333 matches
-
cât de mult au putut să-i "cadă" acțiunile, în raport cu natura și cu semenii, ajungând să se comporte ca mânat întocmai de legile generale de organizare a sistemului viu, ale luptei pentru existență, ale selecției naturale ș.a. Creșterea productivității muncii, civilizarea vieții sociale s-au completat cu evenimente sociale aflate peste posibilitățile sale raționale în fața cărora devenea victimă, se aliena. Acest capital sau lipsa lui a avut puterea să-i sustragă, să-i extirpe din conștiință identitatea creștină, pentru ca în momentul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologia diferențială devenea ceva mai mult decât o simplă segregație disciplinară specifică, decât o preocupare pentru cultul caracterelor specifice, etc. Dimpotrivă, ea devenea cu fiecare progres realizat pe linia valorificării aptitudinilor un mijloc pertinent de realizare a progresului social, de civilizare a oamenilor. De aceea, cercetătorii care au urmat această cale au procedat, asemenea lui Galton, la inventarea testelor și metodelor statistice. Prin aceasta ei au creat un ideal sau un obiectiv diferit de cel menționat de sloganul descoperirii talentelor, anume
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ei de suport, au rămas neabordate sau abordate incomplet. De exemplu, coborârea în viscere și sânge a creației și identității etnice a oamenilor rămâne o sursă îngrijorătoare de conflicte sociale, generatoare de suferințe; nu mai puțin înălțarea dobândită de om, civilizarea lui prin știință și tehnică, a avut ca efect dramatic îndepărtarea omului de natură, de esența lui religioasă, cu finalitate sumbră, uneori fără perspectivă de viitor. Sunt domenii de mare actualitate, cu probleme arzătoare, prezente în multe din situațiile de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
civilației civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civilație 1 2 civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civile civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație 1 2 civilizația
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civil 37 2 civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație 1 2 civilizația civilizație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civili civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație 1 2 civilizația civilizație 41 2 civilizație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
civil 4 2 civililor civil 1 2 civilis civilis 2 2 civiliser civiliser 1 2 civilisirten civilisirten 1 2 civilitate civilitate 1 2 civilitatea civilitate 1 2 civiliza civiliza 4 2 civilizare civilizare 3 2 Civilizarea civilizare 1 2 civilizării civilizare 1 2 civilizat civiliza 2 2 civilizat civilizat 16 2 civilizată civilizat 14 2 civilizate civilizat 31 2 civilizatei civilizat 1 2 civilizați civiliza 1 2 civilizați civilizat 2 2 Civilizația civilizație 1 2 civilizația civilizație 41 2 civilizație civilizație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de a reface paradisul terestru pentru propria-ți desfătare are ceva din tragedia trufiei simbolizate în povestea Turnului Babel. Paradisul nu mai e cu putință decât în cerul și în pământul cel nou al transfigurării finale. Dacă în acțiunea de civilizare se manifestă apriga voință de a intensifica viața aici și acum, în marginile imanenței, dimpotrivă, în orice creație înaltă de cultură, în orice plăsmuire genială de poesie și de artă, se manifestă tendința fundamentală spiritului omenesc de supraviețuire. Experiența limitelor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
politicii. Scrieri politice, traducere de Emilian Cioc, Ciprian Mihali și Bogdan Ghiu, Ideea & Design Print, Cluj-Napoca, 2005. , Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, traducere de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma, Polirom, Iași, 1999. Elias, Norbert, Procesul civilizării, traducere de Monica-Maria Aldea, Polirom, Iași, 2002. Foucault, Michel, Biopolitica și medicina socială, traducere de Ciprian Mihali, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2003. , Ce este un autor. Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2004. , Lumea este
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
după ce devenise celebru prin premiul Nobel pentru literatură, și-a manifestat simpatia față de un regim represiv, cum a fost cel nazist. Și Nietzsche, care poate a dat prin ideile sale, un fundament nazismului, credea în forța pedepsei ca motor al civilizării lumii. Spre deosebire de acest tip de intelectuali în care s-ar încadra și Hamsun, Maslow creditează ca având forță civilizatoare tocmai gratificarea trebuințelor, nu frustrarea. El așează factorii motivaționali într-o ierarhie care a rămas celebră ca piramidă a sa și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de la "munus" (dar) - adică schimb reciproc, echitabil. Interacțiunea utilizator-calculator este fundamentată pe metafore ale spațiului: The Well "noua frontieră" este o comunitate virtuală (metafora trimite la anii romantici ai cuceririi Vestului American, "noua frontieră"). Misiunea ei este să contribuie la civilizarea "continentului" format la frontiera electronicului. The Well are regiuni ca amazon.com (paradisul cărților). Terminația com indică faptul că regiunea aparține comerțului pe internet. Empireul (Împărăția Cerurilor) este o altă metaforă a ciberspațiului, la nivelul căreia se resimte influența culturii
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fie deschise. Memoria dureroasă este o boală ca oricare alta, mai perfidă Însă prin capacitatea sa de disimulare. Trecutul dureros reînvie mai ales În momentele când statele, comunitățile sau grupurile de indivizi aleg calea angajării Într-un proces rapid de civilizare și de progres cultural, prin eforturi decisive de modernizare. Dar aceste salturi ale istoriei pot netezi, adesea, drumul autoritarismului și barbariei. Sistemele Închise, controlate, stăpânite de unele grupuri dominante și supravegheate de gardieni antrenați, sfidând democrația și civilizația, au Început
