22,896 matches
-
mai puțin de șase critici din provincie dintr-un total de unsprezece nume. Criticul dezbate o falsă problemă sau, cel puțin, deplasează accentul de la adevărata cauză a marginalizării scriitorilor "regionali", cauză pe care o formulează, în trecere, singur: "cărțile lor circulă rău". O fi vina "Centrului"? Prin compensație, Cornel Ungureanu enumeră numai scriitori bănățeni și ardeleni. Adică o discriminare pozitivă pe față. Nu-i rău! Al. Cistelecan crede că "la noi canonul e schizofren, dedublat. Există un canon pe care-l
Complexul canonic la români by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11758_a_13083]
-
interpretări citate de Lucian Boia sunt de-a dreptul stupide. Scriitorul francez devine astfel un caz deosebit de interesant pentru istoricul specialist în deconstrucția imaginarului istoric. Prejudecăților despre Verne ca pionier al tehnologiei moderne și al literaturii SF, idei care au circulat dintotdeauna, li s-au adăugat în ultimele decenii noi interpretări discutabile fie despre mesajul mitologic sau religios al operei, fie despre ideologia de stânga și atitudinea sa "incorectă politic" față de negri, evrei, femei sau homosexuali: După ce a suferit prea multe
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
Mircea Mihăieș Circulă de-o vreme, ca un fel de sudalmă, așa, mai subtilă, ca între noi, intelectualii, o sintagmă vioaie: "boierii minții". Ea a ieșit de sub pana unui june (presupun) publicist, care-și manifesta via nemulțumire față de succesul unor intelectuali români, îndeosebi
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
așteptat cu nerăbdare să văd cum demontează Mel Gibson mecanismul violenței umane, utilizînd ceea ce același filosof numește "versantul antropologic al descripției evanghelice". Ca să nu ratez întîlnirea cu filmul, am refuzat să-l văd în vreuna din copiile pirat care au circulat din plin, pe casete sau pe Internet; pentru că una e să vezi un calvar fizic pe un ecran mic, și cu totul altceva să-l vezi desfășurat pe un ecran mare, să te lași dominat de un anumit efect senzorial
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
asemeni lui, murmură cuvintele Desdemonei, acompaniază celebra arie a violoncelului din ultimul act, se folosește de baghetă pentru a controla orchestra, dar renunță la ea cînd vrea să „modeleze” vocea cîntăreților. El singur e un om „orchestră” prin care muzica circulă, răsună, se împlinește. În fiecare clipă mi-aminteam seducția de neutiat a „gidayu”-lui bunraku care urmărește și povestește destinele marionetelor mute; ca acolo vocile și sunetele păreau să nască sub impulsia lui Conlon, posedat al muzicii. Cînd marele Verdi
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
nu fiindcă ați fi avut strămoși români (deși, citindu-vă romanul, am fost tentată într-un prim moment să cred așa ceva). V-ați simțit legat de România în primul rînd prin dragostea pentru mama dumneavoastră, care a trăit odinioară acolo. Circulînd în această lume deschisă, învățăm să îndrăgim oameni și locuri care de fapt, generic, nu sunt nici ai noștri, nici ale noastre. C.H.: Am fost foarte conștient de toate acestea. Am stat mai multă vreme la București și, cînd priveam
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
rampă cu prilejul unui amplu interviu acordat lui Ion Popescu-Brădiceni și publicat în revista Columna. Și nu oricum, ci, spre surpriza cititorilor, iritat de imaginea critică ce i s-a acordat: „În general despre mine și despre scrisul meu critic circulă imaginea echilibrului, ponderației, prudenței, tactului și tot astfel pe această linie. Ființa care mă cunoaște cel mai bine în această lume, mai bine, cred, decît mă cunosc eu însumi, citind astfel de lucruri despre mine, îmi spuse odată și amuzată
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
de-a lungul mai multor decenii. Nu sînt foarte sigură de raportul dintre ultimele elemente citate și succesiunea generațiilor mai noi; cuvîntul ceai mi se pare însă un exemplu cert și ușor databil: curent în anii ’70, pare să mai circule azi doar în melodii nostalgice („Mi-e dor să mai merg la un ceai, la un ceai, / Să fiu liceanul bălai etc.”). Există, în plus, clare diferențe regionale. Un schimb de mesaje de pe un forum din Internet pare să indice
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
