808 matches
-
În fiecare segment al corpului lanțul nervos formează câte un ganglion. Ganglionii sunt conectați prin comisuri (fascicule, relativ groase, de nervi) și conective. Ganglionii toracici reprezintă o masă unică sub- sau cricumesofagiană. Numărul ganglionilor la diverse artropode este diferit. Aparatul circulator al artropodelor este de tip deschis. Inima tubulară este situată în partea dorsală a abdomenului și opistosomei. Contracția inimii se realizează din posterior spre anterior, împingând hemolimfa spre cap. Inima se sprijină pe cuticulă cu ajutorul unor mușchi mici. De la inimă
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
îl stăpânesc. Aura" este o altă sursă de energie creată prin concentrarea chakrei din corp. Este folosită pentru a realiza un jutsu care cere o cantitate sporită de chakra. Cele Opt Porți ("Hachimon") sunt puncte specifice de-a lungul sistemului circulator al chakrei care limitează revărsarea chakrei în trupul cuiva și care face ca trupul să nu moară prea repede. Uneori ninja își deschid cele Opt Porți (八門遁甲の陣,"Hachimon Tonkō no Jin") pentru a-și depăși limitele fizice, costurile în deteriorarea
Jutsu (Naruto) () [Corola-website/Science/337255_a_338584]
-
un deceniu fără apă . Capul nu este delimitat de restul corpului scurt, alcătuit din 4 segmente și înzestrat cu 4 perechi de picioare nearticulate ce se termină cu gheare. Cuticula conține chitină și are loc năpârlire periodică. Datorită dimensiunii, aparatul circulator și respirator lipsesc.
Tardigrada () [Corola-website/Science/326313_a_327642]
-
în colon. Este format din căi respiratorii și plămâni. Aerul pătrunde prin cele 2 nări ale nasului, apoi trece prin faringe, laringe, trahee, bronhii și ajunge în plămâni, unde se efectuează schimbul de gaze la nivelul vaselor de sânge. Sistemul circulator este diferit de cel al păsărilor. Acesta constă dintr-un miocard și o rețea densă de vase sanguine, care transportă sângele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii, cel drept care primește sângele dezoxigenat de la vena cava, și cel stâng care
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]
-
Desenele anatomice ale lui Leonardo includ numeroase studii privind scheletul uman, părțile lui componente, precum și studii privind mușchii și tendoanele. A studiat de asemenea mecanica scheletului omenesc și forțele musculare, prefigurând știința modernă a biomecanicii. A mai desenat inima, sistemul circulator și vascular, organele sexuale, alte organe interne și a fost printre primii care a desenat un embrion uman în uter. Desenele realizate și modul de notare a indicațiilor și explicațiilor erau extrem de avansate pentru acea vreme; se consideră că, dacă
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
tactili răspândiți pe toată suprafața corpului, în special pe pedipalpi și picioare. Cu ajutorul lor pseudoscorpionii recepționează atât vibrațiile suprafeței pe care se află, cât și cele ale aerului. Ei pot simți apropierea prăzii la o distanță de 15 mm. Sistemul circulator. Pseudoscorpionii sunt animale foarte mici, de aceea transportul substanțelor este realizat, în principalp, prin difuzie. Totuși, ei au o inimă poziționată în opistosomă și se alungește în regiunea anterioară formând o aortă cefalică. Ea reprezintă un tub cu 1 - 4
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
lor de organe sunt mai dezvoltate decât la alți viermi. La majoritatea reprezentanților segmentele sunt prezente atât la exterior, cât și în interiorul corpului. Viermele inelat are 2 capete: unul anterior, cu orificiul bucal, și altul posterior, cu orificiul anal. Sistem circulator este de tip închis. Format din două vase sanguine longitudinale principale: dorsal și ventral (aceste vase sunt considerate inimi). Viermele inelat prezintă și un înveliș epitelio-musculator. Sistemul excretor este format din metanefridii. Viermii inelați respiră prin piele. Ramele se deplasează
Anelide () [Corola-website/Science/316593_a_317922]
-
în jurul esofagului. În opistosomă este prezent un singur ganglion. "Organele de simț." Corpul, mai ales membrele, este acoperit cu perișori tactili, ce recepționează vibrațiile aerului, solului. Vederea e asigurată de 2 ochi mediani, relativ dezvoltați, ochii laterali fiind regresați. Aparatul circulator. Inima este de formă unui tub scurt, situată în prosoma posterioară și opistosomă. Inima are opt osteole - orificii prin care sângele intră în inimă, două în prosomă și șase în opistosomă. Sistemul respirator este de tip traheal. Lateral corpul este