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
industrial?, �n jurul anului 1830. Industrializarea nu mai este �ns? �nf??i?at? că o caracteristic? major? a societ??ilor europene sau, ?i mai pu?în, ca finalitatea pozitiv? a destinului lor istoric. Ea se �nscrie, dimpotriv?, �ntr-un proces de civilizare mai amplu c?ruia trebuie s? i se afle geneză ?i legile func?ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Norbert Elias redacteaz? �ncep�nd cu 1933 primele sale lucr?ri despre curtea lui Ludovic al XIV-lea (1969) ?i public? la B�le cercet?rile sale asupra rolului autoconstr�ngerii individuale ?i asupra dezvolt?rîi statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r?eau atunci c�mpul teoretic
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
alt tip de dezvoltare). În aceste condiții, participarea la comunicarea culturală și lingvistică europeană și asumarea vieții de tip european de către Cealaltă Europă este trececerea ei, printr-o depășire de sine, în Europa propriu-zisă, principalul mijloc al acestei treceri fiind civilizarea prin urbanizare și prin industrializare. Interesant este faptul că efortul urbanizării și al industrializării s-a remarcat în Cealată Europă în special în perioada de competiție cu Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în provincii. Tot astfel, comunitățile de germani stabilite în zona Europei centrale și de est au fost admirate pentru organizarea de tip urban din zonele ocupate, iar imperiile realizate de unele state europene occidentale sînt apreciate și ca factori de civilizare, prin viața de tip urban introdusă în colonii. Într-un mod deosebit s-au manifestat ocupațiile de tip asiatic (precum cea turcească) sau de tip moscovit, care au redus viața din teritoriile stăpînite la necesitățile minime de supraviețuire, producînd de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vikingii suedezi în secolul al IX-lea, care dominaseră timp îndelungat rîurile rusești și dezvoltaseră numeroase căi de comunicație. Influența asiatică a impregnat rușilor modelul unui nemilos regim despotic, ce presupunea exploatarea populațiilor ocupate, fără nici o grijă pentru emanciparea și civilizarea lor, iar aceasta a favorizat și rămînerea, sub unele aspecte, la păgînism a creștinismului popular rus, cu perpetuarea unor practici oculte pînă în perioada contemporană. Din aceste motive, atunci cînd, după secolul al XII-lea, în Vest se stabilizează și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adopta eleganța de la Versailles. De altfel, însăși tendința expansionistă reprezintă modelul obiectivelor politicii occidentale, însă Rusia Moscovită a recurs la mijloace specifice, uzînd de o puternică energie militară ce valorifica brutalitatea unui popor cu tradiție semiasiatică și fără preocupări de civilizare. Totuși, depășirea granițelor ce despărțeau Europa de est de cea de vest a produs o reluare a comunicării culturale și lingvistice în întregul spațiu european care s-a concretizat într-o influențare constantă a zonei estice de către cea vestică. Fenomenul nu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aduc și elogii interminabile pasivității imbecile a baciului mioritic. 128 Este drept că, de obicei, în urma războaielor au avut loc deseori împroprietăriri, dar acestea nu însemnau decît o schimbare, deseori trecătoare, de statut social, iar nu o înaintare pe calea civilizării. 129 Este elocventă în acest sens consecința războlui din 1877, cînd, deși învingători, românii au pierdut sudul Basarabiei, cedat, nu dușmanului, ci aliatului. 130 Transhumanța poate fi asemănată cu deplasarea păsărilor migratoare, care își alcătuiesc un cuib acolo unde își
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru a fi educatoarea Preasfântului și a Apostolului, prin excelență, Isus Cristos. Ca să reconstituim forma de viață apostolică, trebuia să revenim la izvoare ca să reamintim aportul Sfintei Fecioare Maria în formarea și în călăuzirea reformatorilor societății. Preamărirea femeii, prețuirea fecioriei, civilizarea popoarelor barbare, epopeea minunată a Evului Mediu în toate expresiile geniului uman, în literatură și artă, în curajul și în sentimentul ei, află în Maria expresia cea mai nobilă și cea mai potrivită. Devoțiunea față de ea, în primele veacuri, s-
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
24. Tragica, dar fireasca urmare a păcatului - 25. Nici Dumnezeu, nici omul. Reîntoarcerea barbariei — 26. Orbirea omului nu poate fi vindecată decât prin experiența dezastruoasă a păcatelor sale, iar Dumnezeu a permis-o — 27. Datoria noastră: o nouă operă de civilizare spirituală, intelectuală și morală —28. Trei factori de reînnoire în favoarea noastră — 29. Numai că Evanghelia nu admite jumătăți de măsură - 30. Iubirea lui Cristos ne obligă 19. Idealul Sf. Paul: să pătimească pentru Isus « Se afla la Damasc un discipol
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
adevărului evanghelic? Și dacă neamurile mai navighează încă într-o inconștiență de neconceput, nu a sosit încă momentul celei mai zdravene scuturării, a celor care trebuie să fie sarea pământului și lumina lumii? 27. Datoria noastră: o nouă operă de civilizare spirituală, intelectuală și morală De fapt, creștinismul se află în fața datoriei de a restabili civilizația creștină în lumea recăzută în eroare, în barbarie; obligație enormă, dar demnă de creștinism și numai de creștinism; misiune care îi va acorda Bisericii un
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
recunoștință din partea popoarelor. Așadar, preoțimea zilelor noastre este chemată să reprezinte o parte, și ce parte! - de importanță majoră; să exercite o influență puternică asupra popoarelor. Ea este cea care, în orice națiune, trebuie să înceapă o nouă operă de civilizare spirituală, intelectuală, morală. Toate acestea cer abnegație, eroism, sfințenie; să suferi pentru dreptate; dar oare nu pentru asta am fost chemați să facem parte din rândurile lui Dumnezeu? Și care este secretul acestei reînnoiri? - se întreba Bruers în volumul său
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]