587 matches
-
nu de paradigme, criticul descoperă totuși două linii evolutive: romanul construit „pe dimensiune mitologică” (Viața la țară, Creanga de aur, Frații Jderi, Baltagul, Mara, Arhanghelii, Ion, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții ș.a.) și romanul construit în jurul unui personaj puternic individualizat (Ciocoii vechi și noi, Tănase Scatiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Patul lui Procust, Romanul adolescentului miop, Huliganii, De două mii de ani, Inimi cicatrizate, Întâmplări din irealitatea imediată ș.a.). Cele două direcții nu sunt conceptualizate, dar îndărătul lor
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
legațiilor României în diverse capitale, îndeosebi din cea de la Roma, toate scrierile având o bogată sursă autobiografică. Multe proze, dacă nu toate, sunt vădit apropiate de unele producții ale tatălui său, Duiliu Zamfirescu. Astfel, personajele negative intră tipologic în categoria ciocoiului din Subprefectul, desăvârșit portretizat apoi în Tănase Scatiu, și a impostorilor din Lume veche și lume nouă, iar o seamă de situații din Domnul Daltaban... se petrec în climate analoage celor din Nuvele romane. Ceea ce diferențiază scrisul lui Z. e
ZAMFIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de Paște de I. L. Caragiale), un ofițer participant la
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
istoria națională (Povestea Unirii, focalizată pe perioada premergătoare unirii Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL, 1958, 52; N. Barbu, Dramaturgia de
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
autor dramatic cu vână comică”. La senectute R. și-a descoperit vocația istorico-literară, alcătuind dicționare de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, din romanul Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu, din romanele lui Duiliu Zamfirescu și din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon. Articolele din dicționarele sale sunt întocmite descriptiv, prin rezumarea conștiincioasă, onestă a fișei caracterologice a unui personaj. SCRIERI: Popa Borcea, București, 1938; La barbut, București, 1942; Vine nebunu!, Luță, pref. Sică Alexandrescu, București, 1955
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
Tinca, București, 1996; Obsesia, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicționarul personajelor din „Viața la țară” și „Tănase Scatiu” de Duiliu Zamfirescu, București, 1998; Vecinele, București, 1999; Dicționarul personajelor din „Ciocoii vechi și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în
RADULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
mai 1935. Revista de „sociologie, istorie, critică socială și culturală”, R.b. publică proza, studii, cronici, recenzii și semnalări editoriale. Articolul-program, intitulat Constatări și directive, afirmă, în materie de literatură, necesitatea întoarcerii la „estetică pură”. Colaborează cu proza Em. Neuman (Ciocoi regățeni și elită ardeleana, fragment din românul Freud și Conul Costache), cu studii sunt prezenți G.H. Juvara, care semnează o serie de articole despre Titu Maiorescu și Junimea, precum și o biografie (Lascăr Catargi), N. Steinhardt (Admiratorii domnului Paul Valéry și
REVISTA BURGHEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289185_a_290514]
-
O șezătoare la țară și în alte scrieri ale lui Anton Pann, în proza lui C. Negruzzi, a lui G. Sion, a lui Grigore H. Grandea, în amintirile lui Grigore Lăcusteanu. La Nicolae Filimon, în Slujnicarii și mai ales în Ciocoii vechi și noi, r. coexistă cu romantismul, fiind însă preponderent. Un viguros r. include clasicismul de tip folcloric al lui Ion Creangă. Eminamente realiste sunt creația dramatică și proza scurtă al lui I.L. Caragiale, modelate de marele clasicism. În secolul
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
