294 matches
-
morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele „civilității” pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în mediul parlamentar și făcînd parte din istoria procedurilor parlamentare, aceste rules of order nu rămîn însă închise între pereții acestei instituții, ci vizează tot mai mult orice fel de adunare
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
noi. „Cofetărița” - cum Îi spunea Marga Popescu - (ea zîmbi), ne servi, avea 18 ani, era moleșită de căldura verii, dar binevoitoare, cu vădită politețe profesională (Îmi reașeză, În scurtul interval de timp cît zăbovirăm acolo, Încrederea În posibilitățile morale de civilitate, a căror erodare dirijată Începuse sub ochii noștri de cîțiva ani). Fata avea mișcările grațioase, purta o rochie de serviciu bleumarin, cu un șir de nasturi albi În față, gulerul răsfrînt pînă spre umeri, calota albă, amintind pe a infirmierelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
unele cu altele, după cum observă Bull în scrierile sale despre ordine și dreptate, care vor fi tratate în continuare în acest capitol. Societățile de state există deoarece majoritatea comunităților politice urmăresc să impună constrângeri privind utilizarea forței și să aducă civilitate în relațiile lor externe. O problemă interesantă este dacă unele societăți naționale sunt mai înclinate decât altele să valorizeze societatea internațională și să aibă grijă de instituțiile acesteia, care includ diplomația, dreptul internațional și practica echilibrării puterii militare a statelor
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un aliat natural al constructivismului, care va fi discutat în capitolul 8. Ordine și dreptate în relațiile internaționale Școala Engleză este interesată de procesele care transformă sistemele de state în societăți de state, de normele și instituțiile care previn colapsul civilității și reapariția puterilor de necontrolat. Ea este preocupată și de întrebarea dacă societățile de state pot crea mijloace de promovare a dreptății pentru indivizi. Bull, în particular, face diferența între societățile internaționale și sistemele internaționale, identificând de asemenea diferite tipuri
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a tot ceea ce oferă tehnicile. Ea stă într-un contra-proces simbiotic care să îi păstreze componentele. Viitorul este nesigur. Culturile cele mai rezistente sînt cele care au străbătut veacurile menținînd schimburile între orașe și împrejurimile lor naturale, impregînd țarinile de civilitate cetățenească și orașele de cultură rurală; sînt cele care păstrează multiple artizanate, proprietăți mici sau mijlocii, policulturi agricole (care sînt cele mai bune suporturi pentru o altă policultură). Acolo unde monocultura, industrializarea, suburbanizarea au distrus totul în calea lor, reînsuflețirea
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
În fond, datoria lui e să țină sub controlul iminent al inteligenței tot ce privește respectiva sferă și chiar o realitate mai amplă, adică tot ce ține de articulația culturii în sfera vieții sociale, deschiderea spre lume a unei comunități, civilitatea la care se referea același distins gânditor. În timpul din urmă, mai toată Europa, îndeosebi partea centrală și de est a continentului, aceea care a cunoscut experiența unui sistem totalitar, se preocupă de rostul intelighenției, căutând să-i asigure un loc
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decât ceea ce s-a întâmplat la 13-15 iunie în capitală. Unii se miră că din adâncurile vieții noastre colective au putut țâșni acele devastatoare flăcări de ur. Ură deschisă, agresivă, paralizantă, dar și ură bine ascunsă sub ironie și aparentă civilitate. O recunoaștem la tot pasul, sub înfățișări diverse și mulți o deplâng ca pe o maladie a corpului social, punând-o etiologic pe seama "istoriei". Mirarea în fața acestui fenomen stăruia și la cei mai lucizi analiști. E atât de straniu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de încadrare excesivă. La rândul său, Prairat (2000, p. 7) vede "un adevărat risc" în folosirea acestei noțiuni, căci "n-ar trebui să uităm că, în societățile noastre occidentale, adolescența se caracterizează