusele oamenilor vârstnici, care nu îsi mai amintesc de trecutul localitătii, din povestirile părinților și ale bunicilor, rezultă că satul l-a întemeiat ciobanul descălecător din Țara Bârsei sau din Tara Făgărașului și descendenții săi: Nistor, Surdu, Irimescu, Gaibăr, Pescaru, Sandru si Vrabie, pe măsură ce se producea o saturatie demografică relativă. Ei șiau înălțat casele pe dealurile și văile din jurul terasei, dând naștere unor așezări
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Valea Prahovei și a potecilor de plai, artere mari sau mici de circulație dintr-o parte în alta a Carpaților, au înlesnit dezvoltarea timpurie a unei activități economice. De pildă, ieri era locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de mine în sensul corect. Dar să nu ne pierdem în amănunte și să ajungem să nu mai zărim pădurea de copaci. Așadar, stabiliserăm că oile nu sunt ale mele. Sunt pe o pășune oarecare și oile sunt ale unui cioban oarecare și pe cioban nu îl cunosc, nu l-am văzut niciodată și, ca urmare, n-am nici cea mai vagă idee câte oi are. Atunci nu ar mai fi absurd să le număr, nu? În cazul ăsta nu mi-
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
corect. Dar să nu ne pierdem în amănunte și să ajungem să nu mai zărim pădurea de copaci. Așadar, stabiliserăm că oile nu sunt ale mele. Sunt pe o pășune oarecare și oile sunt ale unui cioban oarecare și pe cioban nu îl cunosc, nu l-am văzut niciodată și, ca urmare, n-am nici cea mai vagă idee câte oi are. Atunci nu ar mai fi absurd să le număr, nu? În cazul ăsta nu mi-ar rămâne decât să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mai vagă idee câte oi are. Atunci nu ar mai fi absurd să le număr, nu? În cazul ăsta nu mi-ar rămâne decât să sting lumina..., să mă întind pe spate..., să închid ochii..., să îmi imaginez pășunea țoarecare!), ciobanul țoarecare!) și oile lui. O oaie, două oi, trei oi, patru oi... Păi, de ce să le număr, când pot pur și simplu să îl întreb pe cioban direct? Sunt ale lui, el trebuie să știe foarte bine câte are. Eu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să mă întind pe spate..., să închid ochii..., să îmi imaginez pășunea țoarecare!), ciobanul țoarecare!) și oile lui. O oaie, două oi, trei oi, patru oi... Păi, de ce să le număr, când pot pur și simplu să îl întreb pe cioban direct? Sunt ale lui, el trebuie să știe foarte bine câte are. Eu îl întreb, el îmi spune și cu asta basta. Zici să le număr totuși? Bine, le număr, să nu zici că nu am încercat. O luăm de la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
câte are. Eu îl întreb, el îmi spune și cu asta basta. Zici să le număr totuși? Bine, le număr, să nu zici că nu am încercat. O luăm de la capăt. O oaie, două oi, trei oi... Patru oi?! Ce cioban sărăntoc! Auzi, patru oi! Păi, dacă tot numai patru are și el, la ce dracu’ nu le număr pe ale mele? Exercițiul de relaxare înainte de culcare îl obosi în asemenea măsură, încât se văzu nevoit să și facă o cafea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
oi, trei oi, patru oi... Ce plicticos, să nu reușească el să adune mai multe patrupede de-astea. În fine, bune și patru decât deloc. Ar fi fost cumplit ca imaginea să se oprească la o pășune pustie. Nu tu cioban, nu tu oi, nu tu numărătoare! Doar că de data asta oile aveau o problemă. Pentru prima dată în viața lor imaginară behăiau. Behăiau, de bună seamă, perceptibil numai pentru el. Și poate și pentru ele. Cert e că behăitul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
înțelege ce se întâmpla. Degeaba își înfigea deștele în urechi, alea behăiau dinăuntru spre înafară. Era întâia oară când se bucura că nu a reușit să-și imagineze mai multe. Ce se făcea dacă, pe pășunea lui oarecare, cu un cioban oarecare, ar fi apărut, fără voia lui, o sută de oi, o mie, un milion, un miliard, un catralion? Și fiecare s-ar fi pus pe behăit în creierii lui? Asta ar fi fost în mod clar mai neplăcut chiar
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se pare, o dată în plus, o povară... Cică viața ar fi mai interesantă când duci lipsă de ceva, decât atunci când ai de toate! Nu e sigur însă... Semănătorul de nimic, culege ce-a semănat! Când lupii dau târcoale la stână, ciobanii nu trebuie să doarmă. Prietenul din interes îți este de fapt un dușman de care-i bine să te ferești. Cât poți fi stăpân (pe alții, dar, mai ales pe tine însuți) nu accepta să fii slugă. Omul se cade
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
