257,333 matches
-
de "paranoicul Păunescu" în uralele Cenaclului "Flacăra" pe locul al doilea, după el însuși, desigur, și fără poză pe copera României literare din 15 iunie? în această stare de spirit (agravată și de dispariția frapierelor în restaurante!), îl prinde "războiul civil" dintre "trupele Securității și ale Armatei" din decembire 1989. Concluzie morală superbissimă: Se pare că vine o vreme. Dar nici eu n-o voi ocoli!" Rămășițele comuniste și mîntuirea neamului În consistent număr este acela al Contemporanului pe septembrie. Spicuim
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
de scris, pentru că între timp se afirmase ca scriitor, visul de artă trecând pentru el înaintea "obligațiilor morale". Dă periodic rapoarte la Securitate instituția care îi asigură o frumoasă carieră literară. După '90 e campion al liberalizării, lider al societății civile, vorbitor, ascultat cu emoție, din balconul Universității. E încărcat cu onoruri, material o duce din ce în ce mai bine, devine senator și candidat posibil la Premiul Nobel. Toate se leagă de minune atât că... Atât că moare într-un accident de mașină pe când
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
a spus, ca document de istorie literară. Fiindcă tot am vorbit de Securitate, e mai mult ca sigur că n-a fost singurul care o făcea, dar pînă să găsească cercetătorii transcrierile "băieților" de la adunările scriitoricești, înregistrările, ca să spunem așa, civile ale lui C. Parascan, cu explicații de context din urmă cu peste un sfert de veac sînt... grăitoare. Cele două evenimente evocate în jurul lui Geo Bogza sînt Festivalul de Poezie Mihai Eminescu de la Casa Pogor, din 1977 și faimosul Colocviu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
cum îl putem socoti și pentru celălalt roman în care apare, Voința de putere. Poate fi așezat, am spus și altădată, în rând cu Grobei, cu Rogulski, cu Minda și cu celelalte mari personaje ale lui Breban, deținătoare de stare civilă în proza românească. Acest Mârzea, care lasă tuturor impresia ușurătății, a nepăsării, a trăirii numai în orizontul clipei, nutrește în ascuns un mare plan, un proiect maximalist de construcție, acela de a crea un om cu destin. Nu de a
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
locale, pentru lămurirea unor neînțelegeri, îndreptarea unor greșeli, aplanarea unor conflicte, cu autoritatea pe care i-o da haina preoțească, dar și cu o specială capacitate de a se face ascultat și de a convinge. Avea cunoștințe aprofundate de drept civil și îl uimește pe Mârzea, absolvent de Drept, cu ,știința de a se descurca printre paragrafe, cu informațiile sale detaliate din cazuistica curentă, spețe, cazuri". Bătea cartierele nevoiașe ale Clujului ajutându-i pe unul și pe altul, oameni cu necazuri
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
un sens sau altul" (p. 56). Principiile de căpătîi ale acestei ideologii centriste trebuie să fie drepturile omului și ale cetățeanului, iar unul dintre principalii săi stîlpi de susținere al unui astfel de regim politic ar trebui să fie societatea civilă. Corectitudinea politică (expresia nu are nici o nuanță peiorativă) a opiniilor lui Adrian Marino este evidentă. Este clar că așa trebuie să arate bunii cetățeni ai Europei unite de mîine, chiar dacă în realitate un astfel de model este dificil de calibrat
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
surescitanta încercare a bacalaureatului, ajungeau din cînd în cînd noțiuni precum principiul răspunderii individuale (și nu colective), absența probelor incriminatoare la adresa unor persoane (de obicei cu multe trese pe epoleți sau cu vipușcă la pantaloni), lipsa de competență a curților civile în cauze privitoare la militari (iar un corb ce-i face altui corb?), prezumția de nevinovăție (...). Purtători ai virusului Ťlos desaparecidosť, cei cinci au fost mai afectați de imaginea mamelor secate de lacrimi decît de neputința democrației de a o
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
inspirate din experiența scriitorului ca observator în zona conflictului iugoslav, sînt trei secvențe distincte ce compun chipul descompus de război al unei țări și al oamenilor abrutizați de resentimentele ideologice, de violența legilor nescrise și de practicile inumane ale războiului civil. Relatarea e rece, iar cadrele tăiate scurt și exact, reliefînd dramatismul situațiilor. Am lăsat la urmă două povestiri care mi-au atras atenția în mod deosebit. Texpertul, pentru că este o bijuterie textual(ist)ă, circulară dar deloc gratuită, o năstrușnică
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