tocmai printr-o atitudine liberă, chiar provocatoare față de civilitățile instituite de lumea adultă" și "e cel puțin dificil să considerăm scuipatul pe jos sau aruncatul unor hârtii drept acte de violență". Politic, pe de o parte, și psihologic, pe de alta, noțiunea pare abuzivă și periculoasă. Sunt perfect de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că repetarea violențelor minore este deosebit de importantă. În acest sens, "incivilitatea" corespunde descrierii efectelor sociale ale unei mici delincvențe repetitive: retragerea în sine, de frică sau din dezamăgirea față de puterile publice, distruge orice asumare colectivă și comunitară a ordinii comune, civilitatea, dacă vrem. Incivilitatea, hărțuirea, repetarea victimară sunt expresia unui posibil haos, a pierderii sensului și a încrederii în sine și în ceilalți, a opacității lumii. Sentimentul de părăsire augmentează resentimentul și retragerea în sine. Asta se traduce printr-o criză
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-a făcut nu doar în detrimentul cunoștințelor, ci și în detrimentul cunoașterii, care trece obligatoriu prin respectarea tradițiilor. Două tradiții trebuie respectate în educație: cea a limbii, căci nu inventăm noi înșine limba, ci o primim din exterior, și cea a civilității [...]. Iar unul dintre motivele pentru care aceste două elemente esențiale ale culturii se află astăzi în criză este că pe plan pedagogic au fost valorizate exercițiile care insistau pe spontaneitate și creativitate...". Cauza violenței în școală pentru un ministru în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
când "natiunalitatea loru e amenintiata mai alesu dein trei parti: 1) de catre strainii dein midiloculu loru, carii le au apucatu industri'a, comerciulu, si tote sorgentile de venituri, prein carile 'si au cêstigatu dominatiune preste d'insii; 2) de catra civilitatea europeana cea egoistica, despotica si materialista, carea voesce a le impune sub nume de civilisatiune despotismulu, lupsulu, deficitulu, materialismului si sistem'a de coruptiune europeana cu tote urmarile loru; 3) de catra Românii, carii se crescu in institute gubernate de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zilele noastre (,,Un gest care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația virtuoasă, potrivită și gesticulația grosolană, nepotrivită. În prima traducere a lucrării lui Erasmus Desiderius Rotterdamus, ,,De civilitate morum puerilium" (Despre civilitatea unor obiceiuri la copii), unul din aspectele dezbătute este desconsiderarea de către europenii nordici, a meridionalilor în special a francezilor și a italienilor pentru gesticulația lor: ,,să nu se ridice sau să-și răsucească umerii, așa cum fac
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care vă onorează")7. Astfel, în acea perioadă istorică gesturile inadecvate sau exagerate erau dezaprobate, făcându-se deosebirea dintre gesticulația virtuoasă, potrivită și gesticulația grosolană, nepotrivită. În prima traducere a lucrării lui Erasmus Desiderius Rotterdamus, ,,De civilitate morum puerilium" (Despre civilitatea unor obiceiuri la copii), unul din aspectele dezbătute este desconsiderarea de către europenii nordici, a meridionalilor în special a francezilor și a italienilor pentru gesticulația lor: ,,să nu se ridice sau să-și răsucească umerii, așa cum fac numeroși italieni"8. Umanistul
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fără ticuri, bine informat”, „un glosator subtil și malițios” care „are mereu grijă să-și împartă admirația pentru literatură între respectul civilizat și pasiunea inocentă”. Neocolit de subtilitate, dar ocolit de partipriuri generaționiste, mobil în regim polemic, dar atent la civilitatea tonului, S. este un critic solid, urmărind programatic, prin augmentări succesive ale sumarelor, sinteza și panorama. Fundamental un spirit canonic, el modulează totuși această constantă în sensul conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
