511 matches
-
D., care, incepand cu anul 1961, a realizat mai multe ediții din proza acestuia. Edițiile, apărute sub titluri diferite, la Budapesta sau la București, conțin trei, patru sau mai multe dintre povestirile și românele lui Istrati; traducerea romanelor Codin, Cosma, Ciulinii Bărăganului și a povestirilor Direttisimo, O noapte în bălti aparține lui D., iar Chira Chiralina apare întotdeauna în versiunea maghiară realizată de Horváth Henrik încă din 1926. Din opera lui Mihail Sadoveanu D. transpune românul Locul unde nu s-a
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
alese ale lui M. Sadoveanu, ediție realizată în selecția și sub redactarea traducătorului în colaborare cu V. András János, sub titlul Válogatott művek (I-III, 1966). Din opera lui Mihail Sebastian a tălmăcit românul Accidentul. Traduceri: Panait Istrati, Pusztai bogáncsok [Ciulinii Bărăganului], Budapesta, 1961 (în colaborare cu Horváth Henrik), Kyra Kyralina, Budapesta, 1965 (în colaborare cu Horváth Henrik); Román népballadák és népdalok, Budapesta, 1961 (în colaborare cu V. András János); Mihail Sadoveanu, Kisvárosi csendélet [Locul unde nu s-a întâmplat nimic
DOMOKOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286823_a_288152]
-
A. I. Deleanu); Panait Istrati, Opere alese-Oeuvres choisies, ed. bilingvă, îngr. și pref. Al. Oprea, I-VI, la vol. VII-IX (în colaborare), Bucuresti, 1966-1984, Domnița din Snagov, București, 1971, Haiducii, București, 1971, Chira Chiralina, cu ilustrații de Mircea Dumitrescu, București, 1973, Ciulinii Bărăganului, București, 1977. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 100-105; Damian, Direcții, 101-115; Simion, Orientări, 250-259; Ardeleanu, Însemnări, 74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți, 58-62; Drăgan, Aproximații, 187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu, Prozatori, 130-135; Ardeleanu, „A urî”, 27-41; Stănescu, Cronici, 67-75
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
cu periodicitate specifică să germineze într-o anumită perioadă a anului. în plus, deși cultivarea terenului va încuraja germinația semințelor, doar o mică parte din numărul acestora va fi afectat. 5.2.5. Regenerarea vegetativă Buruienile perene cum ar fi: ciulinii, pirul și stevia, reprezintă o problemă interdependentă în sistemele organice, datorită abilității lor de reproducție sau de regenerarea vegetativă, făcându-le mult mai rezistente la unele moduri de combatere practicate. Caracteristicile lor particulare merită o atenție deosebită, iar unele din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
capitol. Majoritatea speciilor, exceptând feriga și coada calului, înfloresc și produc semințe, importanța acestei metode de reproducere diferă de la specie la specie. Pentru stevie/măcriș, de exemplu, semințele sunt o metodă foarte importantă de răspândire, iar altele, cum ar fi ciulinii târâtori, pot supraviețui în voie și cu oportunități ocazionale de a înflori și de a se răspândi. Tabelul 5.4 subliniază caracteristicile celor mai importante buruieni perene. Părțile vegetative sau perene care regenerează foarte rapid planta diferă de la specie la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
răspândi. Tabelul 5.4 subliniază caracteristicile celor mai importante buruieni perene. Părțile vegetative sau perene care regenerează foarte rapid planta diferă de la specie la specie și include tulpinile târâtoare (rizomii și stolonii de la pir și piciorul cocoșului târâtor), rădăcinile târâtoare (ciulinii târâtori), rădăcini tuberizate (stevia/măcrișul) sau bulbii (ceapa sălbatică). Competitivitatea dură a acestor buruieni se datorează faptului că părțile lor perene sunt în vecinătatea 92 plantei sau sunt fizic atașate de planta mamă și de aceea au acces mare la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
