353 matches
-
par leș uns, exagérée par leș autres" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.73]. Salonul reproduce un șir de zvonuri informație cu sursa difuza și colectivă al căror rezultat poate fi o amuzantă combinație de imprecizie și de precizie, prin circumscrierea zvonurilor într-un sistem de informații. Abundență de detalii contrastează și compensează caracterul fundamental al zvonului. Stilul relatării faptului cvasisenzațional se caracterizează printr-o pretenție de înnobilare tematica și stilistica. Știrile de senzație sunt un deziderat și convin principiului novator
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare” în cazul mitropoliților Petru Movilă și Dosoftei. Viața întru spirit refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
reprezentant al exilului românesc timpuriu, ca și Petru Cercel, altă nobilă figură de Renaștere europeană. Înălțimea și rigoarea gestului cultural au putut înfrunta cu succes sentimentul 69 de „desțărare” în cazul mitropoliților Petru Movilă și Dosoftei. Viața întru spirit refuză circumscrierea strictă în limite statale. Cu atât mai mult sunt excluse acestea de actul slujirii lui Dumnezeu. Se poate vorbi aici de un exil motivat de conștiința libertății. Insul nu se simte expulzat, ci eliberat. Eliberat mai întâi de „pohtele” lumești
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din jurul noțiunii de identitate relevând importanța unor momente istorice particulare, pornind din anii 1940, până în perioada ce a urmat încheierii războiului rece când înmulțirea mișcărilor naționaliste separatiste a stimulat noi reflecții asupra acestei noțiuni. Astfel, în prima parte discută dificultatea circumscrierii acestui concept, natura sa multidimensională și subliniază abordarea discursivă a identității, specifică constructivismului. Susținând că identitățile sunt construite, multiple, fluide, constructiviștii, afirmă autoarea, au realizat un breakthrough în cercetare fapt care dus la un avans teoretic major în domeniul relațiilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
autoarei este că prin promovarea conceptului de securitate umană se încurajează discursul autoidentificării indivizilor cu umanitatea ceea ce ar semnifica, prin prisma teoriei lui R. B. Hall, o schimbare dramatică a sistemului internațional. O altă concluzie reliefează faptul că datorită dificultății circumscrierii conceptului de identitate este dificilă operarea cu această noțiune, unii cercetători negând cu totul relevanța sa în științele sociale. Pe de altă parte, autoarea împărtășește opinia lui Jaques Lacan care pledează pentru înlocuirea acestei noțiuni cu cea de identificare. În
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
reflexivității, a ponderii pe care demersul esențial care-i stă la bază o are în definiția generală a conștiinței 2. În fața unei noi necesități de legitimare și integrare sistematică a celor mai recente achiziții ale cercetării fenomenologice (de care țin circumscrierea existențialelor sau teoretizarea "stării de aruncare", a facticității, a transcendenței eului), însemnătatea conștiinței reflexive (ca instanță judicativă a propriilor acte sau gânduri) devine marginală. Existențialismul ajunge astfel să infirme și să sancționeze o linie tradițională inaugurată de Fericitul Augustin cu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
sau lungul efort de cernere și elaborare ale unui pachet de reguli de conduită (cum întâlnim pe cursul firului evolutiv al oricărei mari religii) presupun ample și profunde întreprinderi reflexive, bucle ale unui circuit progresiv care extrage și supune dezbaterii circumscrieri sistematice, îndemnuri practice, repere normative, considerații principiale, criterii orientative și, mai ales, definiții nuanțate ale eidos-ului suprem (polideterminări în funcție de o constelație conceptuală ce capătă în cadrul fiecărei teorii o culoare particulară). Aici, replierea pe sine devine un leit-motiv care transgresează exercitările
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
întregit și care restabilește, sintetizator, unitatea perturbată de dedublare. Post-schimbare, subiectul uman trăiește o regăsire transfigurată de sine și practică revenirea unificatoare sporită care este inutilă și de neconceput la nivelul conștiinței metafizice, ale cărei scopuri cognitive țin de o circumscriere concluzivă a unui dat abordabil doar în separație. În procesul modificării de sine ceva se păstrează și este recuperat în final, făcând ca revenirea la sine să capete miza unei statornicii și a unei continuități secunde. La început, în fiecare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
care asigură mesajului artistic caracaterul de universalitate. În a doua situație, conștiința de sine a contemplatorului empatizează cu opera după o știință subtilă a combinației dintre propriile intuiții și fața manifestă, auto-revelată, a acesteia. Aici sistemul noțional supraordonat intervine în circumscrierea hermeneutică în urma unei opțiuni, în măsura în care receptorul artei trebuie să identifice conceptele potrivite lucrării care i se înfățișează, și stă oarecum, în această idee, la dispoziția contemplatorului ca un cadru discursiv de la care trebuie să pornească orice tratare sistematică în domeniul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
