590 matches
-
trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz... / Mincea-Constituțiune / O bat ciocoii cu haz!“ Ură și disprețuire Dezgust ș-amară căire Iată ce ți se dă azi! O să cazi! — O să cazi! Ieri trecea din gură-n gură Ca o tainică murmură De acorduri îngerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Însă... un vânt din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghiță, Lepădat Budulea, Mitrea Boarul ș.a. Către roman S. e atras încă din epoca studenției, când încearcă să scrie Osânda răului. Abia în 1894 el dă la lumină romanul Mara, publicat parțial și reluat în volum în 1906. Venit după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon și apărut în „Vatra” în același an în care Viața la țară de Duiliu Zamfirescu intra în sumarul revistei „Convorbiri literare”, Mara reprezintă o altă treaptă în evoluția romanului românesc, fiind una din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
ochii, atunci vezi bine cu ochii. Creștet Copilului care are două creștete îi moare mama. Crivăț Dacă în ziua de Bobotează va bate crivățul, vor fi roade la bucate. Crîstel Oamenii care au abuzat în tinerețe, și mai cu seamă ciocoii, mănîncă carne de crîstel uscată bine și care se zice că îi mai ușurează de boală. Cruce Cînd vei auzi de un omor ori altă grozăvenie, fă-ți cruce cu stînga și te uită în pămînt, că crapă dracul. E
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
legațiilor României în diverse capitale, îndeosebi din cea de la Roma, toate scrierile având o bogată sursă autobiografică. Multe proze, dacă nu toate, sunt vădit apropiate de unele producții ale tatălui său, Duiliu Zamfirescu. Astfel, personajele negative intră tipologic în categoria ciocoiului din Subprefectul, desăvârșit portretizat apoi în Tănase Scatiu, și a impostorilor din Lume veche și lume nouă, iar o seamă de situații din Domnul Daltaban... se petrec în climate analoage celor din Nuvele romane. Ceea ce diferențiază scrisul lui Z. e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
noi cu bodyguard (2003), care asociază intriga romanescă și umorul ori satira virulentă, punctată nu o dată de erupții pamfletare. Titlul trimite la opera lui N. Filimon, fiind o scriere în linia prozei de inspirație socială cu specific „balcanic”, inaugurată de Ciocoii vechi și noi. Protagoniști sunt profitorii de pe urma evenimentelor din decembrie 1989, iviți, pe de o parte, dintre foști privilegiați ai regimului comunist, care au știut să se adapteze, iar pe de alta dintre „revoluționarii” cu „fitanție”, ca nea Niță, isnaful
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
siluete prefigurând personaje din romanul Comăneștenilor: Alecu Zăgănescu, naiv, „milos până la risipă”, e înrudit nu numai cu Dinu Murguleț, ci și cu viitorul Pană Trăznea Sfântul al lui I. Al. Brătescu-Voinești; un dregător cu vederi generoase se confruntă cu un ciocoi nemernic, figură anticipându-l pe Tănase Scatiu. Locotenentul Sterie și mai ales Frica dobândesc relief prin ponderea crescută a elementului psihologic. Personajul central din Frica (replică, în intenție, la O făclie de Paște de I. L. Caragiale), un ofițer participant la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Se desfășoară, în comediile lui, o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura sau Nepotu-i salba dracului), ciocoi (Lipicescu, din Boieri și ciocoi), tombatere ostile oricăror înnoiri (Bârzoi, din Chirița în provincie), latiniști pedanți (Galuscus, din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din Rusaliile în satul lui Cremine), postulanți (Millo-director sau Mania posturilor, Paraponisitul), băbătii fandosite, împopoțonate și sulemenite, dominate de instinctul parvenirii (Gahița Rozmarinovici, din Iorgu de la Sadagura, Cucoana Chirița). În culori trandafirii sunt proiectați boierii vechi de țară (Boieri și ciocoi), dar și țăranii, zglobii și râzăreți, cărora le cam arde de șotii, atunci când nu se iubesc suav, grațios, ca într-o pastorală. O înduioșătoare, ireală concordie îi ține înfrățiți pe boieri și pe săteni (Nunta țărănească, Cinel-Cinel), toate relele fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
