299 matches
-
1978-1979, 8 în 1979-1980, 16 în 1980-1981. A urmat un an de "B" și apoi cea de-a cincea promovare în primul eșalon, sub conducerea antrenorului Gh. Constantin, secondat de Kurt Gross. Lotul de jucători utilizat a fost : Bucu, Anton, Ciocîrlan, Kereszi, M. Radu, Cioacă, Nemțeanu, Simionaș, Florean, Paveliuc, Pachițean, Romilă II, Negri, Gheorghiu, Burdujan, Oprea, Ionescu, Agachi, Cojocaru, Naste, Munteanu. Revenită în prima divizie, Politehnica Iași ocupă locul 10 în 1982-1983 și locul 8 în 1983-1984. La începutul campionatului 1984-1985
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
În acel meci Poli a fost condusă cu 2-0, dar apoi a reușit egalarea și în cele din urmă să câștige la penalty-uri cu scorul de 6-5. Evoluează un an (1995-1996) în Divizia A antrenori Dumitru Anton, Leonida Antohi, Narcis Ciocîrlan și Silviu Stănescu, unde alternează rezultatele bune cu cele slabe și în cele din urmă retrogradează în Divizia B. În această perioadă, a evoluat cel mai talentat fotbalist al Politehnicii, Daniel Pancu, care în 1996 este transferat la Rapid București
FC Politehnica Iași () [Corola-website/Science/298977_a_300306]
-
de trei ori. Prima căsătorie a fost înainte de război, a doua a fost cu Melita Apostol (Scharf) de origine evreiască, fostă directoare a Radioteleviziunii între anii 1954 - 1958, ultima soție fiind fosta solistă de operă Adriana Codreanu, fiica lui Buță Ciocârlan din Străoane, Vrancea. A avut trei copii, Eugenia sau Ecaterina (Geta)(din prima căsătorie), Gheorghe (Gelu) și Sanda (din a doua căsătorie). Ultimii doi au emigrat mai demult din România (în Canada, respectiv în Israel). Un amănunt interesant este modul
Gheorghe Apostol () [Corola-website/Science/303731_a_305060]
-
ușii a fost lutuită și văruită sub forma unor chenare. Casa prezintă un acoperiș în patru ape, confecționat din draniță de brad, bătute în rânduri suprapuse. Căpriorii șarpantei sunt prinși folosind tehnica „îmbinări chertate”. Ca motive decorative apar cele avimorfe (ciocârlani de draniță pe creasta învelitorii) și zoomorfe („capul de cal” stilizat la capetele căpriorilor). În partea din față și pe cele două laterale construcția dispune de o prispă. Materialul lemnos al casei de locuit din Pârteștii de Jos a fost
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
mari. Construcția are pereții din cununi de bârne cioplite la patru fețe și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”. Ca elemente decorative, cerdacul prezintă două colonete cioplite în volume geometrice și console în retragere, multiconsole la colțurile pereților, ciocârlani de draniță la creasta învelitorii și la fumărițe și chenare lutuite și văruite în jurul ferestrelor. Bucătăria Râșca din cadrul gospodăriei Moldovița are pereții realizați din cununi de bârne despicate, îmbinate la colțuri în „coadă de rândunică” cu extremitățile bârnelor mult petrecute
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este străjuit de dealul „Ciocîrlan” și „Holm”, în partea de nord - de dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
București, Ploiești, Craiova, Pitești, Buzău, precum și din tabăra militară de la Furceni. Principalii conspiratori erau C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu, Eugeniu Carada - colaborator apropiat al lui Ion C. Brătianu, prim redactor al ziarului „Românul” condus de C. A. Rosetti, Constantin Ciocârlan - fost prefect al Poliției Capitalei, maiorul C. Pilat (ginerele lui C. A. Rosetti), Alexandru Candiano-Popescu și dr. D. Sergiu. Acțiunea a fost planificată pentru noaptea de 7/8 august 1870, dar ofițerii de la Furceni au propus amânarea acesteia pentru a
Republica de la Ploiești () [Corola-website/Science/305917_a_307246]
-
buteo"), șorecar-încălțat ("Buteo lagopus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), ciocârlan ("Galerida cristata"), pitulice ("Sylvia nisoria") Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de casă ("Natrix natrix"), viperă ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
ortodoxe a Bucovinei" (Cernăuți, 1931) consideră anul 1782 ca an al construcției bisericii, el fiind preluat și de lucrările ulterioare în care se vorbește de această biserică. Cronica parohiei atestă că lucrările de construcție au fost conduse de meșterul Simion Ciocârlan. Biserica a fost reparată de mai multe ori în decursul timpului. În secolul al XIX-lea, s-au efectuat unele modificări, fiind construit un pridvor deschis din zidărie de piatră, deasupra căruia se ridică un turn-clopotniță. Ulterior, pereții interiori și
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
5m; h = 0,15 m; Ulița la Lupan │ │ │ │ │afectată suprastructura din balast L = 0,5 km; l = 5 m; h = 0,15 m Refacere rețea stradală sat Todirești, cu o lungime totală de 0,8 km, situați astfel: Ulița│ │ │ │ │la Ciocîrlan afectată suprastructura din balast L = 0,4 km; l = 5 m; h = 0,15 m; ulița │ │ │ │ │Tochile afectată suprastructura din balast L = 0,4 km; l = 5 m; h = 0,15 m Refacere rețea stradală sat Costâna, cu o lungime
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a.
