1,017 matches
-
o aventură romantică. Nimeni nu vrea să citească despre asta, În afară de cazul În care afacerile sunt necinstite. Dacă ar fi un subiect palpitant, lumea ar cumpăra biografia lui James J. Hill, nu una dintre tragediile alea interminabile de birou, care ciupesc strunele semnificației fumului de locomotivă... - Și ale mâhnirii, a completat Tom. Ăsta-i alt subiect predilect, deși recunosc că rușii dețin monopolul. Specialitatea lor sunt istorioarele despre fetițe drăguțe care-și frâng coloana vertebrală și sunt adoptate de bătrâni ursuzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
haină scoase cele două scrisori pe care i le dădusem eu și le agită prin fața lui Lange: — Să presupun că pe astea i le-ai scris Zânei Măseluță? Lange vru să apuce scrisorile și rată. — Ce maniere urâte, zise Becker, ciupindu-l din nou, dar mai tare. — De unde ai alea? — Eu i le-am dat. Lange se uită la mine și se mai uită o dată: — Ia stai puțin, zise el. Te știu. Tu ești Steininger. Ai fost acolo în seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
abitir în criză, parlamentarul e dator să-și demonstreze sie însuși că-i demn de clanul zis popor. Adept al cumpătării sunt și-oi fi întreaga mea viață - să nu te-nfigi la cașcaval, e ne-ncetata mea povață, ci să ciupești doar puțintel sub ochiul legii somnolente, și nimeni nu te va lua la întrebări prea insistente! Fațada bine machiată fiind un vrednic emisar, n-am teamă că-ntr-un nou mandat n-oi fi un bun parlamentar. BALADA BOSCHETARULUI Cum
IUBIRI DISCRETE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363815_a_365144]
-
A hotărât atunci să contacteze Extratereștrii ce sosesc spre soare Spre-a-i implora umil să-i vândă-n rate O mică farfurie zburătoare! PURICELE POTCOVIT Când un puric de poveste, Potcovit cum se cuvine, Tot sărind pe orișicine Îl ciupea cam făr' de veste, Ceea ce, e cert, doar chin e, Leii au trecut la teste, Apelând și la neveste, Spre-a învinge pe jivine ... Deci, sperând să nu mai piște Cele animale breze, Vrând să-l facă să nu miște
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
să o mai întreacă? Homer,Dante, Shakespeare ne-au dat ce este mai bun. Ce mai vrem? Ne luăm la întrecere între noi ca la un concurs școlar. Vai, vai, nu mi-au plăcut concursurile, deși am participat, am mau ciupit un premiu, o mențiune. Nix! Vise plăcute. Prima și ultima întrebare a artistului este - am ceva nou de spus, într-o exprimare personală sau tac și ascult? Scrieți, băieți, numai scrieți, era un îndemn pentru dezvoltarea limbii românești. Acum limba
CE ESTE POEZIA ŞI CU CE SE MĂNÂNCĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363086_a_364415]
-
s-au simțit destul de dureros urmările pentru cei aflați la limita existenței și totuși speranța nu i-a părăsit pe oameni. Canada s-a ținit mai bine, ținând cont de criză care a cuprins lumea întreagă și care, oricum a ciupit ceva din traiul nostru de până acum. Pentru anul ce urmeaza doresc să fie bine în lume, Canada și România să prospere, iar mie să-mi dea puterea și priceperea de a croi haine gândurilor și trăirilor mele ca să le
GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362434_a_363763]
-
Apropierea ei mi-a fost anunțată de un miros suav de lăcrămioare.. Părea mult mai tânără și mai frumosa decât atunci când am văzut-o prima dată. Un sentiment de fericire și mulțumire simțeam că străbate întreaga mea ființă..M-am ciupit de mână pentru a fi sigur că nu visez. Iuliana se ștersese în acele clipe, din memoria mea.. Am propus să ieșim din sanatoriu prin gaură din gard de lângă pavilion și ne-am îndreptat spre Saturn.
