2,405 matches
-
mine, și să mă scol, tot așa, cu el alături. Mâncam cu Mihai, beam cu Mihai, citeam alte cărți sau presa cu același Mihai, mergeam la cinematograf cu personajul meu, iar când îmi fugea gândul la aleasa inimii mele, mă ciocneam inevitabil, tot de umbra lui Mihai de Giulești. Acuma nu mai puteam privi detașat acest personaj. Acuma omul de hârtie care era personajul lui Ivasiuc, începea să crească și în mine, să se raporteze nu numai la celelalte personaje, ci
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
un aranjament meticulos ticluit. Părea un fel de monitorizare. Sau doar eram eu obsedat de așa ceva. Mai mult ca sigur. Mă privea cu înfrigurarea celui care așteaptă cu nerăbdare finalizarea unei discuții greu de abordat. Repede toarnă ceva în pahare. Ciocnim. Gustăm. Apoi Valy începe să-mi explice pe îndelete, în ce parte a imobilului Casei de Cultură se află acest „țimăr”, cam la ce distanță față de sala de spectacole, la ce distanță de biroul directorului și de celelalte birouri, și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
singuri, singurei. Dar cealaltă Iozefină era de acum, o simplă himeră pe care el încă o mai iubea. Ea se așeză din nou tacticos, pe dormeză, nu departe de desuuri, picior peste picior, și-și aprinse o țigară. Întinse păhărelul, ciocni cu Gerard, fără să-l privească în ochi. Îi privi doar mâna ce ținea paharul și întoarse conținutul de coniac pe gât în jos. Ochii înlăcrimați de tăria lichidului îi licăreau parcă forțat, ca și cum ar fi căutat cu sete, mai
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ceai? Fără să mai aștepte răspunsul, The Sig făcu un semn scurt și-un chelner se Înfiripă la masă cu patru stacane pline cu ceai de tei, apoi dispăru mai iute ca o alună la un festival al berii. Toți ciocniră și băură până la fund, gâlgâind. Pe burdihanul lui Freud, marinarul și doamna dansau tangou. Apoi, The Sig zise: — Împărate, o să fiu scurt, deși nu-mi stă În fire. Câțiva clienți de-ai mei americani mi-au spus că v-ați
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Pécucheți. De aceea se pare că va exista și un al treilea volum al acestei serii de succes, doar autorul are o veșnicie la dispoziție să-l scrie. Până și Napoleon, o adevărată vedetă a manualelor de istorie, s-a ciocnit de labirintul funcționăresc din Viața de Apoi. Totul a Început Încă de la recepție: RECEPȚIONERUL: Bine-ați venit. Numele, vă rog. NAPOLEON: Napoleon Bonaparte. RECEPȚIONERUL: Vreo literă dublă? NAPOLEON: Nu. RECEPȚIONERUL: Ocupația? NAPOLEON: Împărat. RECEPȚIONERUL (după ce a răsfoit Îndelung nomenclatorul de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Cheile Bicazului se umpleau de angajați ai marilor corporații, transportați la team building să facă bungee-jumping cu coarda rigidă, disciplină pe care eu o inventasem, practicând-o ani de zile sub ochii Îngroziți ai mulțimilor. Deschideai o fereastră și te ciocneai nas În nas cu un cuplu de pensionari suedezi, pentru care cățăratul pe zgârie-nori Înlocuise joggingul, te săltai peste ultima muchie Înghețată din Nanga Parbat și un chinez Îți Întindea zâmbitor antebrațul plin cu ceasuri. În templul maya din Tikal
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Velázquez și de sângele coagulat, depus pe canavale, al lui Tițian, un virus sud-american m-a Înhățat Într-o excursie organizată prin Tierra del Fuego. Mă aflam, așadar, la Capul Horn, admirând locul În care curenții celor două oceane se ciocneau, stârnind fiori sub epiderma lichidă a planetei, stăteam cu un picior deja ridicat spre a desăvârși turul lumii, când un antibiotic nou inventat, Peraxildyne Forte, m-a readus În Îmbrățișarea de satin a cearșafului. Când am deschis ochii, dulăpiorul cu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
suferința numită Internet Addiction Disorder, pe atunci Încă nerecunoscută oficial ca boală, deși furase deja mințile unui sfert din populația globului. În prima cameră se aflau cei care nu mai puteau comunica altfel decât prin păsăreasca informatică. Vă veți fi ciocnit, probabil, de ei ori de câte ori ați dus un calculator la reparat sau când ați pătruns În hruba În care trăiesc membrii departamentului de IT. I-ați găsit, firește, chirciți În fața unui monitor pe care erau deschise cinci-șase ferestre, trimițând comenzi rapide
