335 matches
-
al PDL, să normalizeze relația dintre opoziție și putere în viitor. "Îl felicit pe Vasile Blaga pentru alegerea în funcția de președinte PDL și sper ca, de aici înainte, împreună, să putem normaliza relația dintre putere și opoziție în sensul civilizării și respectării normelor democratice. Bineînțeles, vom fi adversari, dar nu cred că trebuie să fim dușmani", a declarat Victor Ponta. Vasile Blaga a fost ales președintele PDL în cadrul Convenției Extraordinare de sâmbătă, cu 1197 de voturi "pentru" și 28 de
Ponta, felicitându-l pe Blaga: Vom fi adversari, dar nu trebuie să fim duşmani () [Corola-journal/Journalistic/44016_a_45341]
-
nu te poate distruge aici, în afară de tine însuți. 172 între violența străzii și violența literară există, firește, o legătură. Ele s-au intensificat pentru că viața națională s-a întors la matca ei de primitivism balcanic, după un firav efort de civilizare. Am eșuat în a deveni europeni, probabil pentru că nu sîntem europeni. O traumă națională a intensificat nenumărate traume individuale. Fiindcă răutatea este întotdeauna efectul unei răni interioare. Cel care face răul deliberat este cel care a suferit în trecut răul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în Budapesta, și-a pus la încercare "concepția de viață" în toate împrejurările, și după fiece încercare i se părea mai bună, mai mulțumitoare. Viața în capitală însă îi era nesuferită. Zgomotul străzilor, egoismul oamenilor, mecanizarea vieții îl supărau. Râvnea civilizarea sufletului și aceasta i se părea că nu se poate dobândi în marile aglomerații de oameni. În mijlocul naturii se simțea liber și mai aproape de inima lumii. De câte ori avea vreme, fugea de oraș. Dealurile din jurul Budei le cunoștea întocmai ca împrejurimile
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
legea de progres a țărei ei; era oare acum și o infuziune prin toți porii trupului creator, un nou agent de conformare a proereațiunei? se întreba Mini. E drept că alături de poporul primitiv, păstoresc, sau care umbla agale pe drumurile civilizării, era a pătură dictatoare, care permanent exprima acel ciudat procedeu de a se nivela, prin salturi repezi, de a-și însuși și identifica regimul de existență cu acel al popoarelor contimporane. Sistemul era, de altfel, lesne de formulat: a adopta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și apoi la transformarea lor funcțională după așezarea burgheziei, de la patul lui Oblomov la paturile noastre ergonomice, de la hamac și pînă la tatami, de la dormitorul ascuns discret în fundul casei la orașele-dormitor, este o întreagă istorie a civilizațiilor - dar și a „civilizării”, vorba lui Norbert Elias. Construit în jurul patului, dormitorul reproduce și orchestrează astfel această dilemă perenă a intimității : voluptate sau asceză ? întîlnire intimă cu celălalt sau retragere singuratică din lume ? Eroul lui Huysmans din A rebours o rezumă astfel : După el
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
împărtășească mai înainte ; sau că, în lipsă de altă soluție, și gospodina putea să-și taie găina, dar atunci trebuia să-și pună o mătură între picioare ? Ca și în alte privințe, țăranul societății noastre domestice a făcut obiectul unei civilizări discursive care, în acest caz, a ignorat sau eufemizat relațiile sale cu animalele. Orice copil de la țară era martorul nașterii și morții firești, era familiarizat cu sexul și cu sîngele. Dispărute din universul copilăriei, acestea au devenit fantasme urbane : aflăm
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pot să nu mă gîndesc la alții care știu și care ne-au povestit societăți și „subculturi” în muzicile lor reprezentative. Iată-l, de pildă, pe Norbert Elias încercînd să ne ajute să-l urmăm pe lungul drum al procesului civilizării : Să ne gîndim la o mazurcă, un menuet, o poloneză, un tango, la rock’n’roll. Imaginea configurațiilor mobile formate de niște oameni aflați în interdependență în timpul dansului ne permite să ne imaginăm statele, orașele, familiile sau chiar sistemele capitaliste
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
specialist, ceva din „configurațiile sociale” care au dat naștere și s-au exprimat prin normele acestor ritmuri și ale acestor poziții. Iar dacă vrei, poți să mergi mai departe și să citești în rock’n’roll revolta sistematică împotriva acestei „civilizări”, pentru ca apoi, evocînd atmosfera unui spațiu underground unde se ascultă tehno, să „vezi” și revolta împotriva acestui „sistematic” (take no system !) și să pricepi fără mare efort că ceva s-a dezlegat și în această muzică, și în individul contemporan
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
