1,428 matches
-
activitate a fermelor înscrise în sistem. Este persoană juridică plătește taxe și impozite iar statul are numai de câștigat din această relație. Desigur, este foarte fermă cu metodologiile de calitate. De exemplu: daca un butuc de vie are mai mulți ciorchini decât este optimul calculat pentru o producție conformă cu standardele, ciorchinii în plus sunt îndepărtați înainte de coacere. Nouă nu ne vine să credem, dar suntem informați că nimic nu se pierde, respectivii ciorchini urmând a fi prelucrați în alte scopuri
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
și impozite iar statul are numai de câștigat din această relație. Desigur, este foarte fermă cu metodologiile de calitate. De exemplu: daca un butuc de vie are mai mulți ciorchini decât este optimul calculat pentru o producție conformă cu standardele, ciorchinii în plus sunt îndepărtați înainte de coacere. Nouă nu ne vine să credem, dar suntem informați că nimic nu se pierde, respectivii ciorchini urmând a fi prelucrați în alte scopuri iar ceilalți care sunt pentru vinificație au astfel optimul de substanțe
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
un butuc de vie are mai mulți ciorchini decât este optimul calculat pentru o producție conformă cu standardele, ciorchinii în plus sunt îndepărtați înainte de coacere. Nouă nu ne vine să credem, dar suntem informați că nimic nu se pierde, respectivii ciorchini urmând a fi prelucrați în alte scopuri iar ceilalți care sunt pentru vinificație au astfel optimul de substanțe din sol pentru vinul care urmează a fi produs. Aici însă intervenim cu o altă întrebare pe care o considerăm dificilă, conform
DA! SÂNGELE DOMNULUI FACE MINUNI! / SI ! SANGUE DEL SIGNORE FA MIRACOLI ! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344518_a_345847]
-
stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele populare la cântărețele de muzică populară de astăzi
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
om Precum în atom Orb cromozom. PECETEA Îngândurată Oarba revine tot mai des Ai semănat iubire, în schimb ce ai cules? Orb timpul mare-n bobul mărgăritar sfințit Își răsucește semnul de nimenea primit Mileniu-n spicul minții, iar unora ciorchine, Îngândurata moarte, fecioara lumii? Cine? TRISTIH PENTRU FIUL MEU REMUS SARGEȚIUÎN EXIL LA LONDRA Cel mai departe fiind, cel mai aproape Singurătatea tatălui, (pe ape), rechinii de harpoane n-au să-mi scape... ÎNTREBAREA Seamănă Oarba ce va fi-n
ROCADE de EUGEN EVU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348167_a_349496]
-
Viață după viață Și prin Duhul Sfânt Care se pogoară Peste pământeni, Mereu ocrotește Pe toți oropsiții De cumplitul ger, Gerul Bobotezii Slobozit din Cer. Numai că acum Pentru boschetari Și cei din canale ... Și mulți alți, destui ... Care stau ciorchine Pe scut de statui, Nu cu fulgi de nea Și nici stropi de ploaie, Ca să-i încălzească, Gerul îl îndoaie Și-n orice odaie Abur cu căldură Le scoate pe gură, Să îi aburească, Ca să-i oblojească, Cum în Cea
DE BOBOTEAZĂ, POEM DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347510_a_348839]
-
fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
iubito un vasal Al nopții care-mi stă în față Lumina farului se-agață De cel din urmă madrigal Paingii harnici țes mătasă Scutierul viselor ne cere Vamă pentru orice mângâiere Cu care datoria ne apasă Și toate draperiile galante Ciorchine peste baldachin, Aruncă flăcări pe cămin Iar tu citești răscolitor din Dante Copiii dorm visând în somn Deasupra îngerii veghează Și-i mângâie cu câte-o rază A-toate-văzătorul DOMN! Referință Bibliografică: Mă declar iubito un vasal / Ion Untaru : Confluențe Literare
MĂ DECLAR IUBITO UN VASAL de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361964_a_363293]
-
fiu și eu naș la un vițel. Mâine vreau să merg să-ți vizitez locul de muncă. Și așa nu am ce face acasă toată ziua. Mă plictisesc. Am săpat legumele, am legat corzile de viță ce atârnau din cauza greutății ciorchinilor. Mai este puțin și vor începe să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