etapelor unui urcuș artistic se realizează oglindind procesul complex de coagulare a factorilor creatori și infinita varietate a mijloacelor expresive (în interacțiune permanentă cu un sistem de așteptări și exigențe care delimitează tipuri de auditoriu). Din această dublă sursă provin circumscrierile definitorii care subîmpart sistemul de trăsături al ipostazelor virtuale pe care le poate îmbrăca parcursul creator și de la ea pornind se construiește o identitate artistică, o concretizare activă și fertilă a firii înclinate către estetic. Invenția și așezarea ei în
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
pe care le vehiculează, nu doar reunesc efecte de compoziție care nu pot fi limitate la rezultatele cauzate de fiecare dintre ele, ci chiar exprimă sau se articulează pe un substrat politic preexistent. Politicul nu se confundă cu electoralul și circumscrierea lui unei lungi perioade de timp constrînge strategiile de campanie. Pe termen îndelungat, predomină tradițiile istorice, dispozitivele instituționale, normele culturale, distribuția adeziunilor partizane. Toate acestea formează un ansamblu de condiții care preexistă campaniei electorale și se prezintă ca un sistem
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care măcină ființa, neantizând-o. Iona se ferește să ajungă între dinții ei din lemn, ca semn al răzvrătirii împotriva unui Dumnezeu ce-și sacționează creația pentru infatuarea cu care a decis asupra vieții altora, demitizându-l, desacralizându-l. Existența este o circumscriere permanentă în limitele prestabilite de instanța divină, o închidere pe coordonata unei spirale cu baza în sus, astfel cu cât personajul caută să se elibereze din abdomenul primului pește, cu atât descoperă interiorul altora, explorând abisalitatea spiritului până la esența omului
Avatarii conştiinţei-de-sine. De la existenţialismul kierkegaardian la parabola literară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
o (re)construcție a personalității individului prin prisma noilor oferte și cerințe ale societății, ceea ce solicită flexibilitate, adaptabilitate, perseverență și un demers formativ și reformator pe măsură. Analiza fenomenului schimbării nu ar fi completă ori posibilă fără o încercare de circumscriere a demersului nostru unui cadru logic, interogativ. Prin urmare ne interesează să stabilim care sunt cauzele ce ar determina acceptarea și promovarea schimbării în educație, ce model filosofic are la bază, sub ce forme poate fi descrisă și care ar
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
fost elaborat sub însemnele nașterii viitoarei științe a psihologiei, ale cărei fundamente a reușit să le schițeze. A făcut acest lucru prin emiterea de numeroase ipoteze privind suportul organic al reflectării senzoriale. Dintre acestea, mai importante sunt cele privitoare la: circumscrierea rolului caracterelor înnăscute în favoarea rolului decisiv al experienței anterioare în reflectarea senzorială; accentuarea faptului că reflectarea senzorială depinde de obiectul de reflectat, spre care este îndreptată modalitatea senzorială; evocarea rolului mecanismelor musculare în realizarea vederii spațiale; evidențierea caracterului unitar al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
spre ceea ce se întâmpla la nivelul periferic al receptorilor, ci și spre efectele unor influențe centrale evidențiate la nivelul răspunsurilor motorii. În lanțul reflex recunoscut ca stând la baza reflectării a fost cuplată o activitate motorie autonomă, cu efect de circumscriere a elementelor necesare reflectării senzoriale a obiectelor. Cel mai distins și frecvent parametru considerat de cercetători a fost cel al timpului de reacție. Modelele experimentale de studiu imaginate au luat la început în considerare toate posibilele manifestări ale TR de dinaintea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu realitatea sau cu alte formule (aparținând aceluiași limbaj sau altuia). În sfârșit, pragmatica descrie utilizarea formulelor de către interlocutori care își propun să acționeze unii asupra altora"25. Parcurgerea definițiilor înregistrate de lucrările de lexicografie evidențiază că, de cele mai multe ori, circumscrierea semnificației termenului limbaj se realizează prin raportare la un alt concept limba. Din prisma raportului saussurian langue-parole, limbajul este asimilat mai degrabă celui de-al doilea termen al relației (parole), presupunând actualizarea sistemului limbii în actul de comunicare. În vreme ce limba
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnate de Dumitru Vatamaniuc relevă o profundă cunoaștere a fenomenului publicistic eminescian, constituind o bogată sursă de informație. La rândul lor, interpreți precum Monica Spiridon, Dan Mănucă sau Dumitru Irimia se disting prin depășirea analizelor vulgar-conținutiste și prin demersurile de circumscriere a spațiilor de convergență dintre poezia și publicistica eminesciană. Fenomenul de mitizare, specific generațiilor posteminesciene, continuă însă să împiedice dezvoltarea unei relații firești cu opera poetului și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