din aceia care-i plac atât de mult Președintelui Ion Iliescu, venea nestingherit pe contrasens. S-a întâmplat însă că din sens opus, adică din sensul legal, veneau mai multe mașini. Din pricina “domnișorului” s-a produs un ambuteiaj. Cei care circulau pe sensul corect i-au atras atenția “domnișorului” că nu este normal ceea ce face; “domnișorul”, foarte plin de importanță datorită mașinii de lux în care se afla, a replicat nervos, utilizând expresii de nereprodus. Din nou: nimic deosebit până acuma
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
de kil, cafeaua însă se dusese, trebuia să împrumut, nu pot fără ea, nu mă lasă viciul - mă gândeam în timp ce priveam cei doi, trei pasageri, toți bătrâni, aplecați și culegând anevoie bob cu bob înțepenite printre interstițiile dușumelii tramvaiului, care circula vesel cu viteză, binedispus de captura făcută... * Ștefan Bănulescu, redactor șef la Luceafărul, pe când stam și fumam împreună în birou, mai mult tăcând, avea o vorbă a lui, de fapt două, fără vreo legătură cu ce vorbeam în acel moment
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
limbă engleză și aici ne confruntăm cu această inaccesibilitate, aș spune, a istoriei pentru publicul anglo-american, care nu are cunoștințele necesare, ca să înțeleagă contextul acestui roman. IM: Revenind la scrierile științifice, la lucrările de cercetare: una dintre ideile preconcepute care circulă, nu numai în spațiul românesc, ci și în orice alt spațiu cultural, este aceea potrivit căreia, în domeniul umanist, perspectiva unui străin sau interpretarea unui străin nu este cea mai bună, și prin urmare ea trebuie din start exclusă pentru că
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
atare presupunere, legată de relaxarea ideologică a publicistului, arătând că ecouri ale răscoalei se înregistrează la rubrica „Notițe și informațiuni” din revista „Viața literară și artistică”. Din ceea ce are legătură cu literatura, mi se pare interesant să rețin că a circulat zvonul cum că romanul Domnița Viorica de Vasile Pop ar fi instigat pe țărani la răscoală (p. 302), ceea ce e evident o supralicitare anecdotică și aberantă, mai ales dacă luăm în seamă analfabetismul notoriu al țăranilor la începutul secolului. Dar
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
dezvăluit, în sute de articole și-n câteva cărți publicate anterior, atâtea întâmplări spectaculoase din doar de el știuta istorie a comunismului românesc? Lista de întrebări e mai lungă: în ce măsură își vor păstra originalitatea ipotezele sale, după ce le-am văzut circulând prin cărțile atâtora dintre politologii iviți în România după 1990? Nu va părea el, astăzi, epigonul propriilor săi epigoni? Risipitor cu sine și de-o incredibilă generozitate, Vladimir Tismăneanu n-a ezitat să-și împărtășeacă imensa experiență, fie că respectivii
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
de viață și cugetare - erau rostite de Brâncuși În diferite ocazii pariziene; și cum capitala Franței devenise centrul cultural al Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
te-nvăluie cu digresiuni, cu citate, cu filozoficale. Dar în ce privește stilul, degeaba; ca și în ce privește eleganța - cu papionul lui bulinat sub bărbie, rămâne un fante grosolan, de Caracal. Când în sfârșit vine, comandăm prânzul, eu pește cu sos Mornay, el purcel. Circulă de aseară prin redacții și berării vorbind fără istovire - Bucureștiul mă excită, spune, văd o mulțime de inși puși pe fapte mari, așa ebuliție apare o dată pe veac; noi ăștia suntem favorizații istoriei, avem parte de viață sută la sută
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
În sânge și atunci informația trebuie să fie concisă, pe Înțelesul majorității, menținându-și calitatea, rigurozitatea și noutatea ca atare. „Pietrele Doamnei”, ca și revista „Curtea de la Argeș” al cărei redactor șef este domnul academician Gh. Păun, sunt citite, comentate, circulă În toată țara și Își Îndeplinesc menirea literară. Ambele nu și-au propus să concureze cu nicio altă revistă, iar subiectele alese, prezentarea În ansamblu, faptul că redactorii și colaboratorii sunt lipsiți de orgolii și echilibrați, toate acestea aduc un
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins de necesară revizuire și reîntemeiere a valorilor. În numele acestei idei să bătut, În cărți „scandaloase”, Într-un stil frust, pentru moștenirea labisiană (poetul de la Malini circulînd sub o falsă icoana) sau pentru posteritatea lui Marin Preda, tîrÎt de roiul de admiratori Înspre un final neglorios, „comandat”. Evident, Cezar Ivănescu vede În poezie (necrezînd În evoluția genului) un discurs fundamental, un act liturgic prin care ne salvăm