și opacitatea conservatorismului ruginit sau a lua în râs ridicolele stridente ce decurg din imitarea cu orice preț a manierelor occidentale, scriitorul optează până la urmă pentru bunul simț și înțelepciunea bătrânească, patriarhală, a boierului Enache Damian. Și drama Boieri și ciocoi, apărută în 1873, idealizează vechea boierime de țară. Decăderea boierimii și ridicarea burgheziei constituie un proces sugerat în Ginerele lui Hagi Petcu. Debutând, ca autor dramatic, în 1840, cu Farmazonul din Hârlău, A. produce la început scrieri facile, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
literară, Iași, 1857; Zgârcitul risipitor, Iași, 1863; Rusaliile în satul lui Cremine, Iași, 1863; Lipitorile satelor. Ultrademagogul și ultraretrogradul, Iași, 1863; Poezii populare ale românilor, București, 1866; Millo director sau Mania posturilor, Cernăuți, 1867; Harță răzășul, Iași, 1871; Boieri și ciocoi, București, 1874; Opere complete, partea I, vol.I-IV, partea II, vol.I-III, partea III, vol. [VIII]-IX, București, 1875-1880; Ostașii noștri, București, 1878; Despot-Vodă, București, 1880; Les Bonnets de la comtesse, București, 1882; Fântâna Blanduziei, București, 1884; Ovidiu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
câte ceva din sămănătorism și poporanism, mediul predilect rămâne cel țărănesc. Autoarea colectează sârguincios „documente omenești”, cum cerea școala lui Émile Zola: oameni roși de mizerie, boală și vicii, înrăiți, fără speranță, ducând un trai chinuit și zadarnic, amenințați permanent de ciocoi și boieri care le sugrumă bucuria săracă. Cu o invenție precară, sufocată de patos demonstrativ și reflecții moralizatoare, pagina seamănă mai curând cu un text jurnalistic. Alte nuvele, piesa Fără noroc, dar mai cu seamă romanele cumulează, într-un rechizitoriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
pentru dreptate”? Vor îmbrățișa ei crucea pentru împărăția cerurilor? Va putea oare Biserica să ridice răspicat vocea înainte de a fi făcut curățenie în propria ei ogradă? Ecouri balcanicetc "Ecouri balcanice" România rămâne leagănul de vis - și visul din leagăn - al ciocoiului Dinu Păturică. În anul 1864, Nicolae Filimon, care fusese - poate nu întâmplător - fiu de popă și epitrop al bisericii Enei din București, nota cu regret următoarele: Am alergat prin sate și cătune, am vorbit cu țărani bătrâni și tineri; ce
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
istoria națională (Povestea Unirii, focalizată pe perioada premergătoare unirii Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece și flăcări, compunere altfel stufoasă și dezlânată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
1946, 9 968; Silvian Iosifescu, „Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL, 1958, 52; N. Barbu, Dramaturgia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Moldovei de Muntenia se puseseră în mișcare imediat după 11 februarie "După detronarea lui Cuza s-a și pus în mișcare în toate părțile egoismul lipsit de judecată, prințul Grigore Sturdza pe drum, oamenii de aici (Iași) vor separatism, iar ciocoii domn pământean"463. Liderul junimist exprima involuntar o stare de spirit deloc străină factorilor responsabili de la București. Iașul intra în atenția acestora și datorită varietății de opțiuni politice existente în fosta capitală a Moldovei. Dacă din partida ieșeană favorabilă instalării
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se observă tendința spre un individualism pronunțat. La baza ierarhiei sociale se observă tendința spre un colectivism ce vizează instinctiv păstrarea tradițiilor. Identificat și la celelalte popoare, acest antagonism capătă la noi forme aparte. La nivel supraordonat, duce la apariția ciocoilor și politicianiștilor, imitații ridicole, decădere morală, în loc de apariția industriașilor ș.a. La bază se observă un conservatorism înrădăcinat în misticism. "Românul din clasele de jos (...) crede, mai curând, că ceea ce face lumea toată este singura lege de purtare a omului cuminte
