11,674 matches
-
Luceafărului, începută promițător ca imagine și continuată lamentabil la nivelul scenariului, difuzată aniversar acum câțiva ani la TVR, în spiritul unei emisiuni rutinate, de montat în grabă din imagini destul de disparate. Lista nu se încheie, foarte probabil, aici, dar titlurile citate o epuizează, înclin să cred, în cea mai mare parte. Nu sunt printre cei care să decidă pe loc, la aflarea unui asemenea gingaș număr de producții, că Eminescu trebuia să se bucure de o mai mare atenție în planurile
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]
-
terminologia oficială a momentului: "teatru de stat", "examen de stat", "spital unificat" etc. Printre acestea apărea și Romanica, o creație lexicala folosită de Bibliotecă Centrală de Stat ca eticheta "sub care se cuprind toate cunoștințele referitoare la România". Autorul articolului citat observa că respectivul cuvînt "nu pare o formație fericită: e o creație hibrida și are o rezonanță neplăcută"; presupunea că modelul său a fost constituit de unele adjective substantivizate precum Romanoslavica, Italica - si sugera că modele alternative preferabile denumirile de
"Românica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17918_a_19243]
-
care "oglindesc" mobilitatea naratorului modern este destul de obositoare. Multe pagini sucomba în legitimări ale viziunii speculare. Foarte variate sînt referințele la care apelează Corina Ciocârlie. Pe langă criticii români (care nu sînt prea mulți: Nicolae Manolescu este cel mai des citat) apar citați scriitori precum Foucault, Baudrillard care pot lămuri și nu prea textele propuse de autoare. Relația gemelara din Nostalgia lui Mircea Cărtărescu este tratată, la un moment dat, cu ajutorul Dicționarului simbolurilor (coordonat de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant) și
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
mobilitatea naratorului modern este destul de obositoare. Multe pagini sucomba în legitimări ale viziunii speculare. Foarte variate sînt referințele la care apelează Corina Ciocârlie. Pe langă criticii români (care nu sînt prea mulți: Nicolae Manolescu este cel mai des citat) apar citați scriitori precum Foucault, Baudrillard care pot lămuri și nu prea textele propuse de autoare. Relația gemelara din Nostalgia lui Mircea Cărtărescu este tratată, la un moment dat, cu ajutorul Dicționarului simbolurilor (coordonat de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant) și al cărții
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
Z. Ornea Se știa de două-trei decenii în mediile intelectuale că, la noi, în domeniul filosofiei, s-a constituit o serioasă școală de epistemologie reprezentată de d-nii Mircea Flonta, Ilie Pîrvu, Vasile Tonoiu. Erau, ce-i drept, mai mult citați decît citiți, dar erau mai totdeauna instalați pe un podium de stima. Mărturisesc și eu vină de a nu fi citit din opera d-lui Mircea Flonta, decît prima sa carte, din 1975, Adevăruri necesare (pe care mi-a și
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan Todorov e foarte rar citată. Dacă am numărat bine, pe baza notelor de subsol, ea e citată de două ori. Observația poate înșela dacă o plasăm în planul strict al unei contabilități a referințelor. De fapt, toata terminologia analizelor compune o paradigmă care decurge din
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
reușită din prima secțiune este una polemică: Un nou filoromân, în care prezintă cartea Țărani (Parasztok) a unui obscur prozator maghiar, Lengyel Sandor; scriere defăimătoare și ireverențioasa la adresa românilor din Munții Apuseni, prezentați în primitivismul unor porniri instinctuale: După mostrele citate îmi va da dreptate orișice om nepreocupat că ar fi zadarnic a-și încerca clasarea d-lui Lengyel Sandor în vreo direcție literară. Direcția lui este ocara, școala lui neadevărul. Asemenea dreptate îmi va da orice om cu cea mai
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
sînt extrem de grăitoare; voi incerca în continuare doar să selectez cîte ceva din materialul respectiv, interpretabil azi că mostră de umor involuntar și destul de negru; nu voi indică de fiecare dată sursele documentelor, ci doar pagina reproducerii lor în volumul citat; în ansamblu, e vorba de texte apărute în perioada 1949-1952 în "Lupta de clasă", "Scînteia", "Cum vorbim", "Studii și cercetări lingvistice" etc. Multe din textele articolelor de critică, direcție și demascare, exprimînd "revoltă", "durere" sau "indignare" față de ingratitudinea lingviștilor care
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
