682 matches
-
oi și când ne au văzut, au început să sară pe noi. Una mai neagră, cred că îi plăcea de mine și mă tot împingea cu capul până m-a dat jos. Să mă ajute, Taty mi -a dat un ciomag și am început să le alerg prin grădină. Kim, zăpăcita se băga și ea între noi și era cât pe ce să o calce o oaie. Dar s-a potolit după ce Mamy a adus castronul cu aripile de pui și
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
lăsat să mănânc eu amândouă aripile, că oricum, eu doar le ciuguleam, cum mă certa Mamy, pe bună dreptate. Și am mâncat noi și am mâncat, pe săturate, la porumb copt până când Bunica ne-a stricat cheful dându i un ciomag lui Kim că se suise ,ca obraznica, pe masă. Învâțată cu democrația pisicească de la București, ea nu știa că în curte la Igești există niște legi stricte, care trebuiesc respectate cu sfințenie. Legile de la Igești au fost promulgate de Bunica
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți să ducă la gură „bolobocul”. Însă acesta este un cuvânt cu „origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-au auzit
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-au auzit de la ai noștri, (dă-i, mă, cu ciomagul!) nu ai noștri
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-au auzit de la ai noștri, (dă-i, mă, cu ciomagul!) nu ai noștri de la ei. De asemenea, cuvântul „sarma”, cred că nu provine din limba lor, așa cum zice DEX-ul, pentru că turcii nu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-au ciomăgit uneori, dar, după câte știu, ei dădeau cu iataganele. Ai noștri dădeau cu ciomagul. Deci, cuvântul „ciomak”, cred că ei l-au auzit de la ai noștri, (dă-i, mă, cu ciomagul!) nu ai noștri de la ei. De asemenea, cuvântul „sarma”, cred că nu provine din limba lor, așa cum zice DEX-ul, pentru că turcii nu obișnuiesc carne de porc, iar noi am declarat sarmaua brand național. Sau le-am furat brandul? Că
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
doctori oncologi (șaptezeci și șapte...!). Cine a mai auzit așa ceva?! Ce s-o face țara aceasta clătinată de la genunchi, fără doctori, căci într-o zi le-o veni și lor vremea de a nu mai putea suporta?... Au dat cu ciomagul în cei mai onorabili oameni ai României, au orbit de resentimente activate de lăcomia hrănirii cu victime, de încăierare, de sfîșiere și s-au năpustit asupra elitelor României...! Anca Sigartău. Au rămas în urma ei întrebări...! Artiștii nu au fost lăsați
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
în panteonul sumerian, ca și Proserpina din repertoriul greco-latin, primește vestea că urmează să fie ucis, ,,în strunga cu oi”, de către duhurile infernale Galla. Eroul, puternic și divin, nu se gândește să ia măsuri de apărare, nu pune mâna pe ciomag să-i întâmpine pe vrăjmași, ci începe să lăcrimeze și să bocească, cerând sfat și ajutor de la soră, de la mamă...Este și cazul lui Ghilgameș. Nici lui nu i se poate contesta vitejia printre semeni, zei ori eroi de care
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
textele folclorice, în general) cunosc mari mutații de formă și de sens de la o epocă la alta; de aceea lectura literală și strict sincronică duce la înțelesuri prea adesea înșelătoare. Cazul păstorului mioritic acuzat că n-a pus mâna pe ciomag, în cunoscuta împrejurare critică, mi se pare că trebuie regândit cu răspundere și competență. Intențiile de politizare, cum se întâmplă adesea, comentariile superficiale, răutăcioase nu-și au locul. Interesează, dacă este posibil, ce se află ,,dincolo” de aspectele verbale, narative
DOSARUL MITOLOGIC AL UNEI CAPODOPERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376052_a_377381]
-
cu de toate, Mere, nuci și covrigi buni C-așa-i datina la români. Abia așteptam vacanța de iarnă... Cea mai mare bucurie era să mergem cu colindețele...Așa se face că, de cu ziuă, îmi pregăteam traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care nu doreau colindătorii, lăsați slobozi pe uliță. Toți cei din ceata de colindători aveau traistă și ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