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vedea rezolvarea problemei sociale rom(nești (ntr-o manieră instituțională. Reforma instituțiilor putea conduce Rom(nia către atingerea țelurilor sale ș( (n r(ndul națiunilor mari. Tot această soluție era preconizată ș( de cei pe care Heliade (( vedea ca reprezentanți ai ciocoilor, cei v(nduți intereselor străine. Diferența esențială era dată de tipul instituțiilor vizate. Pentru Heliade, societatea rom(nească trebuia așezată pe temelia instituțiilor originare "pe care (nsă filosoful adesea le inventează pur ș( simplu" (Ungureanu, 1988: 60). Pentru ceilalți, bazele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Equilibru (ntre antithesi sau Spiritul ș( Materia, Bucuresci, 1859-1869. Heliade Rădulescu, Ion, Pentru limba rum(nească, Curierul rom(nesc, 1832, nr. 87. Heliade Rădulescu, Ion, Scrisori din exil cu note de N.B. Lăcusteanu, București, 1891. Heliade Rădulescu, Ion, Boierii ș( Ciocoii, (n Opere, III, Editura Minerva, București, 1975. Herseni, Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Hohenberg, Paul M., Lees, Lynn Hollen, The making of urban Europe, 1000-1994, Harvard Univ. Press, Cambridge, 1995 (1985). Huang
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a format o echipă volantă care a distribuit ziarul <<Strâmbătatea>>”. Această parodie jurnalistică de sorginte comunistă s-ar fi vrut a fi antonimul publicației țărăniste „Dreptatea”. De altfel, pe manșeta primei pagini erau scrise următoarele cuvinte: „Organ al Partidului Noilor Ciocoi” și asta spune totul. Dar, să continuăm: „...s’a difuzat prin instructori în județ ziarul nostru <<Tineretul progresist>>. S’a trimis la Regională pentru Buletinul de știri a (sic! n.n.) ziarului <<Fapta Moldovei>> înfăptuirile Tineretului Progresist Vaslui și starea mizeră
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
venit zi cu soare Și e mare sărbătoare An nou plin cu libertate Vă urăm sănătate, Cu toți să ne unim Și din Bice să pocnim Mai îndemnați la Boi Înco Roată măi Flăcăi (Hăi, hăi) Dumnezeu nea ajutat De ciocoi noi am scăpat Avem țară liberă Speculanții tremură, Țara noastră ca un rai E condusă de un crai Frumos de pe plai Regele Mihai Ce ia dat D-zeu Să conducă mereu Peste vremuri grele Domnu săi dea putere El mereu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lupta de desfigurare a țăranului, care azi nu mai e nici cal, nici măgar. În acest fel, țăranii sunt supuși, izolați, închiși în satele lor cu milițieni și securiști la intrare și la ieșire. Țăranul este un lumpenproletar, dar vai ciocoilor când furia lor, care mocnește, va readuce un 1907. Pârcălabii comuniști care au luat țara în arendă de la o putere străină se tem, le este frică. De aceea sunt tot mai brutali și mai perverși. Dacă-și vor pierde gradele
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Poate că astfel am afla pe ce se bazează asemenea gigei, când amenință cu moartea. Cine a nenorocit țara, știm și fără ajutorul „politologului” Becali; doar ascultăm de peste câteva decenii la „profesorul” Brucan, nu? (Cotidianul, 28 februarie 2002) Fabrica de ciocoi (I) Nu cu mulți ani în urmă, în intervalele dedicate reclamelor, ecranele televizoarelor de mai pretutindeni se umpleau pentru 30 de secunde cu un dinamic spot publicitar al cărui animator era campionul de tenis Andre Agassi. Sloganul era Image is
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
citez din dl Traian Băsescu, pare a nu mai conta. Ce contează este că dl Năstase este perceput de tot mai mulți concetățeni ai săi drept un corupt, un îmbogățit peste noapte, un îmbuibat, un carierist lipsit de scrupule, un ciocoi arogant. Domnia sa știe foarte bine că are o imensă problemă de imagine. Acest lucru, însă, nu pare a-l tulbura prea mult. Dacă îl tulbură ceva pare a fi gândul că vremea în care a fost permanent numit e pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
bănuiește în acest moment, cu foarte molipsitorul „a se scuti, Adi dragăț”. De fapt, că e vorba de Putere ori de Opoziție, politica românească post-decembristă e percepută de tot mai multă lume ca nimic altceva decât ca o fabrică de ciocoi. Una care produce pe bandă rulantă - de la ediții grotești, ca dl C.V. Tudor, la ediții de lux, ca dl Adrian Năstase. Simplă percepție sau tristă realitate? (Cotidianul, 7 martie 2002) Fabrica de ciocoi ( II ) Atitudinea politicienilor români față de presă continuă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]