termenului) se observă la toți indivizii vorbitori (nu numai la "zei și eroi") și în orice act lingvistic, atât în limba literară, cât și în limbajul curent, atât în limbajul enunțiativ, cât și în limbajul emotiv"211. Or, prin această circumscriere a caracterului creator al limbajului "comun", integralismul devansează, sub raport cronologic, orientările generativiste și cognitiviste care s-au afirmat în cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea și furnizează, în același timp, o fundamentare conceptuală mai bine
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
biologică nu justifică o tratare diferențiată a agenților și pacienților morali, nici în interiorul celor două categorii și nici între cele două categorii. Toți agenții și pacienții morali au însă o caracteristică biologică în comun, și anume, sunt ființe vii. Această circumscriere biologică a clasei indivizilor cu valoare intrinsecă este propusă de Albert Schweitzer în teoria sa etică a "venerației pentru viață". Regan observă o extindere ilicită a noțiunii de viață în teoria lui Schweitzer, o ambiguitate generată de înțelegerea viului și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se instalează în vizibil, ca lucrare ce spune și dă de văzut, arată imaginea imprezentabilă a unei prefaceri. Semnificabilul se in-formează, iar forma sa coincide cu imaginea pe care o arată. Punerea-în-imagine nu e altceva decât ridicarea inaparentului la vizibilitate, circumscrierea semnificării în sfera dicibilului. Imaginea apare într-o formă, la fel cum chipul unui om capătă conturul expresiv al unei înfățișări sau o natură moartă dobândește viață în rama unui tablou. Dacă trupul poetal al semnificabilului apare în forma unei
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cele mai puternice în acest sens sunt apanajul teologiei, cu origine în Cartea Cărților, unde ni se comunică scurt și concis că Dumnezeu a zis și s-a împlinit. De ce facem această trimitere? Pentru că „religia”, cum spunea A. Reville, „este circumscrierea vieții umane prin sentimentul unei legături care unește spiritul uman cu spiritul misterios cu care îi place să se simtă unit, recunoscându-i dominația asupra lumii și asupra lui însuși”. Specificul comunicării umane constă în legătura indestructibilă dintre cuvânt și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
rezultatul lor, referendumurile să aibă forță juridică) și opționale (în care se urmărește obținerea opiniei cetățenilor asupra unor politici specifice). În mod ideal, limitările pentru aceste două tipuri sunt diferite, cu libertate mai mare de acțiune pentru cele opționale. Dacă circumscrierea domeniilor în care cetățenii pot avea dreptul de inițiere a referendumului este relativ ușoară, nu același lucru se poate afirma despre decizia referitoare la numărul de semnături necesar. Așa cum am ilustrat în paragrafele de mai sus, nu există o soluție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
scrieri comemorative ale unuia dintre cei mai semnificativi discipoli ai săi, Geo Widengren, „Tor Andræ. In memoriam”, Vår lösen 38 (1947); Den vetenskapliga gärningen (Tor Andræ in memoriam), Stockholm, 1947; Tor Andræ, Uppsala, 1947. 6. Raffaele Pettazzoni (1883-1959). Pentru o circumscriere cuprinzătoare a operei celui mai proeminent istoric al religiilor din secolul XX, fondatorul și președintele, până la moarte, al celei dintâi instituții care unifică interesele disciplinei istoria religiilor, International Association for the History of Religions, vezi bibliografia întocmită de Eugen Ciurtin
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
parte dintre lucrările sale, e.g. Fatalism in Persian Epics, UUÅ, Uppsala (1952), Studies in Arabian Fatalism, UUÅ, Uppsala (1955) sau Fantastic Beliefs in Religion, Folklore and Literature, Stockholm, 1967, aduc contribuții importante la morfologia istorico-religioasă a timpului și destinului, cu circumscriere mai precisă în spațiul epicii arabe și persane. Și cu ajutorul unor asemenea lucrări, am putut urmări recent genealogia unuia dintre termenii de coloratură orientală în limba română- „bacșiș”, în raport cu un întreg vocabular religios iranian, pre-islamic, moștenit și modificat de Persia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
personajului fiind încărcate de aura miticului dintr-un timp nedeterminat. Motivul înghițirii de către monstrul ofidian apare și în colinde, dar într-un număr mult mai restrâns de variante. Și aici ființa arhetipală jumătate om - jumătate șarpe se formează printr-o circumscriere în solar: „Jumătate l-o mâncat,/ Jumătate nu-l mai poate,/ De curăle țântălate,/ De cuțâte ascuțâte.” (GârdaniMaramureș), „Șarpele-mi se repezea,/ Jumătate-l înghițea,/ De-acolo nu mai putea/ De arme și de pistoale,/ Șapte pline, șapte goale/ Ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]