1,565 matches
-
David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Poem hieratic XVIII de David Sofianis 21.06.2015(A.D.) Sânzienele nopții Poet.con.tesselor aprige care credeți în vorbe puteri din comori și flăcări de ciorne a cazut peste lume o negură sacră cu picuri de lapte de crin și de har.pă dar din ploaia de literi ce se plimbă în șoapte faceți drumuri de negre ascunzișuri de fapte pe poteci de simboluri prin metafori
POEM HIERATIC XVIII SÂNZIENELE NOPŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379681_a_381010]
-
Blake se poate să nu fi intenționat să-l graveze. Totuși, cum arată Keynes, se pare ca inițial acest manuscris (singurul cunoscut) a fost o copie transcrisa "pe curat" a poemului intitulat Vala, care trebuie sa fi existat deja pe ciorne (acum pierdute), deoarece primele pagini din Vala sînt redactate cu mare grijă, cu un scris formal, tipic pentru plăcile de cupru folosite pentru gravat. În paginile ulterioare și în adăugirile marginale Blake a revenit, însă, la scrisul sau obișnuit, probabil
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
B. Aristov a promis că va transmite la Moscova punctul de vedere al conducerii României. În aceeași noapte, ne-am întors la București, iar în dimineața zilei următoare, am întocmit Nota de convorbire pe care am prezentat-o direct, în ciornă, lui Emil Bodnăraș. Acesta a citit-o și mi-a spus: ,,Las-o la mine". După aceasta, nu am mai știut ce s-a întâmplat cu Nota de convorbire. 6. În anul 2oo6, aflându-mă în sala de lectură a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de lume știa să fie original fără a Înceta să fie om de lume. Ei adoră excentricitatea care Îi distrează, dar de obicei excentricii rănesc conveniențele, ceea ce pentru un gentleman e inacceptabil ș...ț”1. ProustMarcel Proust (1871-1922). Într-o ciornă la În căutarea timpului pierdut (citată de Roger Kempf), Proust meditează la destinul lui Brummell dintr-un unghi neașteptat. Prilejul i-l oferă contemplarea marilor doamne atinse de decrepitudine. Prin analogie, se gândește la decăderea lui Brummell. Cum poți fi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
avea să-l doboare pe tiran. Dar vieții nu-i păsa de coerența subiectului. Ea își revărsa conținutul în dezordine, de-a valma. Prin stângăcia ei, altera puritatea compasiunii noastre și compromitea justa noastră mânie. Viața era, de fapt, o ciornă interminabilă, unde evenimentele, prost aranjate, dădeau unele peste altele, unde personajele, prea numeroase, se împiedicau să vorbească, să sufere, să fie iubite sau urâte individual. Mă zbăteam între cele două povestiri tragice: Beria și femeile acelea tinere, a căror viață
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
la proba Timpului. Menționam epilepsia unora, astmul și camera de plută a altora, exilul, mai adânc decât cavourile, al altora încă... Tonul bombastic al profesiunii de credință urma să dispară rapid. Avea să fie înlocuit de blocul de „hârtie de ciornă”, cumpărat a doua zi cu ultimii mei bani, și pe a cărui pagină am scris pur și simplu: Charlotte Lemonnier. Însemnări biografice. De altfel, chiar în dimineața aceea părăseam pentru todeauna cripta familiilor Belval și Castelot... M-am trezit în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
extind simultan, în secolul al IV-lea, fără însă să putem spune care este meritul unuia sau al altuia în acest triumf comun. Ce era codexul în lumea romană? Un obiect jalnic, un maculator, un carnet de notițe folosit pentru ciorne ori socoteli. Era un poliptic mic din table de lemn, legate două cîte două sau patru cu cinci cu ajutorul unei sfori trecute prin niște găuri și care se putea agăța la curea sau de încheietura mîinii. Aceste table fiind ceruite
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
doar câteva rânduri, ceea ce e departe de a fi îndestulător). N. Manolescu numește aceste Amintiri „operă de valoare documentară”, dar Camil Petrescu scrie: „Nu încape pentru noi îndoială, că și dacă ar fi nulă contribuția istorică a lui Lăcusteanu, însemnătatea ciornelor lui nu scade cu nimic” (Teze și antiteze, pag. 73) și mai departe: „Considerăm interesul Amintirilor sporit în ceea ce privește contribuția lor strict estetică (subl. n.) tocmai prin faptul că Lăcusteanu povestește... etc.” (ib., p. 76) și: „Dar opera lui Lăcusteanu nu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Gaulle, căruia Îi plăceau comparațiile istorice curajoase și riscante, aici la București a vrut să vorbească despre Basarabia, Într-un mod foarte aluziv. Partea română l-a rugat să nu atingă acest subiect, fraza a fost scoasă, eu am păstrat ciorna documentului care mi-a fost pe urmă furată din casă de cineva care a fost trimis să vadă ce am eu la domiciliu meu, la două-trei luni după ce se Încheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregătite, generalul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Care a cerut să stea o săptămînă și care a stat vreo două luni. După aceea mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au dispărut diferite scrisori, unele absolut fără interes, pe care le primisem de la prieteni, dar și ciornele pregătite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum și unul - de ce doar unul? - dintre caietele de note luate la Biblioteca din Londra. Ați cerut dosarul la CNSAS, poate regăsiți hîrtiile În dosar? L-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Foarță, „Alternative bacoviene”, O, 1986, 49; Al. Călinescu, „Polifonia persoanei”, CRC, 1987, 10; Aurel Sasu, Literatura prin gaura cheii, TR, 1988, 12; Gheorghe Grigurcu, Confesiune deghizata, RL, 1988, 16; Nicolae Manolescu, Polifonie romanesca, RL, 1988, 16; Ioan Holban, Textul și ciornele, CRC, 1988, 31; Cornel Ungureanu, Perpetuum românesc, O, 1988, 31; Ion Simuț, „Polifonia persoanei”, F, 1988, 10; Ruja, Parte, I, 160-163; Cornel Ungureanu, Alexandra Indrieș - primul român postum, O, 1995, 3; Dicț. scriit. rom., ÎI, 588-590. C.U.