la numeroase alte gazete din țară. B. a fost unul dintre gazetarii proeminenți din România celei dintâi jumătăți a secolului al XX-lea. S-a remarcat prin varietatea cunoștințelor, temeinicia lor și, mai ales, prin cumpătarea tonului, prin seriozitatea și civilitatea argumentării. A ameliorat calitatea articolului cotidian printr-un stil curat, chiar cu unele inflexiuni literare. De altfel, a și tradus o piesă, Pui de dragoste de Arthur Schnitzler (în 1907), iar în creionarea unor profile de oameni politici ai vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
de securiști, măcinată de ură și haos, care a făcut legea spațiului public (în tranziția postcomunistă), gândită și aplicată pentru a permite rețelelor subterane să ne conducă. Două decenii scurse de la asasinarea dictatorilor nu au adus cu ele echilibru și civilitate în viața politică, din nefericire. Nu pot spune cu mâna pe inimă că sunt în stare să identific cu ușurință pe cei ce se fac vinovați de asta, dar prestația multor oameni politici la tribuna parlamentară sau la televiziuni a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
B binele moral, 90 binele social, 32, 140 binele uman, 133 buna guvernanță, 85-86, 142 bunăstare, 32 C cercetare fundamentală, 149 cercetări descriptive și explicative, 97-98, 147 cerința/exigența fundamentală a legitimării, 31, 126, 128 cinism, 99 circumstanțele politicii, 85 civilitate, 94 coerciție justificabilă/legitimă, 73, 124-126, 128-130, 162, 164 coeziune socială, 26, 132, 134 comportament politic, 11, 33-34, 42, 76, 96-97, 160, 165 comunitate, 84, 149 comunitate internațională, 153 concepția moralistă a politicii, 145 concepții morale comprehensive, 73, 87-88, 90-91
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
nu are implicații asupra standardelor de argumentare ale filosofiei politice liberale, ci doar asupra statului liberal, obligându-l să adopte instituții și proceduri de decizie care să răspundă în mod echitabil dezacordului moral și să cultive în rândul cetățenilor virtuțile civilității, respectului pentru celălalt, pentru dezacord și pentru dialog etc. (Joseph Raz, "Facing Diversity: The Case of Epistemic Abstinence", în Philosophy & Public Affairs 19, 1 (1990), pp. 3-46, Simon Caney, "Liberal Legitimacy, Disagreement and Justice", în Critical Review of International Social
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Odisia lui Omir se găsește într-o copie de la finele secolului XVIII, o Istorie a lui Irodot e din veacul XVII. Vestita Hristoitie, manual de bună creștere, a fost prelucrată în versuri de protosinghelul Naum Rîmniceanu. Prototipul ei este De civilitate morum puerilum a lui Erasm. Ceasornicul domnilor e o prelucrare a lui N. Costin după Antonio de Guevara. Toate acestea reprezintă însă numai un material care a rămas neprelucrat artisticește. POEZIA Deși Hasdeu pretindea a fi găsit într-o psaltire
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
civil civil 36 2 Civilă civil 2 2 civilă civil 32 2 civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civil 36 2 Civilă civil 2 2 civilă civil 32 2 civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Civilă civil 2 2 civilă civil 32 2 civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civil 2 2 civilă civil 32 2 civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
statul și societatea europeană. Mult mai important, sub acest aspect, rămâne însă un anume stil de comportament social. În relațiile cotidiene și profesionale, în moravuri și în întreaga conduită publică și particulară. El este indisociabil de o anume urbanitate și civilitate de esență profund citadină. A te purta ca la coada vacii, a trânti căciula de pământ sau a scuipa pe jos etc. nu este, cu certitudine, o ținută... europeană. Stilul salonard, monden, să-i spun parizian, al cărui exponent tipic
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
martir pe ultimul său drum erau de fapt acum altfel de ființe, ființe cugetătoare adică, asta se datora și felului în care un om de talia lui Corneliu Coposu a știut să readucă în disputa politică limbajul normalității: adevăr, concizie, civilitate, culoare. Vă imaginați, în altă ordine de idei, ce față făcea un mareșal ca Hindemburg, ajuns în 1925 președinte de Reich, văzîndu-l pe Hitler trecînd urcat pe Mercedesul campaniei sale electorale și gesticulînd gata să zboare, el, Hindemburg, format la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]