apărut primele rules of order. Ele se aseamănă, pe undeva, cu acele norme de comensalitate expuse cam în aceeași vreme de către Erasmus din Rotterdam în faimosul său manual De civilitate morum puerilium libellus, cu care începe, într-un fel, „procesul civilizării” despre care vorbește Norbert Elias. Și într un caz, și în celălalt, ni se spune cum pîrdalnicele porniri ale „naturii” fiecăruia dintre noi pot și trebuie ținute în frîiele „civilității” pentru a asigura buna con viețuire a tuturor. Născute în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
necunoscînd modul de întrebuințare a acestui gen de produs), vinul a început să revină la bunele maniere. La fel și mîncarea. România se întoarce la civilizație. Poate părea prezumțioasă, pentru unii, alăturarea aceasta cu „civilizația”. Nimic mai greșit ! Tot „procesul civilizării”, prin care a trecut Europa Occidentală cel puțin de la Erasmus încoace și despre care ne vorbește pe larg Norbert Elias, a fost lungul drum al corpului către spirit și al plăcerilor stomacului către vîrful limbii. Modelul l-au stabilit și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
meu (inginerul și cu Maitreyi erau chiar Iîngă pat, Harold și fetele aproape de fereastră). ― Nu vorbi prostii, râse Narendra Sen. Sunt atâtea odăi iibere, jos, lângă bibliotecă. Și apoi, prezența d-tale va fi încă un ferment în opera de civilizare a familiei mele, crede-mă. (A spus asta pe un ton ironic? mă întrebam.) Îmi aduc aminte că, vorbind odată cu fetele despre inginer și despre frumoasa lui fiică, le-am spus în glumă că am nevoie de ajutorul lor, și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Capitolul 2. Abordarea sociologică a modei / 75 2.1. Moda și modernitatea fenomene corelative / 75 2.1.1. Georg Simmel: teoria trickle down / 78 2.1.2. Thorstein Bund Veblen: teoria consumului / 81 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării / 85 2.1.4. Herbert Blumer: teoria selecției colective / 88 2.1.5. Pierre Bourdieu: teoria gusturilor sociale / 90 2.2. Moda o formă de comportament colectiv / 97 2.2.1. Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
implicațiile enunțate în istorie și semiotică. Transformat în obiect de studiu al sociologiei, corpul îmbrăcat este un "fapt social", un trup socializat, care marchează distincția dintre natură și cultură. În diversele etape ale socializării, individul își însușește normele sociale ale "civilizării", exprimând consensul asupra manierelor considerate dezirabile în mediul în care trăiește. În același timp, adoptarea unui stil vestimentar este o acțiune socială. Epoca modernă a creat condiții favorabile dinamizării rolurilor socio-culturale și, în consecință, în multiplele interacțiuni sociale, vestimentația a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și un mijloc de dominare a indivizilor din straturile inferioare ale societății (idem, 284). Dar întrebarea pertinentă asupra evoluției manierelor nu vizează neapărat cauzele schimbării acestora, ci originea lor. Așadar, preluând interogațiile majore ale lui Norbert Elias din lucrarea Procesul Civilizării (1939) "Cum au apărut aceste maniere? Cine le-a impus?" ne-am putea întreba, relațional temei de față, cine a impus folosirea corsetului, moda sânilor dezgoliți pe plajă, utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
utilizarea batistei? În termenii sociologiei lui Norbert Elias, toate aceste uzanțe vestimentare se înscriu într-o evoluție care tinde către un control intim al emoțiilor. Există circumstanțe precise și proceduri codificate privind uzanța acestora, ceea ce Norbet Elias numește proces de civilizare" (J.-C. Kaufmann, 1995/2009, 24). Astăzi, codurile bunelor maniere (A. Marinescu, 1995/2008), precum și manualele destinate protocolului în relațiile diplomatice (E. Manciur, 2002/ 2008) și în afaceri (M. Berciu, 2009; L.H. Chaney și J.C. Martin, 2007) conțin reguli care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu în ultimul rând în eticheta prețului" (idem, 79). De fapt, definiția propusă de A. Bălășescu se apropie de concepția dominantă a discursului antropologiei modei din ultimii douăzeci de ani, conform căreia moda reprezintă o "tehnologie a corpului și a civilizării", un set de coduri de comportament în exprimarea sinelui, corpul fiind antrenat să performeze într-un mod acceptat social mișcările, gesturile și conduita (J. Craik, 1993/2005, 4; P. Calefato, 2004, 73). Astfel, moda reprezintă "un set de coduri și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