De-a lungul acestei perioade o buruiană perenă nu este diferită de una anuală dar din nou timpul disponibil pentru control în acest stadiu este relativ scurt. Tulpinile târâtoare Controlul plantelor perene cu tulpini târâtoare (rizomi și stoloni), spre exemplu ciulinii, feriga, potbalul și coada șoricelului, prin pliviri sau tăieri (butășiri) poate fi eficientă în stadiile incipiente. Prin tăierea lăstarilor aerieni rezultă lăstari mai mulți și mai mici iar în arături crește numărul de plante prin fragmentarea și prin îndepărtarea mugurelui
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
după începerea dezvoltării rizomului la stadiul de 3 sau 4 frunze. 5.3.1 Controlul buruienilor prin dirijarea mediului înconjurător 5.3.1 1. Condițiile de sol Cerințele fiecărei buruieni cu privire la sol constituie un indiciu pentru posibile metode de control. Ciulinii târâtori, de exemplu, au nevoie de apă suficientă pentru a crește. Compactarea, permeabilitatea solului pentru apă, textura, gradul de aerare a solurilor arabile în bună stare pot satisface cererile lor pentru umiditate. Volbura găsește bune condiții pe solurile bogate în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru a crește. Compactarea, permeabilitatea solului pentru apă, textura, gradul de aerare a solurilor arabile în bună stare pot satisface cererile lor pentru umiditate. Volbura găsește bune condiții pe solurile bogate în elemente nutritive, grele și expuse la lumină, iar ciulinii din sămânță cer soluri grele, dense și umede, reci, sau soluri ușoare cu pânză freatică la suprafață. Coada calului este un colonizator care preferă câmpurile întinse, bine aerate, cu rezervă de apă în profunzime (unde se dezvoltă rizomii). îndepărtarea de la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
fi ovăzul sălbatic, iarba neagră, de a deveni dominante. Culturile perene cum ar fi fânețele de lungă durată, sunt importante pentru controlul buruienilor perene. Dacă sunt bine administrate, fânețele acestea pot fi folosite la suprimarea buruienilor perene, cum ar fi ciulinii, printr-o combinație între tăiere și umbrire. Fânețele de un an (trifoiul și raigrasul), cosite cu grijă, pot avea același efect. îngrășământul verde este important pentru controlul buruienilor în timpul înfrățirii terenurilor înierbate, în special la reînsămânțările din primăvară, care suferă
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
10%. în aceste situații controlul buruienilor mecanizat nu este necesar. Cel mai eficient mod de combatere a buruienilor a fost obținut de combinația dintre grapele cu dinți flexibili și prășitoare, chiar dacă sporul de producție la hectar a fost nesemnificativ. Stevia, ciulinii sau pâlcurile de buruieni în cultura de grâu, pot fi cauza unor uriașe probleme în viitor. Vetrele de buruieni se răspândesc în câmp foarte repede, iar pierderile cauzate de mersul printr-o cultură de grâu și smulgerea zonelor cu buruieni
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1860, București - 1.V.1909, București), versificator, prozator și ziarist. După absolvirea liceului intră în gazetărie, fiind mai întâi corector la câteva ziare, apoi înființând periodicele „Zorile” (1884), „Foarfeca” (1888, împreună cu Dem. Rocco), dar mai cu seamă ca redactor la „Ciulinul” (1884) și „Universul” (1884-1909). A debutat cu versuri la „Portofoliul român” (1881) și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu pseudonimele Dumitru Câmpulungeanu, Marino Marinelli, Mitică, Nicodem, Nitză Delamilcov, Orion ș.a. În „Ciulinul” M.-M. publică satire violente ce vizau guvernarea liberală, elocventă fiind „epopeea” Bratianida. În „Universul” și în suplimentele acestuia - „Universul literar”, „Universul ilustrat”, „Veselia” - susține numeroase rubrici fixe („Viața la mahala”, „Cronica”, „Viața veselă”, „ Carnetul meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri
MARINESCU-MARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
Madrid, de literatură contemporană la Universitatea Catolică din Paris, apoi la Universitatea din Alcalá de Henares. În același timp, traduce în spaniolă opere ale unor scriitori italieni, francezi, germani și, foarte semnificativ, români: printre altele, scrieri ale lui Panait Istrati (Ciulinii Bărăganului, 1973) sau George Uscătescu (Oameni și realități ale timpului nostru, 1961). Alcătuiește și antologiile Poezia românească nouă (1956), Antologia poeților români în exil (1950). A fost laureat al premiilor „Il Conciliatore” (Milano, 1961), „Bravo a los hombres que unense
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
au murit tineri, le vor fi închinate numere și comentarii speciale: George Petcu, Dorin Moisescu Vilea și G. Arabolu. Alt merit al revistei este acela că se ocupă în mod susținut de promovarea romanului original, fie publicând un fragment din Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati, fie luând în discuție romanele tinerilor (Frământări de Petre Varvari, Desfigurații de Sanda Movilă, Oameni în ceață de Ion Biberi), fie deschizând o discuție sub titlul Mesagerii care ne lipsesc: romanele. M. Chirnoagă prezintă un profil
FESTIVAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
Titu Maiorescu), București, 1985. Antologii: Mare farsor, mari gogomani. Literatură antimonarhică, pref. edit., București, 1962; Modele de analize literare și stilistice, pref. edit., București, 1971; Auri sacra fames. Antologie de literatură română antimonarhică, pref. edit., București, 1972. Ediții: Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului. Moș Anghel, pref. edit., București, 1972; Anton Pann, Povestea vorbii, pref. edit., București, 1973; Calistrat Hogaș, Pe drumuri de munte, pref. edit., București, 1976; V. Alecsandri, Doine. Lăcrămioare. Suvenire. Mărgăritărele, postfața edit., București, 1984; Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă, postfața
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]
-
de alte câteva cărți dedicate micilor cititori: Inimi înflăcărate (1973), Brânduș (1975), Vulcan (1976), care urmăresc, în spiritul pilduitor al genului, procesul de formare a caracterului. A scris și nuvele (Moara ciorii, 1981), epigrame, parodii și fabule ( Din desaga cu ciulini, 1988), precum și două romane istorice, Sub cârma vremii (1986), consacrat domniei lui Vasile Lupu, și Zbucium (1989), dedicat lui Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău, 1972; Inimi înflăcărate, Chișinău
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
Ion Neculce. Pe baza scenariilor scrise de L. s-au turnat două filme. SCRIERI: Clopoțeii primăverii, Chișinău, 1972; Inimi înflăcărate, Chișinău, 1973; Brânduș, Chișinău, 1975; Vulcan, Chișinău, 1976; Moara ciorii, Chișinău, 1981; Sub cârma vremii, Chișinău, 1986; Din desaga cu ciulini, Chișinău, 1988; Zbucium, Chișinău, 1989. Repere bibliografice: N. Bilețchi, Mesajul inimilor înflăcărate, „Moldova socialistă”, 1973, 31 decembrie; N. Bilețchi, Într-o nouă viață a căutărilor, „Moldova socialistă”, 1977, 9 ianuarie; Vasile Badiu, De pe vremea lui Vasile Lupu, LA, 1985, 22
LESNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287782_a_289111]
-
Cosma fac elogiul vieții de libertate a celor înfrățiți cu munții și codrul, pentru a da curs unei răzvrătiri sau unui impuls vindicativ și pentru a-i ajuta pe cei năpăstuiți. Ecouri ale răscoalei țărănești din 1907 sunt sesizabile în Ciulinii Bărăganului, iar muncitorii greviști din portul Brăila sunt înfățișați în romanul Casa Thüringer (1933). Soarta unui pescuitor de bureți este tulburătoare. Fiu al unui barcagiu din Sulina, băiatul îndură mizeria și foamea de la treisprezece ani, trudind în port. Vrea să