lui Grigore Lăcusteanu și, păstrând proporțiile, de Amintirile din copilărie ale lui Ion Creangă, departe de a revela simplitatea și prospețimea sufletului țărănesc, apar ca fiind „prelucrate” și „livrești”, tot așa cum Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ion Ghica și Ciocoii vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, deși „singurele izbânzi în apropierea de realitate”, poartă - și ele - „stigmatele” estetizante ale retorismului, pitorescului și voinței de abstractizare. Rezolvarea întregii probleme nu poate veni decât prin abandonarea irevocabilă - într-un act purificator
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
1913 se înrolează ca voluntar și face toată campania din Bulgaria. A înființat și a condus gazetele socialiste „Dacia viitoare” (1883), împreună cu Vintilă C.A. Rosetti, C. Mille ș.a., apoi „Revista socială” (1884- 1887) și „Muncitorul” (1887-1888), împreună cu Ioan Nădejde, „Ciocoiul” (1889), „Înainte!” (1891). La „Contemporanul” a fost redactor, din 1885, al părții literare. A mai colaborat la „Drepturile omului”, „Telegraful român”, „Critica socială”, „Adevărul”, „Literatură și știință”, „Evenimentul literar”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Generația nouă”, „Rodica
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
Telegraful român”, „Critica socială”, „Adevărul”, „Literatură și știință”, „Evenimentul literar”, „Munca”, „Lumea nouă”, „Lumea nouă științifică și literară”, „Generația nouă”, „Rodica”, „Sămănătorul”, „Viața socială”, „Flacăra”, „Viața românească”, „Revista democrației române” ș.a. La „Dacia viitoare” a întrebuințat pseudonimul Spancioc, iar la „Ciocoiul”, pe acela de Tiflă. În romanul Dinu Milian al lui C. Mille, apare ca personaj literar sub numele Colțun. M. făcuse la Paris și studii de artă dramatică și se pare că ar fi avut un remarcabil talent actoricesc. În
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
versurile proprii, vibrației. Romanul în două volume Purgatoriul (1922) a produs impresie la apariție, mai cu seamă prin amploare și prin noutatea tematică. Nu era primul roman cu mediu citadin, și nici primul care înfățișa capitala, dar până atunci, de la Ciocoii vechi și noi al lui N. Filimon la Orașul bucuriei al lui V. Demetrius, fusese avută în vedere îndeosebi periferia bucureșteană și, în orice caz, lumea de altădată a metropolei. M. vine cu un panoramic al existenței bucureștene contemporane lui
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
câte ceva din sămănătorism și poporanism, mediul predilect rămâne cel țărănesc. Autoarea colectează sârguincios „documente omenești”, cum cerea școala lui Émile Zola: oameni roși de mizerie, boală și vicii, înrăiți, fără speranță, ducând un trai chinuit și zadarnic, amenințați permanent de ciocoi și boieri care le sugrumă bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
V. Păcățian, C. Băilă, precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A. Vlaicu, N. Petra-Petrescu, I. Pop-Reteganul, N. Popilian, Emilia Lungu, Ion Broju și Gr. Sima al
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
totodată cu preocuparea de a contura originalitatea și personalitatea operelor avute în atenție. Sunt traduse în limba engleză fragmente reprezentative pentru fiecare roman sau nuvelă, încât cititorul să poată intui particularitățile stilistice ale fiecărui text. Se relevă că, de pildă, Ciocoii vechi și noi ilustrează „anatomia pură”, N. Filimon nemaifiind interesat să se conformeze intrigii tradiționale, considerată ca arbitrul valorii literare; ideile devin specifice doar când plasarea în timp și spațiu este foarte concretă. Cât despre La Medeleni de Ionel Teodoreanu
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
19 aprilie 1911 apare o „schiță umoristică”, Obsesiune, semnată Mihai Eminescu, deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între
MISCAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
și ecouri”, „Poșta literară” etc., au colaborat Al. Robot, Bogdan Istru, Emilian Bucov, Iosif Balțan, Ion Canna, Petrea Darienco, Al. Cosmescu, Pavel Boțu, Ion Druță, V. Vasilache, Aureliu Busuioc, Dumitru Matcovschi, Gh. Vodă, Anatol Gujel, M. Cibotaru, Anatol Ciocanu, Gh. Ciocoi, Silvia Celac, V. Dumbrăveanu, Petru Cărare ș.a. Au mai publicat George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Petru Zadnipru, Aurel Roșca, Victor Teleucă, Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Ion Ciocanu. A.Cb.
