735 matches
-
clipă că oamenii îl vor urma? Asta să fie, Doamne, esența dumnezeirii, chemarea de care vorbesc Scripturile? Și dacă da, de ce ești atât de zgârcit cu ea? 11. Abatele obișnuia adeseori să se reculeagă lângă zarzărul din piața centrală a Citadelei, înainte de lecțiile de teologie pe care le ținea ucenicilor. În dimineața aceea nu se grăbea, deși știa că, în amfiteatrul bibliotecii, novicii îl așteptau, pregătindu-se pentru ceea ce ei credeau a fi o culme a activității lor, pentru care trebuia
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
făcut practică de cabinet în Londra. S-a retras într-o fermă din Scoția, dedicându-se exclusiv literaturii. Existența sa anterioară, tumultuoasă, se va reflecta generos în toate romanele sale. Romanul "Castelul pălărierului" este primul remarcat. Au urmat: "Sub stele", "Citadela", "Gran Canaria", "Cheile împărăției". Măcar unul dintre personajele principale este medic. GEORGE DUHAMEL Duhamel mărturisea că "medicina i-a deschis ochii asupra lumii". Este un exemplu elocvent al influenței pe care medicina o are asupra concepției unui literat. "Hipocrat este
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
ghidată de viziune / 71 2. O inovație cu efecte de bumerang... / 73 3. Fetișizarea câștigului / 75 4. Producția nu este o relicvă, ci sursa bogăției și axul modernizării / 79 5. De la Silicon Valley la Energy Valley / 82 IV. Dominația tehnologică: citadela superputerii americane / 85 1. Rădăcina puterii economice și militare / 85 2. Norii care se adună deasupra liderului tehnologic al lumii / 88 3. Dezechilibre ale mașinăriei americane de inovare / 90 4. Cine va câștiga premiile Nobel peste 40 de ani? / 95
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
tehnologiilor verzi s-a declanșat deja. Ea este însoțită și de o bătălie în planul imaginii. Judecând după ceea ce a lansat China, aceste așezări-simbol pentru noul val tehnologic, se pare că sorții sunt de partea puterii emergente. IV. Dominația tehnologică: citadela superputerii americane 1. Rădăcina puterii economice și militare Începând cu a doua jumătate a secolului al XX-lea, SUA au exercitat o supremație clară în toate domeniile care definesc o superputere: economic, militar, cultural. Toate aceste domenii sunt unite însă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
latină. Dar el nu încetează a trăi ca un roman, având în minte faptele și gesturile acestui popor care-l fascinează. Castelul lui Montaigne constituie oare o Romă miniaturală edificată prin voința tatălui său? El își face castel în castelul - citadela interioară a lui Marc Aureliu... - cu faimosul său turn. Iar acolo, în compania celor vechi, având ca martor un scrib, el vorbește, își vorbește și nu mai contenește cu acest flux de cuvinte notate de scribul necunoscut al unei capodopere
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
toate acestea vine să se adauge plăcuta tovărășie a cărților. Pentru că frecventarea oamenilor nu-i de-ajuns pentru a asigura fericirea unui om. Cărțile nu trebuie utilizate cu pedanterie, ci cu scopul de a-ți construi ceea ce Marc Aureliu numește citadela interioară - a cărei metaforă cea mai adecvată este Turnul. Turnul în care se află atât cărțile consultate de Montaigne, cât și cartea zisă și dictată pentru a se căuta pe sine și apoi pentru a se găsi. Bibliotecile nu servesc
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Aici Însă Îl găsim pe Titulescu comparat cu Sf. Ioan Chrysostom (măcar de ar fi fost Take Ionescu, pe care contemporanii Îl numeau sarcastic „Tăchiță Gură de aur”!). Sau ce citate din cuvîntările patriarhului Teoctist, proclamînd Academia În 1996 „o citadelă creștină a culturii și științei românești”, ori adresîndu-se grănicerilor la Giurgiu cu un patos care ne amintește statornica alianță dintre sabie și mătăuz („le sabre et le goupillon”, se spunea pe vremea afacerii Dreyfus)! Concluzia doamnei Murgescu Într-o pagină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
programul de guvernare al Frontului Național Democrat. Partidul Național-Țărănesc „nu mai rămăsese decât cu numele - declara liderul noii grupări. Rostul lui social fusese cu totul neglijat... Prin afluxul de legionari, care căutau să se salveze, partidul amenința să devină o citadelă fascistă“125. Liderul noului partid a fost recompensat, ca și Mihail Ralea, cu un post de ministru, la cooperație, însă formațiunea condusă de Anton Alexandrescu nu a avut nici pe departe baza socială și influența politică a Partidului Național țărănesc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Strada Mare (Povestea doamnei Card Kennicott), I-II, București, [1940], Babbitt, I-II, [București], f.a.; Peter Neagoe, Drumuri cu popas, București, [1938]; Johann Boyer, Emigranții, I-II, București, [1939], Ultimul viking, București, [1940]; A. J. Cronin, Gran Canaria, București, [1939], Citadela, I-II, București, [1939], Sub stele, I-II, București, [1940], Castelul pălărierului, I-II, București, [1941], Trei dragoste, București, [1941], Cheile împărăției, București, [1947], Copil străin, Timișoara, 1993; James Hilton, Orizont pierdut, București, [1939], Umbre, București, [1943], Adio, domnule Chips
GIURGEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287286_a_288615]
-
multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor; în ultimii ani ai vieții este vicepreședinte al secției române a PEN-Club. A fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, Ordinul Muncii, Ordinul „Steaua Republicii”. I s-au acordat numeroase premii: Premiul de Stat pentru Citadela sfărâmată (1955), Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei Române pentru Și eu am fost în Arcadia (1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (1978) ș.a. Ambiționând - caz rar - să fie numai dramaturg, L. este, fără îndoială, cel mai interesant scriitor de teatru
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
în haosul realității istorice ideile, simbolurile, miturile în stare să dea lumii dacă nu armonie, cel puțin coerență, dacă nu veșnicie, măcar un sens - „să sugereze saltul omului într-un ev, să se înalțe până la mit”. Așa, tânărul burghez din Citadela sfărâmată - „arcă a lui Noe eșuată” -, trezit de revoluție la realitatea vieții, încearcă să se facă util prin cunoștințele lui muzicale, prilejuind altui personaj din piesă evocarea miticilor Orfeu și Acteon, ca sugestie a incompatibilității dintre clasele sociale, purtând amprenta
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
unghiuri de vedere. Se disting clar între acestea destinul creatorului în raport cu societatea, dualitatea dramatică a ființei umane - combinație inconsistentă de dragoste și ură, sublimare monstruoasă sau ideală a unuia dintre cele două principii esențiale, soarta tragică a individului închis în citadela singurătății, iubirea - vrajă devastatoare a vieții omului, iar înainte de toate, credința în puterea artei de a înrâuri perfectibilitatea umanității. Această din urmă idee, primordială în concepția lui L. ca dramă a „obsesiei responsabilității” scriitorului față de oameni, a atras atenția asupra
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
poți să-i faci mai buni, mai tari”. Astfel, odată cu scriitorul Emil Comșa se deschide seria personajelor care se confruntă direct cu societatea într-o raportare de ample implicații filosofice, cu transfigurări dintre cele mai diverse: contemporane - filosoful Matei din Citadela sfărâmată și doctorul Toma din Febre; istorice - domnitorul Petru Rareș, ca în piesa Petru Rareș sau Locțiitorul (1967); folclorice și mitice - artistul și constructorul Manole din Moartea unui artist și din Omul care și-a pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
pe la anul 2000”. Viziunea duală a sufletului omenesc este întrupată în „negativul” personaj „oribil” Eloman (anagrama lui Manole), ucenicul goethean ale cărui înfățișări succesive - robot, păcat, deznădejde - au menirea de a susține drama și de a delimita treptele sortite creatorului. Citadela sfărâmată și mai ales cehoviana Surorile Boga (1959) sunt drame ale revoluției, în care toate raporturile dintre oameni, dintre idei capătă brusc un caracter acut, necesitatea opțiunii devenind imperioasă. Revoluția socială se dezlănțuie asupra individului în mod neașteptat, fiind ceva
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
La capătul lor omenirea va găsi fericirea.” Și deloc în mod paradoxal, valoarea umană, semnificația mai profundă a acestor drame sunt de găsit tocmai în personajele rivale revoluției, neschematice și neconvenționale, refuzând să se integreze și acceptând condamnarea. Așa, în Citadela sfărâmată, Matei Dragomirescu, tip de Narcis fatalist care profesează filosofic teoria vivere pericolosamente, dar se retrage într-o iubire-vrajă, ca în povestea medievală a lui Tristan și a Isoldei, și eșuează în suicid: „Poate nici dragostea noastră nu e făcută
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
realismul primar, critic sau socialist, prin moralism, proiecții simbolice și mitice, folclorice și chiar prin sugestii expresioniste, într-un stil reflexiv, care prelungește, ca în Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă, spectacolul/lectura în interogație și meditație. Citadela sfărâmată, întemeindu-se pe observarea realității contemporane, dădea autorului posibilitatea să zugrăvească un tablou de moravuri, cu tipuri și conflicte ușor de recunoscut în jurul nostru. Hanul de la răscruce ni se înfățișează ca o construcție dramatică menită să ilustreze o idee
