278 matches
-
aduseseră de la spital într-o stare jalnică, dar cu moralul solid. Slăbise mult, însă era tot arătos și cu barba tot albă. La puțin timp sosi și Cornel, taică-meu. Se sărutară și, după câteva impresii schimbate, se auzi un ciocănit în ușa de la intrare. Pătrunse un om mătăhălos, care se cam codi la vederea musafirului: - Ăăă, părinte, și fașim cuuu...știi matali... - Ai venit, băi Ghiță!? păi bagă-l în camera din mijloc, pe masă. Pe ușă se strecură un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
gândul acesta decât să rabd imaginea unei posibile și eventuale despărțiri de Maitreyi. Ni s-a părut la amândoi că auzim pași în dreptul ferestrei și am tăcut, stingând lampa. Dar apoi pașii s-au îndreptat spre verandă și am auzit ciocănituri în ușa coridorului. Înmărmuriserăm amândoi de spaimă. Ciocăniturile au încetat câteva minute, ca să revină la fereastra mea, oblonită. Am înțeles atunci că c Khokha, întors probabil târziu de la un cinematograf de cartier, și m-am prefăcut că întîrzii să-i
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
și eventuale despărțiri de Maitreyi. Ni s-a părut la amândoi că auzim pași în dreptul ferestrei și am tăcut, stingând lampa. Dar apoi pașii s-au îndreptat spre verandă și am auzit ciocănituri în ușa coridorului. Înmărmuriserăm amândoi de spaimă. Ciocăniturile au încetat câteva minute, ca să revină la fereastra mea, oblonită. Am înțeles atunci că c Khokha, întors probabil târziu de la un cinematograf de cartier, și m-am prefăcut că întîrzii să-i deschid, ca să-i dau timp Maitreyi să ajungă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
să le fac. Evident, asta e un secret, nu spui nimic acasă. Mâine seară, după ce se va servi șampania și ne vom aduna toți aici, în salon... N-a putut uita niciodată tăcerea înghețată care a urmat șoaptelor, râsetelor înăbușite, ciocănitului discret al paharelor de cristal, când Vasile Chelaru și Anuța au tras încet draperia și oglinda i-a privit pe toți, așa cum se strânseseră, la cererea Generălesei, înghesuiți, în fundul salonului. Parcă nu mai îndrăznea nimeni să respire. Și atunci, dintr-
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
sapelez la guvernul central. Știi cui iau dato! Bip. — Alo... Bip. Gata. Îmi deconectez telefonul. Mai mult televizor, asta-mi trebuie. Mai mult televizor. Nu. Canalele, vocile, mereu vocile de rahat... Apoi o bătaie În ușă. Nu mă sinchisesc, dar ciocăniturile devin din ce În ce mai stridente și e de parcă oricine ar fi are de gînd să intre dînd cu piciorul În ușă, În stilul poliției. O deschid și el e aici, stînd În fața mea În prag, iar eu mă uit peste umărul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
și murdari New Balance, care mă Însoțiseră prin Întreaga lume. La mai puțin de o secundă după ce-mi clătisem gura cu Listerine, a sunat interfonul. — Bună, stați așa că vă deschid imediat. Două minute mai târziu s-a auzit un ciocănit la ușă și, În locul părinților, În prag a apărut un Alex cam șifonat. Arăta nemaipomenit, ca Întotdeauna. Jeanșii decolorați atârnau pe șoldurile ca și inexistente și tricoul bleumarin cu mâneci lungi era mulat exact cât trebuie pe corp. Ochelarii Înguști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Căutîndu-l în rezervorul minții, se ridică, luă lampa de pe noptieră și o duse pe masă să aprindă lumina. Scoase abajurul, apoi sticla, cu multă băgare de seamă, mereu îngîndurat. Uitîndu-se după cutia de chibrituri i se păru că aude un ciocănit sfios în ușă. Până să se întoarcă, ușa se deschisese. ― Tanța?! făcu dânsul atât de mirat, că-i fu în aceeași clipă rușine de tonul întrebării. Tanța rămăsese lângă ușă, cu ochii mari asupra lui, parc-ar fi nimerit într-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și trăgând plapuma să se învelească. Stinge lumânarea și... Titu se repezi s-o îmbrățișeze. Tanța se împotrivea: ― Nu, nu! Lasă-mă!... Am glumit!... Titule... ― Acuma s-a isprăvit! se înflăcără tânărul. Nu mai pleci până... În clipa aceea un ciocănit discret în ușă îi amuți pe amândoi și-i încremeni pe jumătate îmbrățișați. După o tăcere de câteva secunde, în vreme ce Tanța se ascundea sub plapumă până-n bărbie cu ochii plini de spaimă, Titu Herdelea se apropie de ușă în vârful