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
ansamblu se făcuseră simțite și mai înainte, în două încercări asupra evoluției culturii și literaturii românești, prima publicată la Berlin în 1837, în limba germană, iar a doua, în limba franceză, rămasă în manuscris, probabil din 1839, sub forma unei ciorne de discurs. Ambele cuprind un tablou al literaturii române, surprinzător de bogat și de închegat. Ideile din progamul „Daciei literare” apar de pe acum: literatura trebuie să fie națională, având drept „sâmbure” poezia populară, deosebit de elogiată, iar ca izvoare, tradiția istorică
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
sarcina celor care vă au În grijă din punct de vedere profesional, iar sănătatea va avea doar de cîștigat. În cuvîntul Înainte din Medicina Energetică, am spus că soțul meu, David Feinstein, „m-a chestionat neobosit și a redactat primele ciorne ale acestor convorbiri, a editat transcrieri ale casetelor Înregistrate la cursurile mele, a studiat În biblioteci și pe internet și a compensat prin echilibru firea mea dezordonată..”. Deși David a reprezentat o forță majoră În crearea acestei cărți, mă bucur
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
, Vladimir (22.VI.1936, Ciorna, j. Orhei), poet și traducător. Este fiul Agafiei și al lui Teodor Rusnac. După studii la Institutul Pedagogic din Tiraspol, lucrează din 1958 la diferite publicații periodice, apoi devine redactor la editurile Cartea Moldovenească și Lumina și șef de secție
RUSNAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289402_a_290731]
-
pașoptistă, Boerescu nu părea să se raporteze favorabil decât la cel mai oscilant, mai enigmatic și mai tradiționalist reprezentant, Ion Heliade Rădulescu (fostul său profesor de la colegiul bucureștean). De altfel, Boerescu avea să intre În curând În contact cu acesta. Ciorna unei scrisori din 18 decembrie 1852, adresată acestuia de către pe atunci necunoscutul tânăr În numele mai multor studenți români din Paris, constituie o probă elocventă . Formule ca „părintele inimei române” rezumă cu claritate conținutul entuziast al epistolei... Heliade avea să Îi
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
dar că, nici el, nici miniștrii nu au rostit apelativul „rege”. Mai mult, omul politic român susține că „România poate să-și crească prestigiul și fără a adopta un titlu străin și contrar tradițiilor ei” <ref id="33"> 33 <Probabil ciornă> Kogălniceanu c. Bălăceanu, În Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (În continuare, AMAE), fond Problema 21 (1860-1896), vol. 114, f. 53. </ref>. La fel au fost instruiți Calimachi-Catargiu, Însărcinatul de la Paris <ref id="34">34 Telegramă Kogălniceanu c. Calimachi-Catargi, București, 23 ianuarie
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
asedieze „Troia romanului” prin „șiretlicul unui cal de lemn”, primele trei volume de proză scurtă, Oul, apoi Antrenorul și zeul (1969) și Lucrări și zile din viața lui Nick (1972), sunt asumate ca etape pregătitoare ale unei viitoare opere romanești, „ciorne” în care scriitorul ar învăța detaliile creării unei scene, exerciții pentru închegarea atmosferei ori pentru surprinderea gândurilor vreunui personaj. El apelează la formule hibrid, unde, în lipsa nervului central unificator, propune ca liant pentru o suită de povestiri fie unitatea de
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
banal și esențial pe aceeași pagină” (C. Stănescu). Fiind o culegere unitară în sensul că spiritul autorului poate fi întâlnit în fiecare pagină, Caiet de citire și de caligrafie are, altfel, o alcătuire destul de eterogenă: poeme, fragmente de jurnal propriu-zis, ciorne, reflecții despre artă, eseuri religioase, amintiri, schițe după realitate, fișe de lectură etc. Se completează în nuanțe și detalii ceea ce fusese mobilat în scrierile anterioare: piesele de mobilier nu proliferează, inventarul de obsesii rămânând același. Una din modalitățile caracteristice - regresia
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