Doar floare las în urmă și lucrul bun rodit, De bogăție viața mi-a fost mereu plină N-am așteptat nicicând norocul ca să vină Și doar prins aspră truda mereu am izbândit. E-atâta toamnă-n mine, în vie sunt ciorchine, Hambarul plin sunt sau mărul copt pe ram Sunt creangă încărcată ce-ți bate Ție-n geam Rodit-am Doamne e vremea să mă bucur. Alăturea mi-ai fost, eu am ținut aproape Spre Tine drept să urc nu aplecat
E-ATÂTA TOAMNĂ-N MINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362070_a_363399]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > COPILĂRIE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului -Poeme uitate, pierdute și regăsite- Mi-aud aminte strugurii aceia, Câteva boabe, nicidecum ciorchine, Veneai de la pădure, dragă tată, Pădurile parcă veneau cu tine... Ce freamăt ne umplea atunci odaia Și sufletele noastre înlăcrimate! În ochii mamii pâlpâia văpaia Speranțelor că vom avea bucate. Din raniță de împărțeai lumină Și hainele amiroseau a clisă
COPILĂRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365877_a_367206]
-
De-aceea scriu și cuget omenește Pentru confrații timpului de-acum Și pentru cei ce gângurind în fașă În urma noastră se grăbesc pe drum. Să fie pace imnică pe lume, Să fie lumea vie pentru vii, Pentru copiii veacurilor toate Ciorchinii grei să tremure în vii... Referință Bibliografică: Copilărie... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
COPILĂRIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365877_a_367206]
-
Sub streașina nucului, Omul frumos simte Fiorul tainic al legăturii cu Dumnezeu, al împletirii cu Neamul, al regăsirii cu întreaga Creație: în ciripitul îmbobocit al Rândunelelor, în bobul de grâu încolțit în azurul Martirilor, în mugurul înflorit al Eroilor, în Ciorchinele Jertfei, plin de lumină ca un candelabru de aur, în care ard Sfinții cerului, în mărgăritarul de rouă divin din care țâșnește mireasma de trandafir a Strămoșilor, în suspinul suav de iasomiei al Preamilostivei Fecioare, în sublimul florilor de Salcâm
POEMUL FRUMUSEŢII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365380_a_366709]
-
pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei sale din lână, lungă până în pământ, din material țesut la război nu de cumpărat, un fel de stofă așa cum apar costumele la cântărețele de muzică populară de astăzi, apoi
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1002 din 28 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Toarnă-mi și mie, toamnă, un pahar, Pe frunza ta să scriu din nou poeme; Mi-a dat în fugă cineva în dar, Un mic sărut, ciorchine de dileme... De-atunci eu tac, iar ochii mei nătângi Stau tot lipiți de cerul în albire; Pe trupul meu, ca frunza mi-l alungi, Știu că îl dai ofrandă la iubire... Nu sta ascunsă-n miezul crud de nucă
CUVÂNT, SĂRUT PE BUZE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365106_a_366435]
-
corida au existat și encierros - denumirea dată curselor ocazionate de mânarea vitelor către sau dinspre arena destinată luptei „oficiale”. Ele s-au cristalizat ca alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele mai neașteptate locuri atârnă ciorchine flăcăi și bărbați în toată firea” - descria la 1966 Juan Goytisolo în romanul său „Señas de identidad”. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
trec pe lângă clădirile vechi zidurile degajă miros de urină mă minunez pentru că astăzi nu am văzut niciun câine pe stradă deodată umbrele clădirilor le înghit pe cele din spinarea mea simt cum plutesc ca un fulg mă transform într-un ciorchine de strugure mă agăț de bolta dintre două clădiri unde umbrele nu ajung niciodată Referință Bibliografică: Metamorfoză / Vasilica Ilie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 212, Anul I, 31 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Vasilica Ilie : Toate Drepturile
METAMORFOZĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366654_a_367983]
-
vâsc-legendă Vâscul sub care se sărută îndrăgostiții, este considerat o plantă magică. În jurul lui s-au creat multe legende care au înconjurat lumea. În mitologia europeană, vâscul ocupă un loc aparte Această plantă delicată, cu bobițele albe dispuse ca un ciorchine de perle sau ca niște diamante strălucind printre frunzele verzi, este simbolul purității, armoniei și libertății spirituale. Simbol al dragostei, protector al casei și al familiei, vâscul mai este denumit și „creanga de aur”. Preoții celților, druizii, aveau un adevărat