spunem, senzațional, acest articol de Cristian Popisteanu vorbește despre mai nouă orientare a Magazinului istoric, o orientare în care rigoarea documentara se întîlnește cu dezvăluirea faptului de viață, în care se poate regăsi diferența despre care scrie Cristian Popisteanu în citată să scrisoare. O biografie senzațională, cum a fost aceea a creatorului lui James Bond, i-a prilejuit autorului acestui articol realizarea unei incursiuni în cîteva dintre misterele spionajului din cel de-al doilea război. Nu ne rămîne decît să regretam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
nu multă vreme, jurnalul asta o să fie numai de idei". "Ideile" sunt prilejuite de contexte din cele mai diverse care revin regulat de-a lungul cărții. Un exemplu e René Girard cu care criticul timișorean întreține un dialog permanent: comentează citate, îi preia formulările, găsește prilej de zăbava ori de câte ori cuvintele francezului îi vin în minte. Nici o carte consemnata în jurnal nu e nesemnificativă pentru autor. De altfel, în Paradisul derizoriu, scria: "Toată existența mea în lumea literară, fiindcă s-a întâmplat
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
lăsînd auxiliarul într-un vers și trimițînd participiul în următorul), cînd desparte negația sau pronumele reflexiv de verb, articolul antepus de substantivul sau etc. Exemple pentru asemenea "devieri" se găsesc din plin, cum bine se știe, la Arghezi. În volumul citat, autorul amintea și de separarea elementelor componente ale unei locuțiuni sau ale unui cuvînt compus. De fapt, în poezia românească s-a mers și mai departe, artificiul prozodic permițînd, în cazuri extreme, ca limită de vers să apară chiar în interiorul
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
te mai versicolore mai alene/ mai lîncede mai strîmbe mai scalene/ mai vagi mai nustiucum mai vinoncoa..." (p. 23). Procedeul permite astfel și crearea de rîme rare, în situațiile în care inventarul lexical al romanei oferă prea puține posibilități. Cartea citată mai conține un exemplu similar: "și-apoi să stăm de taină musafiro:/ ci nu despre mărgeanul că porfiro-/ ghenitii de velit și veninos" (p. 24). Și în volumul recent apărut al poetului, Caragialeta (Timișoara, Brumar, 1998), procedeul e prezent, ca
Ingambament extrem by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17987_a_19312]
-
din partea unor vorbitori care le condideră inculte, vulgare, "mahalagești" etc. Le-am remarcat de altfel prezenta în anunțurile publicitare - extrem de stîngaci redactate - ale ghicitoarelor și ale vrăjitoarelor contemporane. Oricum, în ciuda condamnărilor și tocmai datorită caracterului lor popular, construcțiile de tipul citat sînt foarte frecvente. Transformarea în normă unică a îmbinării dintre termenul reverential și numele de familie ("Doamna Popescu") este la noi o inovație destul de recenta, care corespunde unui tipar "occidental": impusă probabil mai întîi datorită modelul francez, ea e întărită
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
că oferta mea de lucru să fie primită favorabil, aștept un singur semn de la d-ta ca să pornesc ănsufletit la treabă". (Cf. vol. 14 Opere, p. 286-287, 1990) Bogată an elanuri stăpănite, ăntretesute cu năzuințe prețioase, frază finală din scrisoarea citată mai sus ămprumută tonul nobil al măndriei cordial lămurite: "Nutresc an perspectiva acestui proces și speranța de a te vedea mai des și de a ne regăsi pe terenul atător gănduri și aspirații comune. Cu veche prietenie afectuoasa." ăntre 1952
Dialogul epistolar Tudor Vianu - G. Călinescu by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17430_a_18755]
-
la business class, să-și scoată pantofii. Fiind conduși de astfel de personaje, să mulțumim lui Dumnezeu că mai suntem în viață, că n-a început încă exterminarea fizică pe față. Trăind din cacialmale și provocări grosolane (precum declarațiile sus citate ale lui Nastase), ei nu-și dau seama că instituie o realitate mai cumplită decât orice coșmar. Discuțiile aberante despre secesiunea Transilvaniei ascund, îmi dau seama abia acum, o fraudă de mari proporții: încercarea de a face uitate promisiunile electorale
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este violent, ăn timp ce modificarea mentalităților se produce lent, procesual, evolutiv. ăntorcându-ne la cartea Valentinei Curticeanu, remarcam și an capitolul rezervat "Istoriei literaturii române contemporane" aceeași vastă documentare (sunt citate lucrări importante, unele de actualitate, de la "Politica postmodernismului" a Lindei Hutcheon la "George Călinescu și complexele literaturii române" a lui Mircea Martin). Evident, autoarea discuta amănunțit ambele ediții ale "Istoriei(...)", atât pe aceea din 1926, cât și pe cea din
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
găsim chiar - întîmplătoare asemănare de forma - un Mărtan); alte valori (folosirea pentru a desemna purtătorul unei calități, pentru a forma nume de locuitori ori că sufix moțional) sînt mai puțin interesante din punct de vedere stilistic. În 1960, autoarea articolului citat afirmă că sufixul nu este productiv: fapt adevărat doar dacă nu ținem cont de registrele oralității colocviale. Sufixul -an poate fi găsit în mai multe cuvinte argotice, unele de origine țigăneasca, mai vechi sau mai recente. Dacă etimologia adjectivului și