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
XV. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819. În 1839 a fost declarată stațiune balenară. Între 1903 - 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime și se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale
Buziaș () [Corola-website/Science/297095_a_298424]
-
nici deștept”, „Mona (Se mărită Mona)” și alte unsprezece piste. Prezentarea casetei, făcută de Nelu Vlad la începutul primei piste („Eu sînt pentru tine”), este următoarea: „"Stimați ascultători, cântă pentru dumneavoastră formația Azur din Brăila: chitară baș - George Vâlcu, baterie - Ciocârlan Florinel, orgă electronică - Șonea Cristian, solist vocal și chitară armonie - Nelu Vlad. Va dorim audiție plăcută!"”. Primul turneu al formației a cuprins 41 de concerte în orașele Moldovei, organizate de către sindicatele brăilene. Concertul de deschidere a turneului s-a ținut
Azur (formație de manele) () [Corola-website/Science/317871_a_319200]
-
de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou în 1788, dar și din biserica satului Archișul Românesc, azi dispărut, atestat în 1462. Focar de
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
Teleorman, Muntenia, România. Comuna Drăgănești Vlașca are 4.852 locuitori din care 2.298 bărbați și 2.554 femei. Pe actualul teritoriu al comunei Drăgănești Vlașca se aflau șase sate mici: Comănești, Pelinei, Cornetu, Hoțoaica și Văceni sau Mustafa și Ciocârlani. În „"Monografiile comunelor rurale din județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
și Văceni sau Mustafa și Ciocârlani. În „"Monografiile comunelor rurale din județul Vlașca"” de I. Boidescu se arată că Vodă Ghica a organizat satele prin așezarea lor la linie, desființându-le ca titulatură și amplasare, reunind locuitorii pe vatra satului Ciocârlani. În anul 1771, la Petersbourg , C.M. Roth a publicat o harta a Munteniei care cuprindea munți, ape, păduri, orașe, sate și mănăstiri. Satul Drăgănești apărea cu 170 gospodării și era indicat alături de alte sate din jur: Târnava de Sus, Târnava
Drăgănești-Vlașca, Teleorman () [Corola-website/Science/324744_a_326073]
-
oenas"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), cuc ("Cuculus canorus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), lebădă de vară ("Cygnus olor"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), găinușa de baltă ("Gallinula Chloropus"), cufundar polar ("Gavia arctica"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans
Valea Mostiștea (sit SPA) () [Corola-website/Science/330682_a_332011]
-
de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciocârlan ("Galerida cristata"), piciorong ("Himantopus himantopus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), pescăruș argintiu ("Larus cachinnans"), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș cu cap negru ("Larus melanocephalus"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), vultur pescar ("Pandion haliaetus"), pelican
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), cuc ("Cuculus canorus"), lăstun de casă ("Delichon urbica"), presură de grădină ("Emberiza hortulana"), presură de stuf ("Emberiza schoeniclus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă-porumbacă-mică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), sfrâncoc ("Lanius excubitor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciocârlie de bărăgan ("Melanocorypha calandra"), prigoare ("Merops apiaster"), presură sură ("Miliaria calandra"), gaia neagră
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), grangur ("Oriolus oriolus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), strigă ("Tyto alba"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"); Reptile și amfibieni: năpârcă ("Anguis fragilis"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni" - specie endemică aflată pe lista roșie a IUCN, broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina veriegata"); Pești cu specii de: păstrăv ("Salmo trutta fario"), clean ("Leuciscus cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoacă ("Cotus gobio
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), dumbrăveancă ("Coracias garrulus"), stăncuță ("Corvus monedula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), prigoare ("Merops apiaster"), ciocârlan ("Galerida cristata") sau mierlă ("Turdus merula"). Reportaje
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
lebădă de vară ("Cygnus olor"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă albă ("Egretta alba"), presură cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), șoim călător ("Falco peregrinus"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoim de tundră ("Falco rusticolus"), lișiță ("Fulica atra"), ciocârlan ("Galerida cristata"), becațină comună ("Gallinago gallinago"), găinușă de baltă ("Gallinula chloropus"), piciorong (Himantopus himantopus), scoicar ("Haematopus ostralegus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător ("Larus ridibundus"), pescăruș
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus"), sfrâncioc-roșiatic ("Lanius collurio"), presură galbenă ("Emberiza citrinella"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-zăvoi ("Tringa ochropus"), huhurez-mare ("Strix uralensis"), pitulice ("Sylvia nisoria"), ciocârlan ("Galerida cristata"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), minuniță ("Aegolius funereus"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"); Pești
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Aldaco Film, Asociația de turism Sudul litoralului și Astra Entertainment. În cele patru zile, festivalul a reunit peste 200 de artiști între care: Monica Davidescu, Aurelian Temișan, Lavinia Șandru, Iustinian Radu, Taxi, Timpuri Noi, Diana Matei, Allyanna, Radu Gheorghe, Georgeta Ciocârlan, Mihai Bisericanu, Mirabela Dauer, Nicole Cherry, Academia Popa's, Julia și Romeo Saleno, Anca Diana Pantaru, Maria Dragomiroiu, Compact, Gh. Gheorghiu, Felicia Filip, What's Up, Hotel FM. FESTIVALUL CALLATIS SUMMER FEST 2013 Prezentatori: Monica Davidescu și Aurelian Temișan; Locații
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
brachydactyla"), prepeliță ("Coturnix coturnix"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), cuc ("Cuculus canorus"), botgros ("Coccothraustes coccothraustes"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciocârlan ("Galerida cristata"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), ciocârlia de pădure ("Lullula arborea"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), ciocârlie
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]