Așa se face că, de cu ziuă, îmi pregăteam traista și un ciomag cu care să mă apăr de câinii, din curțile oamenilor care nu doreau colindătorii, lăsați slobozi pe uliță. Toți cei din ceata de colindători aveau traistă și ciomag. Pe 23 decembrie, de cum se lăsa înserarea, plecam cu colindețele ( cu colindatul). Oamenii lăsau porțile deschise, legau câinii, și ne așteptau cu nerăbdare și bucurie. Ei considerau colindul copiilor ca pe ceva magic, ce aducea binecuvântarea gospodăriei și a gospodarilor
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
mult o târam de grea ce era... Eram o copilă firavă, dar inimoasă, mergeam la colindat în ceata copiilor mari, nu acceptam să merg cu cei mici și plângăcioși. Afară era ger, troienele erau mari, pe ulițe ne lătrau câinii, ciomegele fiind foarte prețioase. În plus, le mai foloseam și ca bastoane prin nămeții care, pe alocuri, erau înalți cât casa. (Floarea Cărbune) Sursă poză:Wikipedia Referință Bibliografică: COLINDEȚELE-TRADIȚII DIN PURANI DE VIDELE / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
COLINDEŢELE-TRADIŢII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375739_a_377068]
-
de vornic sau colăcer, urmat de brădar, flăcăii din ceata mirelui, nașul și mirele, nașa și fetele, celelalte neamuri. Intrarea În curtea miresei se făcea conform unui ritual care mima o luptă: familia miresei Închidea porțile și se Înarma cu ciomege, flăcăii mirelui băteau zgomotos În poartă și pocneau din bice. De peste gard erau Întrebați ce vor și, după un schimb de replici versificate care sugerau agresivitatea cuceritorilor, porțile erau deschise și alaiul intra somptuos În curte. Colăcerul (vornicul) rostea orația
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
coucher du soleil. Leș traducteurs offrent la version littérale de ces vers, sans se soucier de l'apparent contresens qu'ils contiennent : " Mai este mult până apune soarele ?/ Vreau să-mi dau sufletul/deodată cu șerpii striviți în zori/de ciomegele ciobanilor. " " [...] le soleil se couchera-t-il bientôt ? Je veux rendre mon âme/en même temps que leș serpents écrasés à l'aube/par leș gourdins des bergers. " (Călugărul bătrân îmi șoptește din prag/Le vieux moine me murmure sur le seuil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cuvinte: ițari = pantaloni din stofă, dimie țesută În casă, așa cum poartă țăranii noștri de la munte; galeș = (despre ochi) care arată duioșie, tristețe; vatră = loc unde se face foc În casă, așezat, de regulă, la gura sobei; măciucă = bâtă (băț, baston, ciomag) Îngroșată la un capăt R(ZBOAIELE LUI TRAIAN CU DECEBAL după Mihail Sadoveanu A fost demult, În vremea veche, o Împărăție mare și puternică. Oamenii care au ridicat pe lume aceea putere se chemau romani. Scaunul Împărăției era la Roma
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
juridice (72) și în legendele eponimice. Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri pare a fi înrudită cu tema în discuție. În unele zone (județul Bihor, de exemplu) se practica „vânătoarea simulată prin tragerea cu arcul sau aruncarea ciomagului sau bâtei. Locul unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei, deci omorârea simbolică a animalului oracol și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cunoscuta temă mitică a vânătorii rituale în vederea unei întemeieri pare a fi înrudită cu tema în discuție. În unele zone (județul Bihor, de exemplu) se practica „vânătoarea simulată prin tragerea cu arcul sau aruncarea ciomagului sau bâtei. Locul unde cădea ciomagul, bățul, săgeata semnifica atingerea țintei, deci omorârea simbolică a animalului oracol și aflarea centrului viitorului sat” (73, p. 304). în acest sens, sunt interesante unele legende grecești și romane care ne furnizează date privind arhaice rituri de întemeiere. Conform tradiției
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