DESTIN DE FEMEIE.OANA-SURPRIZA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361168_a_362497]
-
te prețuiește. Te așteaptă la tarabă, marfa să ți-o cântărească, Știe el cum o aruncă - , numai să te păcălească. Când la cumpănă privește, că ea în sus a pornit... Discret, în jos o împinge, și zâmbind mi te-a ciupit. Nu e cine știe ce..., doar o pară sau un măr; Cumpăna iar mi-l ajută, ăsta-i purul adevăr. Îți mai pune și pământ, ca să mi te mulțumească; Îi plătești banii peșin, iar de-o să se-mbogățească, Se va oțeri la
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
sărutându-i, apoi îi mângâia cu vârful limbii fiecare mamelon, în timp ce degetele lui dibace se infiltrase pe sub chilot alintând cu pricepere finețea mătăsii cârlionțate ce la îmbinarea picioarelor. Simțea umezeala scoicuței și îi alinta interiorul cu grația unei harpiste care ciupește coardele harpei cu tandrețe și dragoste. Irina își ridică fesele iar Sandu slobozi scoica Irinei de învelișul chilotului, scoică ce se deschidea tot mai mult la fiecare mângâiere tandră și pricepută a tânărului. Buzele sale lacome începu să coboare la
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
și-a expus oful. A lovit cu sete, proful! Bacaloreat ratat... La bâc el fiind prezent A ràspuns total absent. Și de bâc, n-a avut parte. Era full...”toba de carte”! Viceversa. Profii ieri în școala veche, Te mai ciupeau de ureche. Astàzi înarmat cu părul “Lecție” le dà școlarul! Salt spre “viitor”. Cand școală e “guvernatà” De-o lege întortocheatà, Abia așteaptà școlarul, Sà sarà...”abecedarul”! Unui liceean. Întrebat abil, cu rost Eminescu cine-a fost? A ráspuns, cam
SCOALA IN EPIGRAMA. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364117_a_365446]
-
și borcănat, ca un gogoșar. Ochii, cu pungi așa de mari în jur! Mamăă! I-a crescut și burta, care i se revarsă peste centură. Cum se reazemă de zid, parcă-l ține să nu cadă. Și Scârțoi Cristache, zis Ciupitu, altă față de plapumă...Avea el ciupituri de vărsat, dar acum, parcă e sperietoare. Și el, tot cu nasul mare și roșu. Ehei, în vremea lor, ăștia erau băieți de gașcă, petrecăreți, cu care încingea chefuri de pomină. Hai să cobor
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
Cred că cel mai înțelept pentru voi este să colaborați cu mine, având în vedere că am fost colegi. Și, din afacerea asta o să câștigăm cu toții. Cei trei se priviră uluiți. Ce afacere? De curând fuseseră aruncați în șomaj. Mai ciupeau și ei ici-colo câte ceva din mici expediente și relații. Și vine zarzavagiul cu...afacerea. Ia să ne ținem băț să vedem despre ce este vorba! --Auzi, domnu’ director! Aici piața este ful. N-are loc nici măcar un ac. Noi nu
TRANDAFIRUL SIRENEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368249_a_369578]
-
captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
În sfârșit, eliberați! răsuflă ușurat Norocel. - Am ordin să vă duc la Majestatea Sa, Soare-Împărat! se repezi la ei Foc-Nestins. Mărțișor și Norocel rămaseră cu gura căscată pe pereți, mai ales când văzură tronul împărătesc învăluit în nouri albi. Se ciupiră ca să vadă dacă nu sunt morți sau dacă nu visează. Dar căpitanul Foc Nestins le articulă câteva scatoalce în ceafă: - În genunchi, nenorociților! Mărțișor și Norocel înțeleseră că nu visează. Erau chiar în fața lui Soare-Împărat. Se aruncară în genunchi, cu
MĂRŢIŞOR-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367953_a_369282]
-
de greu că, în câteva momente mi-au amorțit brațele. Ratare! Căpetenia râse ușor, cu aroganță, în uralele războinicilor săi. Săgeata mea depășise pasarela, așadar, întinsesem prea mult coarda. Trebuia doar să-mi fixez bine arcul încordându-mi brațele, să ciupesc scurt coarda și să nu ratez. Nu am mai făcut-o, dar nici Ba-Kema nu rată. Înainte de a patra săgeată, se întoarse spre mine, cu luminile roșietice ale primului răsărit jucându-i pe obrazul crestat de cicatrice. Mă privi misterios
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367944_a_369273]
-
din caisul împovărat de fructe, Îmi făceam cort să mă ascund de părinți Mâncăm din toate minunățiile pământului, Și zilele treceau în zbor, Fără să simt. Înnebuneam albinele sălbatice, Le băteam cu bețe uscate în stupi, Pana mă alergau și ciupeau fără milă, Sărăcuțe ființe nevinovate și harnice. În pădurea mea dragă Merele și perele sălbatice aveau gust de povești cu zâne, Și dacă le mâncăm Mi se împlineau toate dorințele Și mă întâlneam cu zână pădurii Și Baba-Cloanța. Nu aveam
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