TRADIŢII LA ROMÂNI-POMUL DE CRĂCIUN de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365773_a_367102]
-
mai visează... Se scutură de frig, străfulgerând, Carul Mic Pierdut în stele... În baia de luceferi, apele din adâncuri Sunt tot mai grele... Doar în Cetatea străveche se află vinul Cu parfum de vară La adăpost. Toamna i-a ales ciorchinii A câta oară? A câta oară?! Durerile viei transferă licorile trandafirii... În pahare - Balans al verii aurii în dansul de nestăvilit Al Toamnei solare! Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul
ELISABETA IOSIF DANSUL TOAMNEI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366169_a_367498]
-
semeția haiducului, zurgălăii Colindului, neastâmpărul codobaturei, zbuciumul Nistrului, vârtejul vântului, splendoarea dansului, nestatornicia cucului, sfiala fecioarei, nectarul mierii, sprâncenele spicului bălai, minunăția albinei, văpaia focului, iuțeala gândului, caierul norilor, borangicul stelelor, majestatea păunului, trilul ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
ro/2013/06/omida.html cântă-mi cât o săgeată din arcul tău de lumină dimineața în praguri de gânduri vulpile privesc strugurii mormăie în cozile desfășurate pământului rod sunt acri! sunt acri! sunt acri! câteva boabe cad din crucea ciorchinelui sunt dulci! sunt dulci! sunt dulci! cântă roșcatele din ieslea de piatră a glasurilor ascuțite e cântecul lor. nu judec încercările roșcatelor au tandrețea lor când înfiripă corul minuscul al minciunilor se aruncă filele în aer explodează un mugure de
CÂT O SĂGEATĂ CÂNTĂ-MI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352346_a_353675]
-
se avântă pe mări zbuciumate sau călătoresc în infinit. Pentru cineva străin sunt simple înșiruiri fără sens. Numai tu, Le-ai putea înțelege. CONFESIUNE Până mâine o să-mi adun cu grijă toate visele care stau în mine atârnate ca niște ciorchini. Le voi spăla de ploaia gândurilor negre, cu mirul de la crini. Apoi le voi așeza la uscat pe frânghiile stelelor sub nevăzutul copac al speranței. Referință Bibliografică: CONFESIUNI / Mariana Dobrin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 103, Anul I, 13
CONFESIUNI de MARIANA DOBRIN în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350795_a_352124]
-
s-a lăut, Si se scarpină-n chelie. Și broscuța cea voioasa, Are-acum ambiție, Îi cheamă la ea acasă, C-a intrat pe funcție. * Se adună-n jurul lor Frunze-n troienire; Ce oftează în decor, Stiti, ... de despărțire. În ciorchine parfumat, Mierea e-n visare, Astăzi iar s-au sărutat Ea și mândrul soare. Depărtările-aducând, Glas de vânt cu ace, Toți se-ascund pe sub pământ, Ori sub carapace. Referință Bibliografica: Toamnă gărgărița -poezie pentru copii / Elenă Spiridon : Confluente Literare, ISSN
TOAMNA GĂRGĂRIŢA -POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350906_a_352235]
-
DE UN SĂRUT PE SUFLET! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Deodată, simt un gol în mine; Un dor încearcă să se-anine, Cum florile de balsamine La subsuoară-ntr-un ciorchine. O sete?, dar nu-mi este sete, Că vinu-i vechi, o să mă-mbete; O foame?, dar nu-mi este foame, Căci pe pământ sunt multe poame. Mi-e dor de-un cântec, dar nu-i cântec; De vreun blestem sau
MI-E DOR DE UN SĂRUT PE SUFLET! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351601_a_352930]
-
lacrimă- taina unei nopți (II) O crizantemă în cerdacul verii vestește toamna Bruma toamnei pictează pe ram de migdal soare auriu Parfum de gutui- pe drum alaiul cu mirii în frunte Păianjeni târzii țes vălul toamnei în bolta de viță Ciorchini de struguri zemuiesc printre frunze- vrăjile toamnei Marea Nordului- creasta valului răsturnată-n adâncuri Fire de iarbă în furca țăranului- îndată și toamna (III) Nucile căzând lângă casa bunicii- lilieci în zigzag Ceața ascunde frunzișul molizilor- câte suspine! Chenare de
HAIKU de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351679_a_353008]