519 matches
-
era 25 decembrie, ploua, ningea și noi turnam umbrelele la Cazinou, la hoteluri, și greșise un muncitor, că n-a băgat cimentul, și am returnat. Săracu’ dormise cu lada de ciment... Și, Într-una din zile, pe faleză erau niște ciulini și gardienii trăgeau cu mitraliera. Au crezut că, din 25 de deținuți, a evadat cineva. Eu eram brigadier, fiind constructor, și Îmi alegeam meseriașii. Ne-am culcat jos și am spus: „Domnule, nu lipsește nici unul! Domnule, dacă mă duc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-i genunchiul sau brațul cu ambele mâini și împingând buza de jos înainte, cast, greoi, mângâietor, blând și harnic atunci când își apleca spatele îngust, iar bluza se lăbărța toată în jurul lui și părul albicios îi sta ridicat și des ca ciulinii sau ca pălăria florii soarelui din care au fost culese semințele. Bătrâna doamnă îi permitea să o îmbrățișeze și îi vorbea în felul următor: „Hei, băiete, tu junge șmecher ce ești, îți place de bătrâna Bunică, preoțelul meu, cavalyer? Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
nedezvoltate. Purta lucrurile pe care nu le mai îmbrăcam eu sau Simon și era straniu să vezi aceste haine purtate atât de diferit. La școală îl învățaseră să facă mături și să țeasă și ne arăta cravatele cu flori de ciulin pe care le țesea din lână pe un gherghef. Dar deja depășise vârsta pentru azilul acesta; într-un an sau doi urma să fie mutat la Manteno sau în altă instituție de stat. Mama era terminată. „N-o să-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
coridoare, deseori cu un pieptene în mână, pe care și-l trecea prin păr, un păr frumos, negru și sârmos. Ei, avuseseră loc ceva schimbări. Arăta mai sănătos, sau cel puțin nu mai avea culoarea aceea violacee de floare de ciulin pe față, și purta un costum mai bun. Iar sub braț ținea niște tomuri grele. Mergi la universitate? l-am întrebat. Am primit o bursă pe mate-fizică. Da’ tu? Spăl căței. Nu se simte că-mi petrec timpul cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a gurii, aproape supărat, chiar ostil, urmărea cu privirea vulturul care trecea pe lângă el. Și se auzea aceeași șoaptă, „Mira, mira, mira - el águila, el águila!“ Așa treceam pe lângă pietrele albe și pe lângă zidurile ce se cojeau în arșiță, pe lângă ciulinii de culoarea fierului, pe lângă oasele morții, pe lângă giulgiul celui veșnic adormit ce fâlfâia umilit în spate; și de asemenea pe lângă copilașul ucis de febră ce era purtat înăuntru. Ne urcam pe un platou de unde orașul zăcea pe jumate acoperit într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lua În primire răcanii din subordine și le distribuia cele cinci cartușe regulamentare. Tot din pricina simpatiei care mă Înconjura, mi s-a repartizat cel mai Îndepărtat, izolat și nenorocit post de pază, Într-un colț - Înfipt În câmpul nesfârșit de ciulini acoperiți cu zăpadă - al curții În mijlocul căreia se afla, sub pământ, depozitul de muniții al marii unități. Prima tură am făcut-o de la miezul nopții până la trei. Bătea un viscol sălbatic care-și ascuțea urletul când se izbea de foișorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu... Mi-am luat arma de la spate, am coborât piedica și am armat. În gerul cumplit și sticlos, zgomotele Închizătorului și cartușului care părăsea Încărcătorul și intra pe țeavă răsunau cu neînchipuită limpezime. Mi-am plimbat ochii peste câmpul de ciulini peste care zăpada Înghețată părea suprafața unei mări albe cu valurile Încremenite. Priveliște aproape nepământeană. Deși era noapte, albul zăpezii mă ajuta să văd până departe. Nările și pleoapele dădeau Întruna să nu se mai deschidă, lipite de ger. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și cochetul nostru stadion, Îmbunătățit și Întreținut din ordinul expres al tânărului și dinamicului nostru primar. Singurul portar al echipei noastre a ajuns, În cele din urmă, risipind - numai pentru moment, Însă - temerile colegilor și ale suporterilor. Avea privirile rătăcite, ciulini și turiță În păr și pe haine. Nu avea echipament, așa că a intrat În poartă desculț, Îmbrăcat Într-o flanelă roșie, zdrențuită prin spini, și Într-o pereche de chiloți prea largi, care scoteau din când În când la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