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
îi limitează absorbția în pielea intactă. Mercurul poate fi absorbit dermal, însă acest traseu este stabilit a fi de doar 1% prin inhalare. Aproximativ 80% din vaporii de mercur inhalați sunt absorbiți prin intermediul sistemului respirator, fiind apoi distribuit prin sistemul circulator în tot corpul. În urma unor experimente asupra cloroplastelor, s-a demonstrat că ionul metalic induce peroxidarea lipidelor, pierderea pigmenților fotosintetici și degradează proteinele; cu toate că mercurul în stare elementara este oxidat rapid în mercur (II) în interiorul eritrocitelor (care prezintă o afinitate
Mercur (element) () [Corola-website/Science/301013_a_302342]
-
și reducerea fertilității feminine. În 2011 rata mortalității a egalat rata natalității și constituia 11,0‰. În același an rata mortalității infantile a fost de 11 decese la 1000 născuți vii. Cele mai multe decese (57,5%) au drept cauză bolile aparatului circulator, urmate de tumori (14,5%), bolile aparatului digestiv (9,1%), accidentele, intoxicațiile și traumele (7,8%), bolile aparatului respirator (4,8%). Decesele copiilor în vârstă sub 1 an sunt cauzate de stările ce apar în perioada perinatală, care constituie 42
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
format din plămâni și căile respiratorii(fosele nazale,faringe,laringe,trahee și bronhii). Aparatul digestiv este alcătuit din tub digestiv(cavitate bucala,faringe,esofag,stomac,intestin subțire și intestin gros),dar și din glande anexe(pancreaas,ficat,glandele salivare) Aparatul circulator:sânge,lichid interstițial,limfa.Sangele are în componență să plasma și celule(globule roșiii numite și hematii,globule albe numite și leucocite,trombocite numite și plachete sangvine). Aparatul excretor este alcătuit din: 2 rinichi și căile urinare(2 uretere,vezica
Anatomie umană () [Corola-website/Science/299715_a_301044]
-
care-l trece în vezica înotătoare, puternic vascularizată și foarte mare, ocupând aproape întreaga cavitate generală; apoi, aerul este eliminat pe sub opercul. Vezica înotătoare este acoperită de un epiteliu respirator plin de capilare care asigură respirație accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie a vezicii înotătoare. Țigănușul poate coloniza habitate cu concentrații foarte scăzute
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
în aceste cazuri sunt excepții. Inima este de formă tubulară, alcătuită dintr-o singură cameră, situată dorsal în opistosomă. Ea este prevăzută cu 3 - 4 osteole care împiedică revenirea sângelui venos înapoi la organe. Inima este înconjurată de pericard. Sistemul circulator este de tip deschis. Anterior este prelungită de o aortă ramificată care trece prin pețiol și furnizează sânge țesuturilor din prosomă. Inima pompează sângele prin artere în lacunele dintre organe numite sinusuri. Aici are loc eliminarea oxigenul și primirea dioxidului
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
o substanță lichidă de culoare roșie, compusă din plasmă și din globule (albe și roșii), care circulă prin vene și artere, asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare. le este un țesut special sub formă lichidă care, prin intermediul aparatului circulator, alcătuit din inimă și vasele sanguine, transportă nutrienții și oxigenul la nivelul țesuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon și produșii de catabolism tisular, transportându-i la nivelul organelor de eliminare. În medicină, disciplina care se ocupă cu studiul sângelui
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
iar cantitatea de substanțe minerale și organice sporește, la care se mai adaugă anumite tipuri de celule și substanțe pigmentare, cu o afinitate mai mare pentru oxigen, accentuând astfel funcția respiratorie a acestui lichid circulatoriu. Hemolimfa circulă într-un sistem circulator lacunar deschis, venind direct în contact cu celulele corpului. Dezavantajul acestui sistem o circulație mai înceată. La insecte sângele nu are rol de transport al gazelor. Aerul atmosferic pătrunde în organism prin orificii de pe laturile abdomenului numite stigme. Stigmele se
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
numite stigme. Stigmele se continuă cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
cu tubușoare ce se ramifică și ajung până la ultimele celule. Tubușoarele se numesc trahee și pentru a fi mereu deschise prezintă în interior un firișor de chitină în spirală Are loc mai apoi transformarea sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