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Întuneric, ca și cum sute și mii de ani-lumină ți-ai fi ținut ochii Închiși, degeaba claxona tata și aprindea faza lungă, Încercând să distingă ceva În față, pentru că În bezna aceea nu era nimic de care ar fi putut să se ciocnească. La un moment dat, am tras pe dreapta să dormim. Când am deschis ochii, am văzut cum materia ne prinsese din urmă: apăruseră deja restaurante fast-food, peste tot străluceau reclame, mașini treceau În viteză, ca visurile dimineții, grăbite și aproape
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
boschetul cu pricina, printre ai cărui atomi se vedea ghemotocul mov sclipind jucăuș. În micul luminiș de dincolo, o quarcă drăguță stătea bosumflată, pipăindu-și cucuiul care-i creștea Între codițele În care avea strâns părul roșiatic. Cu ea mă ciocnisem, așadar. Părinții ei stăteau alături, Întinși pe iarbă, Încă buimaci. — Mi-ai spart capul, a zis ea, ridicându-și spre mine ochii negri ca molecula de carbon, cu străluciri de cadmiu. Cu viteza asta se merge? Ăăă... Îmi pare rău
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
apărut să caute bosonul. Ba nu, mint, la un moment dat, În sistemul soarelui violet Urwaqq s-au ivit niște indivizi, dar respectivii nu aveau capete, ci doar trunchiuri și membre, astfel Încât se plimbau toată ziua ca hăbăucii până se ciocneau Între ei, moment În care Începeau să-și care pumni. N-au rezistat mult. A, și au mai fost cei din galaxia Abell, extrem de inteligenți, care Însă aveau organele de reproducere așezate În interiorul craniului. Aceștia n-au pierdut timpul: au
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Simultan, există o spiritualitate care vine pe această linie a bucolicei, pastorală a sensului adînc al vieții, al fericirii atît de dificil de prins. Pe nesimțite, Kusturica ne instalează în povestea de dragoste între Luka și Sabaha, cei doi se ciocnesc providențial la spitalul unde Sabaha lucrează ca asistentă și Luka își duce soția isterizată la tratament. Ei alunecă pe același pat pe rotile, iar acesta îi plimbă pe culoarele spitalului, precum covorul fermecat din O mie și una de nopți
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
sfîrșitul anilor '20, la periferia Brooklynului, în ghetoul evreiesc un grup de băieți de diferite vîrste se adună în bandă, bat străzile împreună, trăiesc din mici furtișaguri și servicii făcute micilor întreprinzători. Unul dintre ei este Noodles Aaronson care se ciocnește întîmplător de cel care-i va deveni cel mai bun prieten, Maximilian, "Max" Bercovicz. Banda a mai făcut rost de un membru și împreună pun la cale o lovitură de maestru convingîndu-i pe contrabandiștii de pe malurile rîului să le salveze
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
tale. Nu contează dacă ești un ideolog sau o persoană senzuală, te supui stimulilor crezînd că sînt bornele kilometrice spre pămîntul făgăduinței. Dar nu e deloc așa. SÎnt bolovani de care trebuie să treci, iar fiecare bolovan de care te ciocnești te despică puțin mai tare și Întotdeauna mai există și alții la orizont. Și nu le poți face față, așa Încît te forțezi să crezi tîmpeniile celor despre care știi instinctiv că sînt mincinoși și Îți tot repeți minciunile alea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
dormeai, dacă citeai sau priveai În gol. Îți amintești de copilărie, când mama ta frământa În Joia Mare aluatul de cozonaci și-l acoperea cu prosoape groase. așteptând să se reverse din lighenașul de aluminiu. Puteai trăi și fără să ciocnești ouă roșii ți-ai spus. Treizeci aprilie Am visat două ozeneuri deasupra orașului, și, din ele curgea un lichid gri care părea a fi petrol. Radioul comentează greva muncitorilor sanitari. Am simțit cutremurul ca pe o mică zdruncinătură. Nu m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care Antoniu i-a aranjat-o, i-a tuns-o de câteva zile, i-a albit de tot, și pare barba lipită Într-o cabină de machiaj, pe chipul unui Moș Crăciun de ocazie. -Mai e o săptămână și-o să ciocnim ouă roșii, o să mâncăm cozonac și-o să bem puțin vin, bucurându-ne de Învierea Domnului. Dacă ai să te simți În stare, o să mergem și la biserică, acolo oricine Își găsește fie și pentru câteva clipe, pacea. Abia a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