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
generalizator al personajelor, înfățișate printr-una singură din trăsăturile lor de caracter, prezentarea lor în reacțiunea tipică față de același eveniment înrudesc [...] drama lui Horia Lovinescu cu moralitățile medievale sau ale epocii următoare. TUDOR VIANU SCRIERI: Lumina de la Ulmi, București, 1954; Citadela sfărâmată, București, 1955; Oaspetele din faptul serii, București, 1955; Elena, București, 1956; Hanul de la răscruce, București, 1957; Omul care și-a pierdut omenia, București, 1957; O întâmplare, București, 1958; ...Și pe strada noastră, București, 1959; Surorile Boga, București, 1959; Revederea
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Lovinescu); M. Sizova, Mica balerină (Galina Ulanova), București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu); Andrei Veițler, Alexandr Mișarin, Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion Pascadi, Înfruntarea valorilor, LCF, 1964, 9; Râpeanu
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
Cântecul vântului, București, 1961 (în colaborare cu Nadia Lovinescu). Repere bibliografice: Traian Liviu Birăescu, „Lumina de la Ulmi”, O, 1955, 1; Traian Șelmaru, „Citadela sfărâmată”, „Scânteia”, 1955, 14 iunie; Vicu Mîndra,„Citadela sfărâmată”, GL, 1955, 39; Constantin Ciopraga, Construcția eroilor din „Citadela sfărâmată”, IL, 1955, 12; Mihai Botez, „Febre”, LCF, 1962, 6; Mihai Botez, „Teatru”, LCF, 1963, 24; Gabriel Dimisianu, „Teatru”, GL, 1963, 43; Ion Pascadi, Înfruntarea valorilor, LCF, 1964, 9; Râpeanu, Noi, 187-190; Căprariu, Jurnal, 132-141; Ștefănescu, Preludiu, 227-232; Cubleșan, Teatrul
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
În sprijinul armatei principale. Ali Essat Bek, care avea partizanii săi la Tripoli, profită de pe urma deciziei sultanului; coborî din Akar asediind și bombardând orașul, forțându-l În cele din urmă să capituleze. Între timp, Barber se duse el Însuși În citadelă, unde se predă condiționat. Cei cinci pași ajunseră atât de repede În cetate, Încât emirul Beshir abia avu timp să fugă și să se Îmbarce Între Seida și Beirut pe un vas francez, la bordul căruia călători până În Egipt. Aici
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în colaborare), Iași, 1997; Lucianograme, Botoșani, 1999; Poeme-Poèmes, ed. bilingvă, Oradea, 1999; Cambei în China. Carte de turism și masaj oriental, București, 2000; Grenade și îngeri. Proze cezariene, Iași, 2001; Atelier de potcovit inorogi, pref. Ioan Holban, Iași, 2003; Iași - citadelă europeană (în colaborare), Iași, 2003. Ediții, antologii: Parlamentari, prefecți, primari de odinioară - Vasile Pogor și Nicolae Gane, Iași, 1993; Mihai Codreanu, Blestemat la neuitare, Timișoara, 1996; Ștefan Vasiliu, Darul duhovniciei, Iași, 1997; Iași, orașul din inimă, pref. Al. Zub, Iași
VASILIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290459_a_291788]
-
exterior (A) - societatea și valorile ei, status, relații de putere (Davis, W. în M. Weiner și S. Huntington, eds.: 1987). Modelul baricadelor ne spune că „dezvoltarea economică se produce nu doar când un inamic (modernizator sau agent al dezvoltării) invadează citadela societății, ci și când barierele îmbătrânesc, slăbesc și, finalmente, încep să se prăbușească sau când apărătorii își pierd inima și încep să se predea” (apud So, 1990). Prima clătinare majoră a paradigmei teoriilor tranziției și deci ale dezvoltării prin modernizare
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă, a fi citadelă și, intrând în ea, oaspeții văd scânteind pe un perete, de pe care se ridică o perdea, „în lucrătură de aur, icoane vechi, inscripții slave, sfinți în mantii verzi”, toată arta Bizanțului. În acest decor se va produce un soi de
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
în sectoare unde dețin deja o clară supremație numerică: 71,7% în servicii și comerț, 73% în administrație, 69% în învățământ și sănătate. Unele sectoare de muncă au devenit „feminizate”, altele tind spre o astfel de stare. Dintre sectoarele universitare, citadele masculine au rămas doar unele facultăți tehnice, pentru că celelalte au devenit sau sunt în curs de a deveni dominant feminine, dacă avem în vedere performanțele în învățare superioare ale fetelor. Figura 4.3.a. Orientări ale generațiilor succesive către acumularea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]