282 matches
-
societății civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 781 din 20 noiembrie 2012, se modifică și va avea următorul cuprins: "Articol unic. - Senatul o alege, în calitate de reprezentant al societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pe doamna Ciochină Daniela, pentru un mandat de 6 ani." Articolul V Articolul unic al Hotărârii Senatului nr. 3/2013 privind validarea unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 28 ianuarie 2013
HOTĂRÂRE nr. 28 din 7 martie 2016 privind modificarea hot��rârilor Senatului nr. 44/2011 , 4/2012 , 36/2012 , 43/2012 , 3/2013 şi 47/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269875_a_271204]
-
Articolul UNIC (1) Se aprobă stemele comunelor Bărbulești, Ciochina, Grindu și Valea Măcrișului, județul Ialomița, prevăzute în anexele nr. 1.1-1.4. ... (2) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1-2.4. ... (3) Anexele nr. 1.1-1.4 și 2.1-2.4 fac
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
lor indică numărul satelor componente ale comunei. Covata și lingurile evocă măiestria locuitorilor în privința meșteșugurilor, activitate practicată încă din Evul Mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Ciochina, județul Ialomița Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciochina, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Ciochina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
meșteșugurilor, activitate practicată încă din Evul Mediu. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Ciochina, județul Ialomița Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciochina, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Ciochina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cap de berbec de argint
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 STEMA comunei Ciochina, județul Ialomița Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Ciochina, județul Ialomița Descrierea stemei Stema comunei Ciochina, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află un cap de berbec de argint, orientat spre dreapta. Capul de berbec este
HOTĂRÂRE nr. 104 din 18 februarie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărbuleşti, Ciochina, Grindu şi Valea Măcrişului, judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269918_a_271247]
-
Ciorii 5. Movila 10. Vlădeni 2. JUDECĂTORIA SLOBOZIA cu sediul în municipiul Slobozia MUNICIPIU 1. Slobozia COMUNE 1. Albești 10. Gheorghe Doja 2. Amara 11. Gheorghe Lazăr 3. Andrășești 12. Grivița 4. Bucu 13. Miloșești 5. Căzănești 14. Munteni-Buzău 6. Ciochina 15. Perieți 7. Ciulnița 16. Reviga 8. Cocora 17. Scînteia 9. Cosîmbești 3. JUDECĂTORIA URZICENI cu sediul în orașul Urziceni ORAȘE 1. Urziceni COMUNE 1. Adîncata 12. Fierbinți-Tîrg 2. Alexeni 13. Gîrbovi 3. Armășești 14. Grindu 4. Axintele 15. Ion
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
Slobozia de Constanța; din acest drum, la se ramifică șoseaua națională DN21A, care duce spre Bărăganul (județul Brăila; unde se termină în DN21) și șoseaua județeană DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiței la Slobozia și mai departe către Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua județeană DJ212, care duce spre sud la Platonești, Movila și Fetești (unde se termină în DN3B) și spre nord la Mihail Kogălniceanu și mai departe
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
Mânăstirea (unde se termină în DN31). Din acest drum, la Valea Argovei se ramifică șoseaua județeană DJ201B care duce spre nord la Lehliu Gară (unde se intersectează cu DN3 și DN3A) și mai departe în județul Ialomița la Sălcioara și Ciochina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Argovei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,8%), cu o minoritate de romi (2,77%). Pentru
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița. Prin această comună trece șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni, Sudiți și Țăndărei (unde se termină în DN2A); și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Din această șosea se ramifică la Mărculești șoseaua județeană DJ213A, care duce spre nord la Bucu (unde se intersectează cu DN2A) și Gheorghe Lazăr. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mărculești se
Mărculești, Ialomița () [Corola-website/Science/301244_a_302573]