de Palatul Copiilor care le instituționalizează, discuțiile deschise din sânul familiei, urechile ațintite, la toți cei patru palizi muschetari, către emisiunile Europei Libere: toate acestea încropesc o lume fragilă, dar cu atât mai prețioasă, a libertății și speranței. O societate civilă avant la lettre, pe care regimul socialismului de stat o strânge tot mai mult în chingi, reducându-i conturul, aducând-o, până la urmă, la profilul bizareriei, excentricității, derapajului moral. Lumea din jur, lumea nouă e atât de frumoasă și de
Decrețeii (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11518_a_12843]
-
who/ Had no occupation,/ Flew in with a rumour new,/ Stirring a sensation". O soluție mai puțin inspirată ni se pare și traducerea pentru versul ,Un domn serios de la culte" din "Balada" celebrului "chiriaș" al lui Topîrceanu. În englezește, starea civilă și locul de muncă al personajului devine: "A bachelor, gloomy, next-door,/ And who, since he worked at Religions,". Pe lîngă o anume stîngăcie a cauzalei, am remarca și nota explicativă în care cititorul de limbă engleză află că domnul în
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
al casei regale. Nu intru în chițibușăraiele dinastiei de Hohenzollern, la felul cum își stabilește urmașii legitimi și bastarzii, nu mă privește cine pe cine desemnează în fruntea sau în afara familiei regale. Mi-e suficient, ca simplu cetățean, registrul stării civile. Problema (recentă) cu Paul Lambrino nu e dacă poate moșteni sau nu invizibilul tron al României, dacă e de sânge regal sau neam prost: e treaba sa și a celor care împart astfel de titluri. Problema e că individul încearcă
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
în prezent este o instituție necesară și viabilă, cu condiția unei mai bune organizări și a transparenței deciziilor. A insistat, ca și în intervenții anterioare, asupra obligației morale a U.S. de a se manifesta ca o componentă activă a societății civile. După prezentarea programelor a fost aleasă comisia de numărare a voturilor (președinte Dan Mircea Cipariu) și s-a trecut la votarea propriu-zisă. Rezultatele se cunosc. Nicolae Manolescu a obținut 322 de voturi din cele 479 valabil exprimate, fiind astfel ales
Conferința Națională a Uniunii Scriitorilor by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/11575_a_12900]
-
vedere istoric, accentul cade pe câteva situații care îi dau peliculei vortexuri dramatice care nu te lasă să te plictisești: faptul că Hitler se întoarce împotriva propriului popor sau acela că, deși rușii erau la minute distanță, poliția militară ucidea civili - germani! - după voie. Această epopee a violenței (că doar abundă în film, inclusiv crima împotriva minorilor familiei Goebbels) e filmată încet și minuțios, așa că filmul e apăsător nevoie mare. Există și tușe de umor negru, ca telegrafistul care pune șervete
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
în victimă a răzbunării - ar trebui, așadar, să fie un episod central în declanșarea unei judecăți radicale a comunismului. E suficient să te plimbi prin oricare localitate a României, să vorbești cu orice om matur pentru a măsura dimensiunile războiului civil în care a tăvălit țara secta de asasini crescuți cu ideologia lui Marx, Engels și Lenin. Din acest punct de vedere, și nu numai din acesta, și fără a face nici un fel de comparatism martirologic, efectul comunismului a fost la fel de
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
dați seama ce onorat eram, când știam că unul din predecesorii mei fusese Coșbuc. - Ce însemna pentru liceanul Husar Alexandru să fie membru al unei societăți precum, de pildă, "Congregația Mariană"? Pe atunci, nu se bătea monedă pe subiectul "societate civilă", însă, am impresia că spiritul civic era mult mai puternic și nu-l impunea nimeni cu tot dinadinsul... - Condusă de profesorul nostru de religie, părintele Gheorghe Pteancu, un cărturar de aleasă factură, în biblioteca sa, foarte solidă, având acces elevii
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
valoarea programelor pe care aceștia le-au pus în practică. Vladimir Tismăneanu este persoana cea mai îndreptățită să scrie istoria comunismului românesc. Descendent al unei familii de militanți comuniști de origine evreiască (tatăl său a activat ca voluntar în războiul civil din Spania, pierzîndu-și un braț în luptele purtate acolo), Vladimir Tismăneanu a emigrat în anii '80 în Statele Unite. În prezent este profesor la prestigioasa University of Maryland și o prezență activă în viața științifică și publicistică americană. A publicat analize
Once upon a time... by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11667_a_12992]
-