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
sînt... trădători demni de oprobiul public, adică niște cosmopoliȚI, definiți în același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor." Temerarii lexicografi ajung, astfel, să includă în categoria citată - fără a-și da seama de ridicolul situației - adica în sfera cosmopolitismului atît de... primejdios și vai! antinațional, organisme mondiale de talia ONU, UNESCO, iar în zilele noastre Uniunea Europeană și Parlamentul bătrînului continent sedus, altcîndva, pe orbite mitologice, de către însuși
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
revista, în nr. 9/1948, desăvîrșește democrația proaspetei republici, cîntîndu-i pe făuritorii ei: Petru Câmpeanu, Cîntec pentru tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, Maria Banus, Ana (poem) și Ana Ghimpeanu, Tovarășei Ana Pauker (...). Inexplicabilă nu este prezentă ultramasivă a acestor autori în bibliografia citată, ci absența a două nume: P. Câmpeanu și Ana Ghimpeanu. Păcat, începuseră așa de bine...". Încercînd a acredita formulă unei estetici "centrate pe popor", ideologii comuniști nu făceau altceva decît să preia un slogan al lui...Adolf Hitler, care, la
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
noul împărat, Traian (98-117) se hotărăște să-l atace și să-l supună pe Decebal" a evitînd mitizarea convențională sau tratarea în cheie ideologică negativă, dar și eliminînd total interesul pentru figură istorică. E evident că în nici unul dintre discursurile citate nu putea fi vorba despre banalul breton...
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
o remarcabilă analiză a versiunii engleze", străduindu-se "să-i completeze lacunele prin adnotări proprii, adăugate - cum remarcă Virgil Cândea - celor ale lui Cantemir și Tindal" (p. XLIV). Alături de opiniile acestora, Paul Cernovodeanu selectează într-un capitol aparte din ediția citată aprecieri elogioase datorate lui Voltaire, abatelui Ottavio Guasco, cel care a continuat traducerea italiană a lui Antioh Cantemir, și altor savanți ai epocii (XVIIIth Century Echoes, p. 319-329). În acest fel, până în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
ce avem ele se află împărțite la sfarsitul capitolelor sau în josul paginilor"11. Așadar, putem conchide, împreună cu editorul actual, ca reproducerea facsimilată a textului latin "oferă dovadă peremptorie că Istoria Imperiului Otoman a lui Dimitrie Cantemir, operă atât de răspândită, citată și comentată de aproape trei secole, nu a fost niciodata cunoscută în forma ei originală (...). Avantajul examinării textului în formă lui autentică și, astfel, posibilitatea unei mai bune cunoașteri a celebrei opere cantemiriene ni se par a justifica pe deplin
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
decembrie." (Aroma de arbore sculptat) "Numai eu tresar/ Dacă munții se prăbușesc/ ăntr-o clipă de oboseală/ și de resemnare." (Numai eu tresar) "Mă preschimbasem într-o frază/ fluida/ Aș fi vrut sa tip sau să curg." (Contrast) După cum dovedesc versurile citate, abstracțiile devin fugitiv vizibile. Uneori poezia are chiar o surprinzătoare plasticitate, autoarea reușind să proiecteze în conștiința cititorului tablouri virtuale: "De aceea mă voi închină ție/ Pentru că ești albastrul durerii". (De aceea) Suntem atât de bătrâni/ Că timpul în poalele
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
-urilor să fie remediată cu "minim de discomfort", au relatat sursele prezente la discuție. Președintele INS a susținut că baza legală pentru preluarea Codului Numeric Personal în procesul de recenzare a populației este articolul 12 din OU 36/2007. Sursele citate au mai arătat că membrii Guvernului au discutat și despre faptul că mii de persoane înscrise ca recenzori s-au retras săptămâna trecută, invocând diverse motive, între care și acela că șomerii care participă la această activitate ar trebui să
Boc îl ameninţă cu demisia pe şeful INS: Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei () [Corola-journal/Journalistic/24788_a_26113]
-
locuințe, reprezentând 15,89 la sută din numărul total al locuințelor estimate a fi recenzate, și 3.398.433 de persoane prezente, temporar absente sau plecate pe o perioadă îndelungată din gospodăria din care fac parte", se arată în documentul citat, care a fost prezentat, sâmbătă, într-o conferință de presă, la sediul INS. Conform oficialilor INS, recensământul a decurs cel mai bine în Covasna, unde în doar două zile au fost înregistrate datele din 20,56 la sută dintre locuințele
Recensământul populaţiei şi locuinţelor: Aproape 3,4 milioane de români au fost înregistraţi în primele două zile () [Corola-journal/Journalistic/24857_a_26182]