mulți Îi tâmpea, așa cum Îi tâmpește astăzi televizorul pe săracii cu duhul. Și pentru că nici dragostea nu Îi umflase pânzele deocamdată, refuza să se mai spele, Își lăsase părul să i se adune măciucă În vârful capului, arăta ca un cioban fugit la oraș, se integra, cu alte cuvinte, În peisaj, devenise un cetățean ca oricare altul al orașului Buzău, purtându-și cojocul cu scârbă În plină luna lui mai, ca toți locuitorii demni ai Buzăului, care uitaseră că, de milă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Oi de pripas, încântătoare“... A chicotit și am profitat ca s-o pup discret pe gât. Și-a retras mâna. — Despre ce-ar fi vorba acolo? Ar fi vorba... (m-am încruntat ca să câștig timp). Ar fi vorba despre un cioban din satul meu din copilărie, a cărui poreclă era „Când mă uit, laba sucită“... M-a pus să repet. — „Când mă uit, laba sucită“. — De ce-l chema așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
M-a pus să repet. — „Când mă uit, laba sucită“. — De ce-l chema așa? îi fixam mâinile, realizând că la o femeie ca asta mâi nile sunt partea cea mai atrăgătoare, de un erotism calm, sigur de sine. — Pentru că acestui cioban îi plăcea să povestească tandru cum ajunsese el să șchioapete. Umbla cu oile doar desculț, tălpile lui cu fisuri pietrificate putând traversa și focul Iadului, dar odată, nefiind atent, pe când trecea pe lângă o căruță, povestea el, „mi-a venit căruța
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
globul de aur (ați ghicit: soarele) a rămas pe cer ca să dea lumină pământului și să-l Încălzească (și pe noi). Se spune, dragii mei, că Soarele este ochiul lui Dumnezeu. Stiați? LUPUL Pe când Sâmpetru umbla pe pământ, acesta era cioban. Dimineața Își lua ițarii, se Încingea cu un brâu lat de lână, Își arunca cojocul pe umeri, Își Înfunda căciula pe urechi și pornea cu oile pe munte, cu câinii după el. Cunoștea toate fundăturile, toate potecile, știa toate dumbrăvile
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cu oile pe munte, cu câinii după el. Cunoștea toate fundăturile, toate potecile, știa toate dumbrăvile și pâraiele. Pentru că el credea că toate pe lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
toate fundăturile, toate potecile, știa toate dumbrăvile și pâraiele. Pentru că el credea că toate pe lumea asta au un rost.Uite,stelele sunt sus pe cer ca să nu se rătăcească noaptea, ciobanii.Soarele iese de după nori, ca să se coacă grâul.Ciobanul Îi e dat să păzească oile.Oile sunt pe lume ca să aibă cobanii ce păzi.Bradul ne dă umbră pe arșiță și adăpost pe furtună.Câinii Îl ajută pe om și nu-l lasă singur. Mereu, mereu vorbea cu sine
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
și s-o pedepsească, o ademeni pe afară cu trei zile calduroase.Soarele strălucea, păsările erau vesele, iar Evdochia nu mai avea răbdare, se framânta, ochii Îi ardeau, vroia să plece cât mai curând. Vicleana fată se deghiză Într-un cioban, Își luă niște oi cu ea și porni la drum.Martie se prefăcea că nu observă nimic din toate astea, dar după ce plecă Evdochia, Îl rugă pe fratele lui, Februarie, să-i Împrumute trei zile friguroase. Cu cât urca mai
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale. LUPUL (altă variantă) Pe când Sâmpetru era cioban și umbla cu oile la pășunat, el avea un tovarâș de ciobănie pe care Îl chema Lupu. Pe Lupu nu prea Îl cunoștea bine, dar un gospodar de prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
spuse lui Lupu că, dacă nu se liniștește, nu-l mai ține la stană, că doar numai pagube i-a adus.Atunci Lupu, răspunse obraznic celui care Îl ocrotise ca un părinte să nu Îndrăznească să-l alunge că mulți ciobani au pierit prin munți și În multe feluri, iar el se pricepea să-i facaă pierduți. -Nu vorbi cu păcat, Lupule! zise Sâmpetru. -Eu nu mă tem de nimeni, nici de tine, nici de Dumnezeu! rânji trufaș Lupu. Atunci, pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se face cu combine de recoltat (grâu, porumb, cartofi, sfeclă). Ocupațiile sătești, dintotdeauna și de astăzi, sunt: Oieritul - cea mai veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
veche ocupație agricolă, practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu, Scutaru (Bursuc), frații Apostol (Buda) învață această meserie și o transmit încă din tată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau mascații (moșnegi, babe), iar versurile sunt pline de haz. „... joacă, joacă măi Martine, Că-ți dau turte cu măsline Joacă, joacă tropotit Ca Frăsina la prășit ...” Capra - Asemeni altor jocuri cu măști și în jurul caprei, pe lângă măștile clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
lui Jianu, o formă de teatru popular care se făcea în toate satele, astăzi se organizează tot mai rar. Banda lui Jianu are un număr mare de personaje: Anul Vechi, Anul Nou, împăratul, mireasa, harapul, Mereuță și Dumbravă (haiduci), Jianul, ciobanul, sergentul, vânătorul, căpitanul. Fiecare își joacă rolul pentru a-l prezenta pe Jianu ca simbolizând românul ce-și iubește glia strămoșească, gata de sacrificiu în orice moment. Cu Sorcova merg copiii în dimineața Sfantului Vasile, pe la vecini și pe la rude
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]