-
al râului Ialomița, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Săveni și Țăndărei (unde se termină în DN2A) și spre vest de Mărculești, Slobozia (unde se intersectează cu DN21), Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sudiți se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,22
Comuna Sudiți, Ialomița () [Corola-website/Science/301253_a_302582]
-
Din DJ102H, lângă satul Reviga se ramifică șoseaua județeană DJ306 care duce spre sud la Gheorghe Doja, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A) și Albești. Din DJ306 se ramifică în satul Crunți șoseaua județeană DJ306A, care duce spre sud la Ciochina (unde se intersectează cu DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Reviga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,21%), cu o minoritate de
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
Muntenia, România, formată din satele Frățilești și Săveni (reședința). Comuna se află în estul județului, pe malul drept al râului Ialomița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre nord-est de Țăndărei și spre vest de Slobozia, Ciulnița, Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,73%). Pentru 3,24
Comuna Săveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301250_a_302579]
-
Sălcioara este o comună în județul Ialomița, Muntenia, România, formată din satele Rași și Sălcioara (reședința). Comuna se află în sudul județului, la limita cu județul Călărași. Este străbătută de șoseaua județeană DJ201B, care o leagă spre nord de Ciochina și spre sud de Lehliu-Gară (județul Călărași; unde se termină în DN3A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sălcioara se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Sălcioara, Ialomița () [Corola-website/Science/301249_a_302578]
-
date SCOPUS a ELSEVIER. Este "Editor în Chief" al revistelor Studies în Informatics and Control și Internațional Journal of Computers, Communications & Control. 1. M. Florescu, E. Niculescu - Mizil, M.T. Gruiescu, Tr. Ionescu, M. Tertișco, F.D. Lăzăroiu, M. Florescu - Bălcești, M.M. Ciochina, A. Gheorghe, A. Davidoviciu, I. Grigoriu, N.Cr. Pârvan, M. Guran, N. Gheorghe, D.C.L. Anton, D. Popescu, F. Filip, I.Belcea, E. Diatcu (1979). Cibernetică automatica informatică în industria chimică. Ed. Tehnică, București, 830 p. 2. M. Guran, F. Filip (1986
Florin Gheorghe Filip () [Corola-website/Science/307142_a_308471]
-
apoi ministru la București. Părți ale satului: Bortărie, Bulucu, Răzeșie, Sat, Vâlcova, Crihănița (cartier urban în vecinătatea municipiului Cahul) Zone din extravilan: Baltă, Baraghína, Dealurile de la Lutul Roș, Fântânéle, Grindul Lung, Pământul Popii, Petricéi, Răzeșie Hidronime: Bălacea (baltă), Barcul lui Ciochină (barc sau baltă, luncă băltoasă), Barcul lui Duia (barc), Barcul lui Topor (barc), Bribari (lac), Carasul (lac), Cardon (barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
care îl are la timonă pe Liviu Papuc. Colegiul de redacție inițial s-a îmbogățit cu timpul incluzându-i pe Florin Faifer (din 1996), Mihail Harea (1996-1999), Victor Durnea (1997-2006), Ioan Ciupercă (din 1997), Dumitru Bunea (din 1997), Alexandru Dan Ciochină (1997), Bogdan Ulmu (din 1998), Andrei Stratulat (1998-2002), Mircea Filip (2001-2005), Mircea-Cristian Ghenghea (din 2005) și Iulian Pruteanu-Isăcescu (din 2006). În cei doisprezece ani publicația a numărat peste 1550 de articole și peste 600 de colaboratori. Dintre aceștia, în afara membrilor
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
pentru Agenția de presă Foreign News Service în funcția de corespondent. A părăsit Triest în 1953 împreună cu Ioan Chirilă și s-a stabilit pentru un timp la München, după care s-a mutat la Konstanz. Aici, împreună cu prietenii săi Teodor Ciochină și Ioan Chirilă, s-a angajat la unitatea militară auxiliară de pe lângă trupele franceze de ocupație din Germania de Vest. Împreună cu patru prieteni, Ion Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu și Tudor Ciochină, Beldeanu a organizat în 1955 atacarea și ocuparea legației
Oliviu Beldeanu () [Corola-website/Science/306121_a_307450]
-