auzit-o până atunci. Tatăl ieșind din cameră și trântind cu putere ușa, apoi o liniște lungă și grea, o masă Încărcată cu mâncăruri Îmbietoare, un sfeșnic cu o lumânare aprinsă În mijlocul ei și ouăle roșii pe care copilul le ciocnește unul de altul, râzând și bucurându-se, sub privirile indulgente ale celor doi părinți, iepurașul alb, pufos, tremurând speriat În brațele copilului, mama pătându-și cu sos rochia bleu, vaporoasă și, tot seara, târziu, mama citindu-i dintr-o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dar abilitatea lui diplomatică, a funcționat fără greș, reușind să-și redobândească liniștea. A doua zi de Paști este o zi foarte tristă pentru Antoniu. Kawabata abia poate să bea puțin ceai și să Înghită o bucățică de brânză. Au ciocnit câte un ou roșu, dar bătrânul nu l-a putut mânca, chiar dacă s-a spart și s-a umplut de cracliuri ca un geam lovit de o pietricică.. Bătrânul zace Întins pe spate, Învelit cu grijă de Antoniu, cu pătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
-mi solicita maximum de concentrare. M-am aplecat mult peste volan aproape atingând cu fruntea parbrizul pe care ștergătoarele împingeau încolo și încoace o mâzgă mizerabilă. Simțeam cu un soi de satisfacție că, mai curând sau mai târziu, o să ne ciocnim de ceva. Înviorat de acest gând, m-am adresat însoțitoarei mele: — Ei, și ce ziceți de ultima ispravă a lui Palmer, doamnă Klein? Ea s-a întors brusc spre mine și marginea paltonului ei a căzut peste mâna mea așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
privire. Am ridicat paharele și am spus: — Dați-mi voie să fiu eu cel care rostește urarea: un final fericit la o poveste stranie! De la Antonia și Martin, pentru Georgie și Alexander, numai dragoste, urări de bine și felicitări! Am ciocnit paharele, cam stingheri, și am băut. Am turnat din nou în pahare. Toți simțeam nevoia să bem ceva, așa că am băut cu nesaț. Pe parcursul acestui ritual, în timpul căruia ne priveam unii pe alții, se lăsă o tăcere stranie. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
dat seama că este păr omenesc. Mi-a mai trebuit un moment să înțeleg că șuvița lungă și groasă care umplea cutia era podoaba capilară a lui Georgie, tot părul ei negru presărat cu fire castanii. În ușă m-am ciocnit violent de Antonia. * — Georgie! am strigat. Georgie! și am bătut cu putere din nou în ușa încuiată a locuinței ei. Pe când scoteam mașina, i-am spus Antoniei că Georgie cu siguranță n-are nici o problemă deoarece este cu Alexander, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să mă laud, dar sunt strălucit În ceea ce fac, așa că aranjamentul ăsta este convenabil pentru toată lumea. Un pahar de șampanie? Întrebă el, deschizând frigiderul. Fără să mai aștepte un răspuns, destupă o sticlă și turnă șampanie În două pahare. Am ciocnit. Am luat o Înghițitură, resemnată: efectul Milton lucra la nivel Înalt. Este uimitor, nu-i așa, de cât de puțin este nevoie ca să te lași convinsă că un lucru Împotriva căruia ai luptat multă vreme este, de fapt, cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
împrejur cuvintele se amestecă. Cuvintele, versurile și dialogurile se amestecă într-o supă care ar putea declanșa o reacție în lanț. Poate actele lui Dumnezeu sunt doar combinația cea mai potrivită de mizerii mediatice aruncate în eter. Cuvintele greșite se ciocnesc și provoacă un cutremur. Un anumit dans al ploii a adus furtuna, combinația potrivită de cuvinte ar putea chema tornadele. În spatele încălzirii globale ar putea sta excesul de reclame amestecate la radio. Excesul de reluări la televizor ar putea provoca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fum și zgomot de la magnetofonul reglat pe sonoritate exagerată. Mihai pleacă să aducă paharele cu băutură, oprindu-se o clipă lîngă standul de reviste și ziare, în speranța că ar putea găsi ceva. Aduce băutura, se așază alături de secretarul literar, ciocnesc și sorb în tăcere, învăluiți de întunericul colțului de hol unde s-au retras. Au ceva? întreabă secretarul literar, arătînd cu privirea în direcția standului. Actualités roumaines și altele străine. Sorb mai departe vodca, discutînd ultimele cărți apărute. În zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vine? Dacă toți spun că da... strînge Mihai din umeri. Mai stai să mai iau una arată cu privirea spre paharul gol, apoi pleacă și se întoarce cu două pahare din care se ridică aburi de țuică fiartă, frumos mirositoare. Ciocnește paharele unul de altul și-i întinde lui Vlad: Noroc! Ce Dracu'! De la un timp, abstinența seamănă a boală, ori, mai degrabă, a viciu. Nu pot, zău! Ce-o să zică Sorina? O să zică bun găsit și ce mult te iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]