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
datoria lui să-și depoziteze sămânța în pântec după pântec. Cine nu s-ar simți impotent? Aud pași îndreptându-se în tăcere. Eunucii vin după mine. Împăratul Hsien Feng rămâne nemișcat. Îmi iau un adio tăcut, când se aude un ciocănit ușor în ușă. Stau în lumina lunii. Ușa se deschide încet și silueta eunucului-șef Shim îmi răpește imaginea lunii. Se aruncă la pământ și se înclină spre împăratul care doarme: — E timpul să o iau pe doamna Yehonala, Majestatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o să pricepi. Tigrul este spiritul animalelor, țestoasa este spiritul cochiliilor, iar pheonixul este o pasăre care este capabilă să renască din propia-i cenușă... Tung Chih începe să mă urmărească, încet și cu eforturi dureroase. La ușa magaziei se aude un ciocănit puternic. Știu cine e. Știam că are un spion în palatul meu. Loviturile continuă, iar Nuharoo țipă: — O să raportez cruzimea ta Majestății Sale! Nu ai nici un drept să îl pedepsești pe Tung Chih. El nu-ți aparține! Doar a venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat, în crescendo, de irațional. E drept că mai devreme un delegat al
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat, în crescendo, de irațional. E drept că mai devreme un delegat al comitetului de bloc își făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ai spus de la început? Mihai: Cum să-ți fi spus, cînd să-ți fi spus cînd tot timpul, de cînd am venit, m-ați copleșit cu daruri, cu discursuri, cu mîncăruri, cu laude? Cînd? (se aude o ciocănitură în tavan; ciocăniturile se repetă, apoi încetează) Adică ce vrea să însemne asta? Val: Adică îi deranjăm. Maria: Pe cine deranjăm, dragă!? Val: Pe ăi de sus. Maria: Ce să-ți spun! Da' cu ce-i deranjăm, mă rog! Val: Cred că cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe ironicul, știi! Ei drăcie! Măcar azi. Val: Păi... mai ținem serbarea?! Mihai: Nu, n-o mai ținem. (tare) Tocmai, fiindcă nu mai ținem serbarea. (Val îi face un semn spre tavan, de unde ar putea, adică, să se audă iar ciocănituri protest; Mihai reține sugestia și vorbește în șoaptă) Respectă și tu măcar necazurile unor oamenii dacă nu știi să le respecți vîrsta și generozitatea. Maria: Ți-ai găsit! Mihai: (tot în șoaptă) Că dacă mă numeau rector și țineam azi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dacă mă numeau rector și țineam azi serbarea, ai fi avut și tu degetele unse cu miere... Și ți le-ai fi lins și mătăluță, cinicule, să te întrebi prea mult cine ți-a împins mîna în borcan... (se aud ciocănituri în peretele din dreapta, mai insistente și ca ritm, și ca intensitate decît primele; se așterne din nou tăcerea) Maria: Ei, acum ce dracu mai vor, că doar am vorbit în șoaptă! Val: Tocmai de aia... Șoapta îngrijorează mai mult ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bună ziua și-atît. Ăsta-i blocul! Cînd ți-am spus să căutăm o vilă nu m-ai ascultat. Mihai: Și dacă stăteai la vilă n-ai fi avut vecini! Maria: Ba da... dar... i-am fi avut mai... departe... (tăcere lungă; ciocăniturile încep și în celălalt perete, apoi încetează) Mihai: Ei nu, că înnebunesc! Că acum doar tăceam! Val: Mai mult decît orice, îngrijorează tăcerea... Mihai: Da' ce dracu își închipuie ăștia! Maria: Crezi că au aflat că... Mihai: Pe dracu! Maria