MOLDOVA SUVERANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288218_a_289547]
-
pentru dreptate”? Vor îmbrățișa ei crucea pentru împărăția cerurilor? Va putea oare Biserica să ridice răspicat vocea înainte de a fi făcut curățenie în propria ei ogradă? Ecouri balcanicetc "Ecouri balcanice" România rămâne leagănul de vis - și visul din leagăn - al ciocoiului Dinu Păturică. În anul 1864, Nicolae Filimon, care fusese - poate nu întâmplător - fiu de popă și epitrop al bisericii Enei din București, nota cu regret următoarele: Am alergat prin sate și cătune, am vorbit cu țărani bătrâni și tineri; ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mărunte detalii. Abia căsătoriți, ei vorbesc deja despre divorț. Marlowe e, pe de o parte, stânjenit că trebuie să locuiască într-o casă cu piscină, iar pe de altă parte, nu ezită să-l numească pe servitorul Augustino, cu superioritatea ciocoiului, „Tino”. Întregul demers al lui Chandler e, de altfel, psihanalizabil. Scriitorul a fost împins într-o situație fără ieșire de felul în care se încheiase Playback, dar și de propriile obsesii maritale. Sunt bine cunoscute planurile din ultimii doi ani
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
mai toate redactate de C. Bolliac, observator obiectiv și competent, preocupat de condițiile de trai ale scriitorilor (articolele în legătură cu pensiile lui I. Heliade-Rădulescu sau J. A. Vaillant), de cărțile și revistele apărute (editarea operelor lui D. Bolintineanu, cronica dedicată romanului Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, analiza critică a poeziilor lui Gh. Tăutu etc.). R.Z.
BUCIUMUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285890_a_287219]
-
până atunci, a lui I. L. Caragiale și îi înmănunchează apoi articolele într-un volum (Pagini de proză necunoscută, 1936). Contribuții documentare a adus și pentru Ion Ghica sau Petre Ispirescu. Cu totul deosebit este meritul lui în stabilirea textului romanului Ciocoii vechi și noi, publicat în două ediții (1931, 1944), pentru ca în 1957 să editeze întreaga operă a lui Nicolae Filimon, retipărindu-i și proza scurtă, jurnalul de călătorie, cronicile literare și muzicale; ulterior a redactat notele și variantele la primul
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
colaborare), București, 1959; Tchékhov en Roumanie (în colaborare), București, 1960; Publicațiile periodice românești, vol. II (în colaborare cu Georgeta Răduică și Neonila Onofrei), București, 1969. Culegeri: Cântece de dragoste din toate ținuturile locuite de români, Cluj, 1924. Ediții: N. Filimon, Ciocoii vechi și noi, pref. edit., Craiova, 1931; ed. București, 1944, Nenorocirile unui slujnicar, pref. edit., București, 1933, Opere alese, pref. G. Ivașcu, București, 1957, Opere, I, introd. Mircea Anghelescu, București, 1975 (în colaborare cu Mircea Anghelescu); I. L. Caragiale, Pagini de
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]
-
Craiova, 1939, Scrieri politice, sociale și linguistice, Craiova, [1942]; Grigore Alexandrescu, Opere complete. Poezii și proză, București, 1940; Barbu Lăzăreanu, Glose și comentarii de istoriografie literară, București, 1958 (în colaborare cu Ion Crișan). Repere bibliografice: Al. A. Philippide, N. Filimon, „Ciocoii vechi și noi”, ediție îngrijită și comentată de G. Baiculescu, ALA, 1931, 545; Perpessicius, Opere, V, 92-96, IX, 215-219; Dan Smântânescu, N. Filimon. „Ciocoii vechi și noi”, „Epoca”, 1933, 1399; Dan Smântânescu, „Teatrul românesc acum o sută de ani”, RP
BAICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285545_a_286874]