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Apusul Europei, prin care se evidenția politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou În lume. Aceleași simțăminte Îl făceau și pe Cârțan să caute căi noi prin care să circule slova românească printre despicăturile munților Făgăraș și Bucegi. Așa că, atunci când Memorandiștii din Cluj sunt Întemnițați, el spune: „Eu, 11 D Lestine iterare Badea Cârțan cioban George Cârțan./ Nici n-oi bea, nici n-oi mânca/ Pân-de Seghedin n-oi
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
mare Vine vremea trupul din această iarnă se înseninează. Aproape sunt cel mai divin adolescent cu gâtlejul prins într-o gheară de rază Disparițiile lor fragile Diverse întâmplări se pregătesc. Simt și un deget de metal pe buze, până la tine circulă pe drum moartea cu brațele unei subțiri meduze. Ah, lucrurile știu și gândesc la disparițiile lor fragile, umblă teroarea pe o vreme fericită, nereținut dilată zile. Oricine deodată mă poate omorî, din sonerii chemați toți ucigașii vin acum, până la tine
Poezie by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9323_a_10648]
-
când povestea, nu atât prin ce, cât cum povestea) a trecut peste asta și pentru a salva aparențele, a luat prăjina și arătând spre tablă unde desenase magistral o inimă, cu arterele, cu ventricolul drept, cu auricolul, cu sângele ce circula, totul cu crete colorate, Într-adevăr operă de artă a Întrebat pe Bebe Ștefănescu (nu putea găsi altul) Ce culoare e asta, mâ? Ce culoare putea să aibă inima cu sângele În ea, decât bineînțeles roșie? Dar Crețu calculase greșit
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
un concept" pe care Eliade l-ar fi introdus "înaintea lui Camil Petrescu". Nu se putea pentru că și Jocul ielelor și Suflete tari ale lui Camil Petrescu, unde apar astfel de personaje în poziție centrală, au fost scrise și au circulat înainte ca Eliade să se fi manifestat literar. Rezumând drastic, aș spune că în două mari direcții și-a canalizat eforturile Eugen Simion, cum de altfel ne-a și anunțat în prefața cărții: în direcția reconstituirii ("să reconstitui critic universul
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
ceilalți, de cei nevăzuți, din servicii, de cei cu care semnase legământul. Contractul cu ei era pe perioadă nedeterminată, definitiv. Ei l-au pus să-și înființeze o firmă, în care au turnat bani cu găleata. Câți bani negri au circulat pe acolo, câte mizerii s-au derulat pe acolo, trafic cu petrol în Serbia și trafic de armament. Golam era om de fațadă (îl deranja teribil rolul acesta!), alții manevrau conturile și-și umflau buzunarele. Oricum, i-au lăsat și
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
iar în vilă și-a așezat succesiv amantele sale de lux: Sophie, sfârșită prematur, și misterioasa K. F., trăind mult și după al doilea război. În romanul Vladia, Prințul aviator a dispărut, nimeni nu știe unde și cum, despre el circulă numai legende, a devenit o amintire de invidiat; K. F., bătrână, îl așteaptă în continuare pe prinț; locuitorii Vladiei bănuiesc că acesta vine pe ascuns și caută prin împrejurimi posibilul aerodrom. Vila "Katerina" și K. F. sunt vestigiile unui trecut
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
neveste și copii, despre vreme, după care, invariabil, urma lista afacerilor convenite peste zi. Făcea marketing fără să știe. Cunoștea pe dinafară ce mărfuri lipsesc în țara asta, unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea mărfurilor, urma achitarea lor, totdeauna după ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
octombrie 2005, după-amiaza. Scriitorul Jean-Yves Conrad, bun cunoscător al Capitalei Luminii și prieten de suflet al lui Alexandru Danielopol, pe care Îl consideră conștiința sa spirituală, ne este ghid printr-un labirint de străzi din Arondismentul 15, prin care se circulă infernal, mașină lângă mașină. Căutăm Place Violet. La numărul 9: „Maison Anthelme-Payen” (Casa de Primire a Persoanelor În vârstă). În garsoniera 404, ne așteaptă un om - ni se spusese - „cu o năvalnică inteligență”, nonagenar, care lasă În urma sa o istorie
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]