a degetelor Înțepenite; Titel Meșteru se fălește - În așteptarea unui investitor serios și cu posibilități financiare solide - că a născocit o mașinărie de tundere automată a ovinelor: oaia intră printr-o deschidere a utilajului, plină de lână cu scaieți și ciulini, și iese pe partea cealaltă, cheală și nevătămată, iar lâna e scuipată (expresia aparține inventatorului) printr-un horn special, gata descornăcită și dărăcită; soldatul Armeanu, fiu al satului, suflet poetic și sensibil, membru activ al Cenaclului inițiat și coordonat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
seamă cu ce prilejuri era deschisă de către cei doi militari Înarmați. Canafas arăta Înspăimântător și jalnic, așa cum era și firesc după atâta vreme de hălăduit În sălbăticia pădurii, departe de Îngrijirile oamenilor: coama și coada erau atât de pline de ciulini, că păreau niște bucăți dintr-un lemn răsucit, plin de noduri și drăcos; pe piele - nețesălată de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de păr care scoteau, la fiecare tremur, clinchete de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și păreau patru bucăți de iască umflate anapoda pe putreziciunea câte unui trunchi mort de copac; când, peste câteva zile, aveau să-l omoare cu furcile și topoarele, paznicii de la pușcăria-balamuc aveau să vadă că din coamă - amestecătură de păr, ciulini și nămol - răsăriseră fire subțiri de iarbă; cuibărită Într-o rană astupată cu țărână, În spatele urechii drepte Înflorise un fir de ceapa-ciorii; cealaltă ureche lipsea, se zăreau din ea câteva resturi putrede și zdrențuite, lipite de cap. A doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
azi, unde se află și un cuprinzător studiu analitic și biografic, articolele scrise de Panait Istrati în ultimele luni de viață. Apoi transpune în română alte scrieri, precum În lumea Mediteranei (I-II, 1936), Domnița din Snagov (1937), Mihail (1939), Ciulinii Bărăganului (1942), Haiducii (1943). În scurt timp dă la tipar întâia reconstituire biografică, intitulată Panait Istrati (1944). Aici insistă cu argumente asupra faptului că scriitorul român a condamnat comunismul și situația din URSS în volumul (scris în colaborare) Vers l
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
1982, Viața lui Adrian Zograffi, pref. edit., București, 1983, Le Pèlerin du coeur, Paris, 1984. Traduceri: Panait Istrati, Artele și umanitatea de azi, București, 1936, În lumea Mediteranei, I-II, București, 1936, Domnița din Snagov, București, 1937, Mihail, București, 1939, Ciulinii Bărăganului, pref. Perpessicius, București, 1942 (în colaborare cu autorul), Haiducii, București, 1943, Pentru a fi iubit pământul, introd. Al. Oprea, București, 1969, Neranțula, pref. Apostolis Monastirioty, București, 1970, Cum am devenit scriitor, îngr. trad., Craiova, 1981; ed. I-II, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
A. I. Deleanu); Panait Istrati, Opere alese-Oeuvres choisies, ed. bilingvă, îngr. și pref. Al. Oprea, I-VI, la vol. VII-IX (în colaborare), Bucuresti, 1966-1984, Domnița din Snagov, București, 1971, Haiducii, București, 1971, Chira Chiralina, cu ilustrații de Mircea Dumitrescu, București, 1973, Ciulinii Bărăganului, București, 1977. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 100-105; Damian, Direcții, 101-115; Simion, Orientări, 250-259; Ardeleanu, Însemnări, 74-99; Oprea, Mișcarea, 141-150; Regman, Cărți, 58-62; Drăgan, Aproximații, 187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu, Prozatori, 130-135; Ardeleanu, „A urî”, 27-41; Stănescu, Cronici, 67-75
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
au murit tineri, le vor fi închinate numere și comentarii speciale: George Petcu, Dorin Moisescu Vilea și G. Arabolu. Alt merit al revistei este acela că se ocupă în mod susținut de promovarea romanului original, fie publicând un fragment din Ciulinii Bărăganului de Panait Istrati, fie luând în discuție romanele tinerilor (Frământări de Petre Varvari, Desfigurații de Sanda Movilă, Oameni în ceață de Ion Biberi), fie deschizând o discuție sub titlul Mesagerii care ne lipsesc: romanele. M. Chirnoagă prezintă un profil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286985_a_288314]
-