Trag în jos fereastra și orizontul mi s-a ocupat cu trenul care șerpuiește într-o curbă largă. În depărtare, o siluetă cunoscută așteaptă nemișcată pe peron. Nu-mi vine să cred ... este Giulia! Am crezut că visez și mă ciupesc. Nu se clintește din loc, parcă nu vede nimic iar eu, nu exist în fața ei deși, trenul staționase cu zgomot infernal de frâne. Compartimentul meu s-a oprit chiar în dreptul ei! O secundă nesfârșită de delir sufocant mă destramă ... i-
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
captivului. Se repezeau în picaj ca niște avioane de luptă asupra bărcii, încercând să mă atace. Zgomotul era infernal. Captivul avea nailonul încurcat printre penele aripilor și ghiarele ascuțite. Cu ciocul încovoiat ca un vultur, se repezea mereu să mă ciupească. Luând un prosop, l-am prins de cap și picioare reușind să-i desfac firul de nailon. Fiind foarte aproape de mine, îi admiram penele, de un alb strălucitor, cu rezonanțe de gri pe vârful aripilor. Ochii lui verzi mă fulgerau
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366750_a_368079]
-
dosar la secție. - Ferească Dumnezeu, spuseră cei doi, dar tipul nu se lasă, puse în funcție un calculator și cu un strigăt de satisfacție, puse mâna pe ei. - Cu plata stați bine, dar declarația de venituri unde e? Marcu îl ciupi discret pe Hâim Nasgâtașvili în sensul că nu-i bine să-i contrazici pe ăștia, declară solemn că până mâine vor avea grijă să completeze tot ce li se cere, așa că funcționarul îi lasă în pace. Dar abia făcură câțiva
SCHIŢE UMORISTICE (16) – VINDECAREA PRIN MUNCĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367781_a_369110]
-
mai scotea câte un ban din cutia milei, în fine, era omul bun la toate, iar părintele, exact în spiritul milosteniei creștine, îi trecea cu vederea tâmpeniile, dovedindu-se cu adevărat a fi un om cu suflet de aur. Mai ciupea Donică și din pensia bătrânului, îi mai dijmuia din țigări, în sfârșit, se poate spune că o ducea destul de bine chiar dacă o mai fura uneori de la taică-su. Numai că, norocul său nu coborâse încă din cer... Într-o bună
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
miez solar incandescent” care i-au rezistat nu știu prin ce minune și care sunt ele însele surse de lumină pentru ce-ar mai fi putut “scăpa”, de o feerică adimirație ce-ți taie respirația și te face să te ciupești din când în când ca să vezi că este adevărat unde ești și nu doar un vis la care cine știe când ai fi nădăjduit să-ți fie “programat” de noroc și destin ... Peisaje diverse și eclatante, uriași bulgări de lumină
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
aprilie 2003;.Ion Moise, Răsunetul; George Mihalcea, Lumea cărților, B1 RV, București, din iunie 2006; Gabriela Magirescu, Tinerertul Liber, 2 noiembrie,1995; Lucia Verona, Săptămâna Finaciară, 5 iunie,2006, 13 noiembrie,2006; Alex Ștefănescu ( Ziarul finaciar , 6 februarie 2006), Petre Ciupitu, Târgoviștea ,nr.2-3 din 1995; Ion Radu Zăgreanu, Răsunetul,14 noiembrie 1999; Florin Lazăr, Aripi siderale, Oradea, 3 septembrie,1994; Adrian Manraca, Răsunetul, 7 mai, 2005; Aurel Podaru, 2 octombrie,1999; Vasile Gaurean, 10 februarie,2000; Petre Ciupitu ( Tîrgoviștea,1999
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
2006), Petre Ciupitu, Târgoviștea ,nr.2-3 din 1995; Ion Radu Zăgreanu, Răsunetul,14 noiembrie 1999; Florin Lazăr, Aripi siderale, Oradea, 3 septembrie,1994; Adrian Manraca, Răsunetul, 7 mai, 2005; Aurel Podaru, 2 octombrie,1999; Vasile Gaurean, 10 februarie,2000; Petre Ciupitu ( Tîrgoviștea,1999)Mihail I Vlad, Jurnalul de Dâmbovița, 21 august,1999; Cornel Cotutiu, Răsunetul, 28 iunie 2000; Constantin Cublesan, Răsunetul, 7 decembrie 2002; Adrian Popescu, Steaua , Răsunetul 7 decembrie 2002; Adrian Bucurescu, România Liberă, 18 augist 1999, 13 decembrie 2003
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
foarte schimbat. Parcă mai retras, mai puțin iubitor. Seara a observat că are o vânătaie pe gât... o vânătaie făcută de un sărut prea pasionat. L-a întrebat ce proveniență are... iar el i-a răspus iritat că s-a ciupit din greșeală punându-și cravata. A devenit suspicioasă, dar pentru că îl iubea nu a făcut caz și i-a acceptat motivația. Apoi totul a intrat în normal. A petrecut din nou multe zile frumoase și plăcute alături de iubitul ei. Pe la mijlocul
CĂLĂTORIA: ZBORUL DE LA SYDNEY LA SINGAPORE. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363639_a_364968]
-
de tine una scrijelea ceva pe zid voia să-mi arate că orice cuvânt îi va întări convingerea că te ascund în frunzișuri de ploi avea dreptate nu te-aș fi dat pe grămada aceea de spice din care tot ciupea vântul în urcare nici pe santinelele care adormeau instantaneu la marginea iazului la ore vitale Doamne niciodată n-am văzut atâtea viori mascate într-un singur stup treceam printre ele cu pumnii strânși de parcă o poteră s-ar fi luat
PÂNĂ LA A NOUĂZECI ŞI NOUA VARĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349475_a_350804]