domicilii, spărgîndu-le capul sub ochii agenților poliției, cari stăteau impasibili. Șiroaie de sânge curgeau din capetele cetățenilor și în masă s-au dus alegătorii la primul procuror, arătîndu-i capetele. Toată noaptea de 24 spre 25 bătăușii au cutrierat suburbiele cu ciomegele în mâini aruncând groază în cetățeni. Înșiși membrii biuroului definitiv de la secțiunea II, primind amenințări, nu mai avură siguranță a veni să-și exercite misiunea a doua zi, la 25, și suspendară votarea, cerând siguranța vieții de la autoritățile superioare. Alegătorii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să aibă dreptul de a-i disprețui pe oameni.” (Alfred de Vigny) „Păcatul cel mai mare față de semenii noștri nu este să-i urăști, ci să-i privești cu nepăsare. Acesta-i miezul neomeniei.” (G.B. Shaw) Dumnezeu nu bate cu ciomagul. (Celor care au greșit, El le oferă alternativa remușcării și a căinței, ca o condiție a Îndreptării prin sine Însuși.) „Prima pedeapsă a vinovatului este neputința de a fi achitat de propria judecată.” (Juvenal) „După mărturia conștiinței față de ea Însăși
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și care nu este câștigată și sprijinită prin merite personale.” (U. von Hutten) Când se lovesc două oale se sparg amândouă. (Când se Înfruntă doi oameni la fel de orgolioși, vanitatea fiecăruia va fi cel puțin rănită, dacă nu umilită.) Ajunge un ciomag la un car de oale. („O conștiință valorează - spune Quintilian - cât o mie de martori”.) A fi liniștit e mai bine decât a fi fericit. (Pentru că starea de liniște sufletească nu cuprinde ambițiile și vanitățile pe care le presupune, adesea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar și unii omenoși, în stare să fraternizeze cu deținuții. Tratamentul dezumanizant e înfățișat sub multiple aspecte, de la percheziția corporală umilitoare, ce nu ocolește gesturile și cuvintele obscene, sau baia sub ciomegele gardienilor până la transportul în vagoane-dubă, congelate în timpul iernii și lipsite de aer și apă, sufocante, în verile cu arșiță cumplită. Și totuși, deținuții nu-și pierd încrederea că va veni o zi a eliberării, cei mai mulți nu-și uită nici credința
IOANID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
se detașează în prim-plan „tipul politic”, sinonim cu lăcomia de putere, violența și agresivitatea, întrupare a politicianismului setos de autoritate și adulație, inspirator al celor mai negre fanatisme, stăpânit de instinctualitate și bizuindu-se pe „solidaritatea pumnilor” (Tipul politic, Ciomagul candid). Înrudit cu el este patronul „omnicompetent”, care se vrea lingușit, maestru al tuturor „învârtelilor” și al corupției (La minister) sau parvenitul versatil, oportunist, precum „neobositul Monsieur Mitică”, cel care susține că „România a realizat cu exces democrația”, de unde s-
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Băteau... ca pe hoții de cai. Anchetatorii erau duri - de fapt, erau adevărate brute. Când am fost chemat la anchetă și am intrat în camera aceea de supliciu în care se aflau doi anchetatori, m-au impresionat instrumentele de tortură: ciomege multe, bastoane de cauciuc, curele... Ancheta era foarte simplă: „Banditule, spune ce știi”. Răspunsul: „Nu știu nimic” - și au început să mă bată cu ciomegele. Loviturile erau greu de suportat. Era pentru prima dată în viață când mă aflam într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aceea de supliciu în care se aflau doi anchetatori, m-au impresionat instrumentele de tortură: ciomege multe, bastoane de cauciuc, curele... Ancheta era foarte simplă: „Banditule, spune ce știi”. Răspunsul: „Nu știu nimic” - și au început să mă bată cu ciomegele. Loviturile erau greu de suportat. Era pentru prima dată în viață când mă aflam într-o asemenea situație - și, cum loviturile curgeau fără încetare, am început să țip. În clipa aceea au năvălit în cameră mai mulți anchetatori și, fiecare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]