a mutat la Konstanz. Aici, împreună cu prietenii săi Teodor Ciochină și Ioan Chirilă, s-a angajat la unitatea militară auxiliară de pe lângă trupele franceze de ocupație din Germania de Vest. Împreună cu patru prieteni, Ion Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu și Tudor Ciochină, Beldeanu a organizat în 1955 atacarea și ocuparea legației Republicii Populare Române (14 - 16 februarie) din Berna. În timpul acțiunii a fost grav rănit șoferul ambasadei, care avea să moară mai târziu la spital. Cei cinci au cerut eliberarea unor deținuți
Oliviu Beldeanu () [Corola-website/Science/306121_a_307450]
-
călătorit de mai multe ori în Elveția, a făcut rost de armele și sculele de care considera că va avea nevoie și a organizat ședințe de antrenament cu ceilalți membri ai grupului, (Ion Chirilă, Stan Codrescu, Dumitru Ochiu și Tudor Ciochină). În dimineața zilei de 15 februarie 1955, grupul s-a deplasat de la Konstanz la Berna, iar doi dintre membrii săi au intrat în apartamentul șoferului legației, unde au găsit-o numai pe soția acestuia. După aceasta, membrii grupului au trecut
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
cu formația Dan Beizadea. Soliști: grupul vocal Trio Trison și "martie 1979" - Album duminical - au participat: Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Florina Cercel. "aprilie 1979" - Album duminical alături de Iarina Damian, Rodica Mandache, Geo Costiniu, corul Madrigal dirijat de Marin Constantin, Angela Ciochina, Doina Moroșanu, Elenă Merisoreanu "aprilie 1979" - Parada Șlagărelor. Participa: Angela Similea, Margareta Pâslaru, Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Roșu și Negru" printre alții. "mai 1979" - Șlagăre de ieri și de azi "iunie
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
Dida Dragan, Mirabela Dauer, Eva Kiss, grupul "Song" - dirijor Ioan Luchian Mihalea, formația "Roșu și Negru" printre alții. "mai 1979" - Șlagăre de ieri și de azi "iunie 1979" - Muzică ușoară cu Margareta Pâslaru, Angela Similea, Aquilina Severin, Stela Enache, Angela Ciochina și Cornel Constantiniu. "30 iunie 1979" - Concert de pranz la TV1 "august 1979" - Album duminical - a interpretat piesă "Primăvară mea". La emisiune au mai participat: Aimee iacobescu, Virgil Ogășanu, Iarina Demian, Ricky Dandel, Angela Buciu. "iulie 1979" - Muzică ușoară cu
Aquilina Severin () [Corola-website/Science/316577_a_317906]
-
a fost încredințată Angelei după plecarea din țară a Mihaelei Mihai). Un mare succes al carierei sale a fost albumul „Drumuri paralele” (Electrecord, 1985) cu piese compuse de Victor Socaciu. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor'80. Angela Ciochină a fost și o apreciată profesoară de canto. În 2007, după decesul tatălui ei, Angela Ciochină s-a reîntors în comuna natală Urecheni din județul Neamț. Ea suferea de ciroză hepatică și a fost găsită moartă în locuința sa în
Angela Ciochină () [Corola-website/Science/320694_a_322023]
-
sale a fost albumul „Drumuri paralele” (Electrecord, 1985) cu piese compuse de Victor Socaciu. S-a retras din muzică la sfârșitul anilor'80. Angela Ciochină a fost și o apreciată profesoară de canto. În 2007, după decesul tatălui ei, Angela Ciochină s-a reîntors în comuna natală Urecheni din județul Neamț. Ea suferea de ciroză hepatică și a fost găsită moartă în locuința sa în dimineața zilei de marți 7 iulie 2015.
Angela Ciochină () [Corola-website/Science/320694_a_322023]
-
de Văleni se trage de la Valea Vezii și se aseamănă cu situația topografică a localității și înseamnă sat în valea Vezii, râu principal lângă care este așezat. Numele satului Popești vine de la postelnicul Gheorghe Popescu al proprietarului de pe vremuri Dima Ciochină. Numele satului Mandra vine de la o așezare temporară a unor stâne de oi sau după alții numele Mandra se originează cu cuvântul „Mândra" care are intr-adevăr o semnificație curentă în limba română și în timp prin simplificarea scrierii și
Văleni, Olt () [Corola-website/Science/325122_a_326451]
-
în C.A.P.. ( Ibidem ). În cadrul Cooperației Grădiștea se înființează în 1953 magazinul mixt, iar în 1954 restaurant. ( Ibidem ). Printre cele mai vechi târguri din județul Vâlcea se numără și cel de la Grădiștea. La 10 august 1865, Primarul satului Săscioara, Radu Ciochină, eliberează o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiștea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). V. ÎNVĂȚĂMÂNTUL
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]