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o să vă jucați caii cum vreți voi. Un eșec te poate clătina dar te și poate îndîrji. Să nu uitați asta! Deocamdată eu sînt stăpîn în casa asta. Chiar așa, îngenuncheat cum sînt azi, eu sînt stăpînul! Să fie clar!(ciocănituri în ușa intrare, care, pentru o clipă, au fost confundate cele din pereți) Alex: (cu urechile ciulite) Ia, iar a venit delegatul de bloc. Maria: E, da' ce dracu! Asta-i chiar culmea! Val: E limpede că napii nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tipologia donnei demonicata, dar se salvează de la o condamnare certă prin inteligență. Monna Tessa, din prima nuvelă a zilei a șaptea, „o frumusețe de nevastă, isteață foc și înțeleaptă”902, reușește să justifice, în fața unui soț cam sărac cu duhul, ciocănitul ibovnicului la ușă, invocând credința populară în stafii, împotriva cărora, datorită unei inteligențe sclipitoare, compune, ad-hoc, un descântec în versuri. Simțul umorului, dezinvoltura și viclenia fac din această donna demonicata o figură plăcută. Peronella, din a doua nuvelă a aceleiași
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și se întoarce la viață, asemenea puiului de găină ieșit din găoace. Prin intermediul scenariului ritualic al vopsirii și încondeierii ouălor, divinitatea, ca reprezentare a timpului și a spațiului, trece prin moarte spre viață, în fiecare an.250 După ritualul denumit "ciocănitul ouălor", din ziua de Paști, cojile ouălor se aruncau pe pământ, pentru rodul semănăturilor, în vii și în livezi, sau în apele curgătoare pentru a vesti Blajinilor sosirea Paștelui; se puneau în hrana animalelor și păsărilor sau se păstrau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Se spun povești și despre rețelele complexe care se formau În lagărele de concentrare În timpul celui de-al doilea război mondial și care ajutau familiile să țină legătura. În timpul războiului din Vietnam, când prizonierilor li se interzicea deseori contactul direct, ciocăniturile au luat locul cuvintelor, pe măsură ce soldații descopereau noi metode de a schimba informații. Așadar, nu este de mirare că majoritatea companiilor au un sistem „Radio Șanț” viguros și pe deplin funcțional. În organizațiile mai mari, există mai multe rețele „Radio
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat, în crescendo, de irațional. E drept că mai devreme un delegat al
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de față, pătrunsă de fiori de teamă, deviază în anxietate. Spațiul concretitudinii care îi conține este agresat, în crescendo, de irațional. E drept că mai devreme un delegat al comitetului de bloc își făcuse
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și l-a văzut aplecat deasupra patului fiului lor, băiatul cu părul negru și lins care nu semăna cu nimeni din familie... Nu l-au arestat pe Fiodor nici în biroul lui, nici în zori, întrerupându-i somnul cu un ciocănit autoritar în ușă. Nu, era în seara de ajun. Se împopoțonase cu mantaua roșie a lui Moș Crăciun și, de nerecunoscut sub barba lungă, chipul lui îi fascina pe copii: pe băiatul de doisprezece ani și pe sora lui mai
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prietenul meu m-a tras cu putere de mânecă, ca să mă facă să mă așez și, șoptind nervos, a anunțat: - Așteaptă! Sosesc! Atunci am auzit un zgomot de pași. Mai întâi, plescăitul tocurilor pe lutul ud de pe mal, apoi un ciocănit metalic deasupra noastră, pe puntea șalupei... Și, deja din măruntaiele ei au ajuns la noi niște voci înăbușite. Pașka s-a ridicat cât era de lung și s-a ghemuit lângă marginea șalupei. Abia atunci am zărit cele trei hublouri
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aschimodie... oribilă... și plină de fițe... Mă șterg la ochi, mă ridic În capul oaselor și trag aer În piept de trei ori, lung. N-o să mă mai gîndesc la ea. Sau la povestea asta. — Doamna Brandon? Se aude un ciocănit ușor În ușă. Pare să fie una dintre asistente. — Ăă... numai puțin. Îmi dau repede cu niște apă din carafă pe față și mă șterg cu cearșaful. — Da? Ușa se deschide și asistenta cea drăguță care mi-a adus micul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]