-mea și-a dat și examenul pentru gradul de sublocotenent/ două ore s-au chinuit femeile să-i mascheze/ urmele lăsate de chipiu și veston// cum bine spunea un sergent la recrutare boule/ după ce-am completat țidule despre starea civilă/ dacă ești major și necăsătorit/ familia ta e compusă din zero// pe maică-mea am însărcinat-o doar nouă luni// și uite ce-a îmbătrânit nu// (ceream ca idiotul biologie plus/ text/ dădeam târcoale nerăbdător/ ca la paișpe ani în jurul
Minimalism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11674_a_12999]
-
și un binevenit aspect didactic: garanția că în viitorul previzibil astfel de lucuri nu se vor mai întâmpla. Orice șef de stat, orice ministru de Interne, orice lider extremist se va gândi de zece ori înainte de a dezlega câinii războiului civil. Modelul Iliescu trebuie îngropat o dată pentru totdeauna. Dacă se poate, chiar împreună cu întreaga echipă care l-a făcut posibil. Pe de altă parte, autoritarismul exercitat de Iliescu ar putea fi un factor de timorare a oricărei guvernări. Teama de a
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
logodnica pentru un mai vechi amor, în Amanta anului 2000 petrecerea de revelion este un bun prilej de agățat alte femei... Schemele epice se repetă de fiecare dată cu minime variații: soția apare în povestire doar ca referință pentru starea civilă a bărbatului viril și egocentric, cu o psihologie elementară, care nu își face nici un proces de conștiință, un "țăran" care, de fapt, disprețuiește femeile și, dacă se întâmplă ca vreuna să-i atragă atenția, interesul lui e exclusiv sexual; adulterul
Cum se dezbracă o femeie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11716_a_13041]
-
Daniel Cristea-Enache Lumea în două zile ascunde, sub rămășagurile funebre ale lui Antipa (funcționar la Starea civilă, ocupându-se cu încheierea și eliberarea actelor de deces), un pariu al autorului însuși. Ambiția de constructor epic a lui George Bălăiță reiese cu limpezime din modul în care este structurat romanul: în două mari părți, aproape egale ca întindere
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
Mircea Mihăieș Un cititor al României literare făcea de curând un reproș nu lipsit de îndreptățire: slaba reacție a societății civile și a presei românești la fenomenele de vulgarizare masivă, cu frecvente devieri în zona rasismului și xenofobiei. Reproșul venea pe fondul unor note scrise de mine despre felul abuziv în care diverse grupuri de presiune încearcă să "implementeze" în România
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
încearcă să confiște cu brutalitate discursul public, într-un efort ușor psihanalizabil de a scoate din el profituri. Dar nu asta e problema de fond. Chestiunea de la care am plecat în articolul de față, aceea a slabei reacții a societății civile în fața asediului vulgarității brutale, a ceea ce Marin Preda numea "spiritul primar agresiv", trebuie să existe pe agenda oricărei persoane, instituții sau foruri responsabile. Din nefericire, principalii promotori ai vulgarității sunt, în momentul de față, patronii canalelor de televiziune. Goana oarbă
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu ecleziastică) hotăra data și locul duelului prin al cărui rezultat se exprima "voința divină" în pricini penale și civile. Părțile adverse se înfruntau personal sau (cînd era vorba de clerici, femei sau mari feudali) prin reprezentanți. În Moldova și }ara Românească "duelul judiciar" nu a prea fost practicat și nu este atestat în ius valachicum. Totuși, în documente folclorice
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
poezia Suzanei Filip este ancorată în existență și eul producător are o identitate socială deductibilă: femeia celibatară de 30 de ani, sigură intelectual dar nesigură identitar, alienată de simulacrele societății, suportă cu greu convențiile sociale. Televiziunea, profesia și cultura, starea civilă, religia, genul, fiecare dintre acestea alterează percepția unui eu și așa fragil și dezorientat ("masa informă de Ťproblemeť care sunt eu"). Inadaptarea și criza existențială sunt, astfel, evidente la trei nivele: ca stil de viață, televiziunea oferă simulacre ale realității
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
între programe zapăm corporațiile își dispută/ puterea noastră de cumpărare", "televizorul s-a golit și acum trăim în el"), celibatul femeii îi este indus de către prejudecățile comunității ca o slăbire a identității de gen ("trădătoarea speciei/ sucombată pe altarul stării civile"), în fine, cultura nu face decât să mascheze, să întârzie sau chiar să întrerupă comunicarea și confruntarea cu realul dezvăluind mecanismul superficial al socializării: Nu vorbi cu mine,/ dacă nu ai cu adevărat ceva de spus; altfel/ s-ar putea
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]