puse în vânzare 500 de yachturi), poate intra pe un ghid de calatorii de lux sau pe un altul pentru evenimente care au loc de-a lungul globului ( A. Musatoiu, 2008, Hotnews.ro). 2.1.3. Norbert Elias: teoria procesului civilizării Aminteam în capitolul precedent distincția terminologică dintre "modă" și "maniere". Într-un sens, desigur, moda este sinonimă cu regulile de conduită considerate acceptate la un moment dat în societate, iar acest fapt este în mare măsură adevărat nu numai pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psyhogenetische Untersuchungen, publicată inițial în Germania în 1939, dar puțin cunoscută în literatura anglofonă până la editarea primei ediții în limba engleză, la Londra, în 1978, cu titlul The History of Manners (R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 178). Procesul civilizării, arată Norbert Elias (1939/2004, 211), reprezintă o modificare a conduitei și a simțirii umane într-o direcție absolut precisă: aceea a civilizării. Însă problema esențială nu rezidă în explicarea cauzelor schimbării conduitelor de-a lungul evoluției istorice, ci în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în 1978, cu titlul The History of Manners (R. Kilminster și S. Mennell, 2002/2003, 178). Procesul civilizării, arată Norbert Elias (1939/2004, 211), reprezintă o modificare a conduitei și a simțirii umane într-o direcție absolut precisă: aceea a civilizării. Însă problema esențială nu rezidă în explicarea cauzelor schimbării conduitelor de-a lungul evoluției istorice, ci în stabilirea originii standardelor de comportament. În realitate, nimic din istorie nu indică faptul că această modificare ar fi fost întreprinsă în mod rațional
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
educație conștientă, inițiată de indivizi sau de grupurile individuale, consideră autorul (idem, 212). Aceasta s-a realizat cu totul neplanificat; cu toate acestea, nu s-a petrecut în afara unei ordini particulare. Totuși cum este posibilă? Cursul transformării istorice, fundamentarea procesului civilizării, este determinat de inter-relaționarea socială: Din cele mai vechi timpuri ale istoriei occidentale și până în prezent funcțiile sociale se diferențiază tot mai mult sub puternica presiune concurențială. Cu cât se diferențiază mai mult, cu atât mai mare devine numărul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
simple și cotidiene la cele mai complexe și mai rare (N. Elias, 1939/2004, 213-214). Diferențierea progresivă a funcțiilor sociale reprezintă prima și cea mai generală dintre trăsăturile sociale perceptibile când se pune problema cauzelor modificării atitudinilor psihice în sensul civilizării. Aceasta diviziune funcțională este însoțită de o reorganizare a structurii sociale (idem, 215-216). Cu cât progresează în societate interrelaționarea și diviziunea muncii, cu atât mai dependente devin și straturile superioare de celelalte straturi și cu atât mai mare devine forța
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
superioare de celelalte straturi și cu atât mai mare devine forța socială a acestor straturi, cel puțin potențial (idem, 25). Argumentările conexiunii între schimbările de lungă durată care se produc la nivelul societății și modificările conduitelor oamenilor în sensul unei civilizări este realizată de Norbert Elias într-un mod original, dacă ne raportăm la gândirea sociologică a timpului său, în care analiza macrosociologică era predominantă. Primul volum debutează cu o trecere în revistă a istoriei semantice a cuvintelor Kultur și Zivilization
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Apocaliptici și integrați. Comunicații de masă și teorii ale culturii de masă, traducere de Ș. Mincu, Editura Polirom, Iași, 2008. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, traducere de C. Radu și C. Popescu, Editura Trei, București, 2008. Elias, Norbert, Procesul civilizării. Cercetări sociogenetice și psihogenetice, vol. 1 și vol. 2, traducere de M.-M. Aldea, Editura Polirom, Iași, 2002. Enăchescu, Constantin, Tratat de psihologie diferențială, Editura Polirom, Iași, 2009. Enwistle, Joanne și Rocamora, Agnès, "The field of fashion materialized: A study
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
german, ci de capacitatea de a înțelege situația și de a acționa a burgheziei germane, pe care Bruck o și vedea stăpână asupra economiei țărilor balcanice. În acest scop, el încearcă să ascundă tendințele expansioniste ale burgheziei germane sub masca „civilizării” regiunii balcanice. Asupra însemnătății Dunării pentru comerțul țărilor germane cu Orientul în înfăptuirea planurilor sale de cucerire economică a Balcanilor și a Principatelor Române, Bruck s-a exprimat foarte limpede. Unul „din biografii săi a scris că „de pe buzele” lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrial?, �n jurul anului 1830. Industrializarea nu mai este �ns? �nf??i?at? că o caracteristic? major? a societ??ilor europene sau, ?i mai pu?în, ca finalitatea pozitiv? a destinului lor istoric. Ea se �nscrie, dimpotriv?, �ntr-un proces de civilizare mai amplu c?ruia trebuie s? i se afle geneză ?i legile func?ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]