pîrîiașe, bălți sau locuri legate într-un fel de apă. Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan), cu sincoparea lui i în silabă neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Majoritatea specialiștilor, cunoscînd mai ales Ciulnița de pe ruta de cale ferată București- Constanța, care se află în zona Bărăganului, au acordat credit deducerii numelui din apelativul ciuliniță, diminutiv al lui ciulin(ă), „plantă erbacee bianuală cu frunze spinoase“ (vezi romanul Ciulinii Bărăganului de V. Em. Galan), cu sincoparea lui i în silabă neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în silabă neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina, Ciulinești, Ciulinețul, Ciulinii Mari, Ciulinii Mici, Ciulinoasa, Ciulinosul (care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
neaccentuată, prin confuzia cu formațiile slave de același tip (întîlnită, se spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina, Ciulinești, Ciulinețul, Ciulinii Mari, Ciulinii Mici, Ciulinoasa, Ciulinosul (care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar și științific
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
spunea, și în Ciulnețul din județul Tulcea, variantă a lui Ciulinețul din județul Galați). Erau date, ca mărturie pentru cîmpul onomasiologic prezent în toponimie, Ciulina, Ciulinești, Ciulinețul, Ciulinii Mari, Ciulinii Mici, Ciulinoasa, Ciulinosul (care au la bază, într-adevăr, apelativul ciulin). Alternanța formelor sincopate cu cele nesincopate se întîlnește în unele documente, dar nu a fost înregistrată pe teren (mai ales în anchetele pentru DTR). Surse credibile documentar și științific au consemnat apelativul ciulniță cu sensul de „bulbuci“ „cînd apa curge
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1860, București - 1.V.1909, București), versificator, prozator și ziarist. După absolvirea liceului intră în gazetărie, fiind mai întâi corector la câteva ziare, apoi înființând periodicele „Zorile” (1884), „Foarfeca” (1888, împreună cu Dem. Rocco), dar mai cu seamă ca redactor la „Ciulinul” (1884) și „Universul” (1884-1909). A debutat cu versuri la „Portofoliul român” (1881) și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
și a continuat să publice în diverse gazete, însă cele mai substanțiale colaborări i-au apărut în periodicele al căror redactor a fost, semnate, în afară de Marion, și cu pseudonimele Dumitru Câmpulungeanu, Marino Marinelli, Mitică, Nicodem, Nitză Delamilcov, Orion ș.a. În „Ciulinul” M.-M. publică satire violente ce vizau guvernarea liberală, elocventă fiind „epopeea” Bratianida. În „Universul” și în suplimentele acestuia - „Universul literar”, „Universul ilustrat”, „Veselia” - susține numeroase rubrici fixe („Viața la mahala”, „Cronica”, „Viața veselă”, „ Carnetul meu”, „Povești”ș.a.), scriind versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288037_a_289366]
-
-i grăbi sfârșitul, nu contracarată; opunându-ne ei n-am face decât să-i prelungim agonia. Vă zic eu: caravana generală a umanității e gata de plecare - și nu numai într-o direcție, ci în toate deodată! − Asta sună a Ciulinii Bărăganului, interveni Gert. Chiar! Parcă tipul care a scris-o acum vreun secol de pe-aici se trăgea. N-ați citit-o? Autobiografică: un adolescent căruia pământul natal nu-i oferă mai nimic fuge de-acasă să-și caute norocul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de-ajuns pentru a constata evidența banală că unui noroc foarte schimbător trebuie să-i ieși în cale. Așa a fost de când lumea, doar că azi fiecare își urmează inspirația personală insuflată de daimon. − E drept că vântul purtător de ciulini s-a sfâșiat ferfeniță prin ruinele marilor ideologii, unde actualmente trăim după ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
amintesc, Manifestul antropofag redactat în Brazilia prin anii '20 propunea autohtonilor tocmai un astfel de canibalism ritual al culturii europene: venerație adâncă emanată din profunzimea pe măsură a intestinului. − Ce-i cu manifestul asta? Nu prea văd legătura. − Plecând de la ciulini, care ar putea fi o metonimie pentru migrațiile de populație în general, mi-a venit în minte că, oarecum contemporan cu povestea lor, la celalalt capăt al lumii, intelectualii brazilieni se declarau în favoarea unui mod de întâmpinare viscerală a valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]