1988, 15; Nicolae Manolescu, Un tramvai numit dorință, RL, 1988, 41; Radu Enescu, „Cuvânt înainte”, F, 1989, 2; Traian T. Coșovei, „Familia Popescu”, CNT, 1990, 33; Cristea, A scrie, 241-243; Negoițescu, Scriitori contemporani, 350-353; Munteanu, Jurnal, V, 185-188; C. Stănescu, „Ciorna aia din palmele ălor morți”, ALA, 1994, 212; Radu Sergiu Ruba, Destinul cu perechea sa de palme, „22”, 1995, 11; Ruxandra Cesereanu, Poemul hibrid, ST, 1995, 3; Ovidiu Verdeș, Une Parabole postmoderniste: Bacovia relu par Cristian Popescu, „Euresis”, 1995, 1-2
POPESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
Cele mai multe scrieri în proză se datorează lui Victor Eftimiu, Emil Isac și Tudor Mușatescu, dar sunt inserate și pagini din I.L. Caragiale (Ion Brezeanu), Ioan Slavici (Eminescu la București), Mihail Sadoveanu (Incident dramatic), Liviu Rebreanu (Răzbunarea), Camil Petrescu (Pagini de ciornă, Despre teatru), E. Lovinescu (Moartea lui Iov), Ion Marin Sadoveanu, Gh. Brăescu, Ion Vinea, Gala Galaction, A. Dumbrăveanu, Cezar Petrescu și B. Fundoianu. Dintre dramaturgi sunt prezenți Ion Minulescu (Manechinul sentimental), Tudor Mușatescu, Gh. Brăescu, Victor Eftimiu, Alfred Moșoiu, Anton
RAMPA NOUA ILUSTRATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289125_a_290454]
-
nou, că între marile binefaceri ale Revoluției anticomuniste se numără dreptul mărturisirii în sfera publică. Textul despre „puterea credinței și arta speranței” compilează adnotările noastre simpatetice la o carte semnată de unul dintre cei mai fecunzi eseiști din România postdecembristă. „Ciornele filozofice” se deschid cu o pledoarie în favoarea unui nou tip de critică culturală, arbitrată de Logosul increat al lumii și desfășurată în limitele unei ontologii a participației. Urmează două eseuri referitoare la doi autori gata să recunoască eterna noutate a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
științei de carte contează. Mulți sunt cei care au adoptat, chiar fără să vrea, sloganul poststructuralist: Il n’y a pas de hors-texte. Socotim că toate percepțiile alterității sunt tot atâtea moduri ale lecturii. Tratăm univoc realitatea, ca pe o ciornă ce poate fi mereu transcrisă „pe curat”. Totuși, ne înșelăm dacă așteptăm ca din această practică hermeneutică să rezulte „identitatea narativă” a unui subiect vital. Orice discurs poetic, filozofic sau religios avansează tema unei contemplații imediate. Dacă invocăm poezia sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
academic atunci când știu că, paznicii fiind adormiți, „vrăjmașul prigonește” via Domnului? Da, sunt tare uscat la rădăcină, dar n-am să cer alt pământ, ci apă vie din norul prorocului Ilie. Cu întreaga mea afecțiune, Mihai Capitolul IIItc "Capitolul III" Ciorne filozoficetc "Ciorne filozofice" ...umblați cu înțelepciune față de cei ce sunt afară... Coloseni 4, 5 În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievicitc " În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.‑R. Patapievici" And for
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
știu că, paznicii fiind adormiți, „vrăjmașul prigonește” via Domnului? Da, sunt tare uscat la rădăcină, dar n-am să cer alt pământ, ci apă vie din norul prorocului Ilie. Cu întreaga mea afecțiune, Mihai Capitolul IIItc "Capitolul III" Ciorne filozoficetc "Ciorne filozofice" ...umblați cu înțelepciune față de cei ce sunt afară... Coloseni 4, 5 În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievicitc " În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.‑R. Patapievici" And for all this
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
politice în mileniul trei 154 O altă cetățenie 154 Purificarea 156 Teologie și economie 158 Drumul spre rădăcini 164 Un eveniment, nu o instituție 167 Creștinismul urban 170 Asceza mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departe 173 Capitolul III Ciorne filozofice În căutarea firului pierdut. Lectura modernității în perspectiva lui H.-R. Patapievici 185 Nuanțe 185 Reușite 186 O noutate românească 188 Genealogia medievală a modernității 192 Modernitate și deicid simbolic 197 Soluția teologico-politică 202 Locul mărturisirii religioase 206 Retorica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]