sistemului circulator lacunar într-un sistem circulator închis, ceea ce face ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
ca lichidul care circulă prin el să devină cu o structură tot mai complexă, iar funcțiile și posibilitățile de menținere a compoziției sale cresc. La animalele vertebrate este un sistem circulator închis, lichidul de circulație fiind numit sânge. Deoarece sistemul circulator este închis, sângele nu mai vine în contact direct cu celulele diferitor țesuturi, așa cum are loc în cazul hemolimfei. Schimbul diferitor substanțe se face prin intermediul lichidului extracelular (plasma interstițială). Acest lichid este drenat din spațiile intercelulare de sistemul limfatic și
Sânge () [Corola-website/Science/304787_a_306116]
-
medic la spitalul Sf. Bartolomeu, în acest sens fiind ajutat, cu siguranță, de socrul său. Cinci ani mai târziu a devenit membru al "Royal College of Physicians". În tot acest timp, William Harvey și-a lărgit cunoștințele privind funcționarea sistemului circulator la mamifere. A bănuit că Galen nu avea dreptate; ficatul nu reprezenta elementul cel mai important al circulației sângelui, ci inima. Avea totuși nevoie de argumente. Pentru a defini modul de mișcare al sângelui prin organism, a efectuat mai multe
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]
-
Exercitatio Anatomica de Motu Cordis et Sanguinis in animalibus" (Cercetarea anatomică despre mișcarea inimii și a sângelui în animale; prescurtat "De Motu Cordis"), care a demonstrat justețea teoriei sale pe tema circulației sângelui în organismul uman. Lucrarea conținea descrierea sistemului circulator, al cărui element de bază este inima, care pompează sângele din artere în aortă și mai departe spre extremități și ale părți ale corpului. Harvey a anulat teoria lui Galen, considerând că ficatul nu ar fi în măsură să producă
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]
-
Iacob I și, după moartea acestuia, al regelui Carol I. În anul 1636 l-a însoțit pe Earlowi Arundel într-o călătorie diplomatică la curtea împaratului german. Folosindu-se de ocazie, Harvey și-a prezentat teoria sa privind construcția sistemului circulator, la Norymberg. După izbucnirea "Razboiului Civil" în Anglia și atacul armatei parlamentare, a fost alături de rege în lupta de la Edghill, din 23 octombrie 1642, în calitate de medic personal al regelui. Având în vedere opiniile sale regaliste, oamenii lui Cromwell i-au
William Harvey () [Corola-website/Science/300065_a_301394]
-
recepționează lumină. Sistemul nervos este reprezentat de un creier dorsal, masa ganglionara subesofagiană și lanțul nervos ventral. Protcerebronul, o regiune a creierului, inervează ochii, tritocerebronul chelicerele, iar masă ganglionara - pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos este alcătuit din 8 ganglioni. Sistemul circulator de tip deschis, nu se deosebește de modelul arahnidelor pulmonate. Inima poate fi situată doar la nivelul opistosomei sau poate să se extindă și în prosomă. Anterior de la inimă pleacă o aorta cefalica. Schimbul de gaze este realizat de două
Thelyphonida () [Corola-website/Science/318234_a_319563]
-
diferite familii de marsupiale s-a modificat în raport cu regimul alimentar la care s-a adaptat ulterior. Mai puțin modificată în raport cu tipul insectivor primitiv a rămas dentiția marsupialele carnivorelor și mai mult s-a modificat cea a marsupialele erbivorelor. În aparatul circulator la cele mai multe marsupiale sunt prezente canalele lui Cuvier și vena azigos. Temperatura corpului este mai mică decât la mamiferelor placentare, și poate varia ușor în funcție de schimbările temperaturii mediului ambiant; în mod normal, aceasta variază de 34 la 36° C. Aparatul
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
mici. Înotătoarea anală foarte alungită se întinde de la vârful cozii până la regiunea jugulară (aproape de origine înotătoarei pectorale) și se mișcă ondulatoriu, fiind folosită ca mijloc de locomoție. Cavitatea abdominală este foarte mult redusă și organele vitale (aparatul digestiv, respirator și circulator) se află în partea anterioară a corpului și constituie doar aproximativ 20% din lungimea peștelui. Anusul este deplasat sub cap, adesea în apropierea gurii. Partea posterioară a corpului conține trei perechi de organe electrice (organul principal, organul lui Hunter și
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]