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
tresseur de fil de fer, Strasbourg, 1927; Le Refrain de la fosse (Nerrantsoula), pref. Apostolis Monastirioty, Paris, 1927; ed. (Neranțula), tr. Theodor Buzoianu, București, 1927; ed. tr. Alexandru Talex, pref. Apostolis Monastirioty, București, 1970; Les Chardons du Baragan, Paris, 1928; ed. (Ciulinii Bărăganului), tr. autorului în colaborare cu Alexandru Talex, pref. Perpessicius, București, 1942; ed. tr. Eugen Barbu, postfață Mihai Dascal, București, 1977; Mes départs, Paris, 1928; ed. (La stăpân), tr. autorului, București, 1940; Vers l’autre flamme, Paris, 1929; ed. (Spovedania
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își Învelesc mirodeniile și alte articole În aceste frunze, iar producătorii și vânzătorii de brânză de vaci fac la fel; ultimii Îmbină două sau trei frunze cu ace de lemn sau cu ciulini, așa Încât să formeze o cupă În care Își expun brânza pusă la vânzare, iar indienii din munți, cărora nu li se permite să folosească sticlă sau porțelan, le folosesc ca farfurii În care Își servesc mâncarea. Rajahii Dhian Singh, Sachet
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
vântului; aduce toamna în frunzare rotunde, înroșite mere; toamna, cu mantia ei ruginie ; toamna rumenă cu flori roșcate în păr; se plimbă toamna prin grădini cu năframa-i galbenă; vesela verde câmpie acu-i tristă, părăsită; se zburlesc de frig ciulinii și se scutură pe deal; pe firul de telegraf s-au așezat, ca niște mărgele pe ață șirul ultimelor rândunele călătoare; toamna harnică a strâns de pe ogoare grânele aurii; păsările duc pe aripile lor cântecele pădurilor; toamna a stropit în
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
azi, unde se află și un cuprinzător studiu analitic și biografic, articolele scrise de Panait Istrati în ultimele luni de viață. Apoi transpune în română alte scrieri, precum În lumea Mediteranei (I-II, 1936), Domnița din Snagov (1937), Mihail (1939), Ciulinii Bărăganului (1942), Haiducii (1943). În scurt timp dă la tipar întâia reconstituire biografică, intitulată Panait Istrati (1944). Aici insistă cu argumente asupra faptului că scriitorul român a condamnat comunismul și situația din URSS în volumul (scris în colaborare) Vers l
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
1982, Viața lui Adrian Zograffi, pref. edit., București, 1983, Le Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati, Artele și umanitatea de azi, București, 1936, În lumea Mediteranei, I-II, București, 1936, Domnița din Snagov, București, 1937, Mihail, București, 1939, Ciulinii Bărăganului, pref. Perpessicius, București, 1942 (în colaborare cu autorul), Haiducii, București, 1943, Pentru a fi iubit pământul, introd. Al. Oprea, București, 1969, Neranțula, pref. Apostolis Monastirioty, București, 1970, Cum am devenit scriitor, îngr. trad., Craiova, 1981; ed. I-II, îngr
TALEX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
neliniștit. A sosit toamna și se lasă seara egeică peste insula sa. Un vânt rece, trimis de Eol, învăluie tot arhipelagul, împrăștiind peste acareturile bătăturii regale frunze galbene și grele de mesteacăn. Vântul susură șoptit prin tufișurile de dafini și ciulini uscați. Robii se duc alene la culcare. Animalele s-au tolănit în cotețe. Numai o capră își mai alăptează iedul. Bătrânul câine Argos, singura ființă care îl recunoscuse pe Ulise la întoarcere, trage să moară pe mormanul său de gunoi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]