598 matches
-
autorul citat remarcă existența unei ierarhii valorice a modelelor-tip, o veritabilă scară axiologică reprezentată prin următoarele valori: aă agreabilul sau valorile de lux, cărora le corespunde tipul artistului; bă utilul sau valorile de civilizație, cărora le corespund tipul pionierului civilizator; că nobilul, sau valorile vitale având drept corespondent tipul eroului; dă valorile spirituale sau valorile culturale, cărora le corespunde tipul geniului; eă sfințenia sau valorile religioase având ca reprezentant tipologic sfântul. Rezultă de aici faptul că tipul psihomoral este dobândit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
se răsfrânge în contemplarea măreției romane, a vestigiilor arheologice, transcrise într-o succesiune toponimică sonoră: Columna lui Traian - memento al nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Mitul relatează o întîmplare sacră, adică un eveniment primordial care s-a petrecut la începuturile Timpului, ab initio.10 Relatarea unei întîmplări sacre echivalează însă cu dezvăluirea unui mister, pentru că personajele mitului nu sânt ființe umane, ci zei sau Eroi civilizatori, așa că gestele lor sânt asemenea unor taine, pe care omul nu le-ar fi putut cunoaște dacă nu i-ar fi fost dezvăluite. Mitul este deci povestea a ceea ce s-a petrecut in illo tempore, relatarea a ceea ce zeii sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sfera profanului nu ia parte la Ființă, pentru că profanul nu a fost întemeiat ontologic de mit, nu are un model exemplar. Cum vom putea constata în cele ce urmează, munca agricolă este un rit dezvăluit de zei sau de Eroii civilizatori, fiind așadar un act real și totodată semnificativ. Într-o societate desacralizată, munca agricolă este un act profan, justificat doar de profitul economic. Pământul este lucrat pentru a da foloase, hrană și câștig. Golită de simbolismul religios, munca agricolă devine
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
profitul economic. Pământul este lucrat pentru a da foloase, hrană și câștig. Golită de simbolismul religios, munca agricolă devine "opacă" și istovitoare, nu are nici o semnificație și nu îngăduie nici o "deschidere" către universal, către lumea spirituală. Nici un zeu, nici un Erou civilizator n-a dezvăluit vreodată un act profan. Tot ceea ce au făcut zeii sau Strămoșii, deci tot ceea ce istorisesc miturile despre activitatea lor creatoare, ține de sfera sacrului, deci ia parte la Ființă. În schimb, ceea ce oamenii fac din proprie inițiativă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
oamenilor contribuie la menținerea sfințeniei lumii. Reactualizarea miturilor Se cuvine să amintim aici că omul religios își asumă o umanitate al cărei model este transuman, transcendent. El nu se recunoaște ca fiind cu adevărat om decât în măsura în care imită zeii, Eroii civilizatori ori Strămoșii mitici. Altfel spus, omul religios se dorește altfel decât este pe planul experienței sale profane. Omul religios nu este dat, el se făurește pe sine, apropiindu-se de modelele divine, care sânt păstrate de mituri, de istoria gestelor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
presupune că, într-un trecut foarte îndepărtat, toate organele și toate experiențele fiziologice ale omului, toate gesturile sale aveau o semnificație religioasă. Acest lucru este de la sine înțeles, pentru că toate comportamentele umane au fost inaugurate de Zei sau de Eroii civilizatori in illo tempore: aceștia nu numai că au întemeiat numeroasele munci și feluri de a se hrăni, de a face dragoste, de a se exprima, dar chiar și gesturi în aparență neînsemnate. În miturile australienilor karadjeri, cei doi Eroi civilizatori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
civilizatori in illo tempore: aceștia nu numai că au întemeiat numeroasele munci și feluri de a se hrăni, de a face dragoste, de a se exprima, dar chiar și gesturi în aparență neînsemnate. În miturile australienilor karadjeri, cei doi Eroi civilizatori s-au așezat într-o anumită poziție pentru a urina, iar populația karadjeri imită chiar și în zilele noastre acest gest exemplar.2 Nu trebuie să mai spunem că, la nivelul experienței profane a Vieții, nu găsim nimic asemănător. Pentru
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
naturală", pentru că inițierea se reduce în cele din urmă la o experiență paradoxală, supranaturală, a morții și a învierii, sau a unei a doua nașteri; 20 riturile inițiatice cuprinzând încercări, moartea și învierea simbolică au fost întemeiate de către zei, Eroii civilizatori ori Strămoșii mitici; aceste rituri au deci o origine supraomenească și, împlinindu-le, neofitul imită un comportament supraomenesc, divin. Se cuvine să reținem acest lucru, care arată încă o dată că omul religios se vrea deosebit de ceea ce este la nivel "natural
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lume, unde totuși se manifestă, sanctificînd-o și făcînd-o reală. Homo religiosus crede că originea vieții este sacră și că existența umană își actualizează toate potențele în măsura în care este religioasă, adică în măsura în care participă la realitate. Zeii au creat omul și Lumea, Eroii civilizatori au desăvârșit Creația, iar istoria tuturor acestor lucrări divine și semidivine s-a păstrat în mituri. Reactualizând istoria sacră, imitând comportamentul divin, omul se instalează și rămâne în preajma zeilor, adică în real și în semnificativ. Nu este greu de văzut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
unei bune părți a lumilor nou descoperite. S-ar fi spus că efortul uriaș, cheltuit de Portughezi în secolele XV-XVI, secătuise până la măduvă substanța vitală și energiile creatoare ale națiunii. Portugalia descoperirilor maritime și a colonizărilor, Portugalia eroică, imperială, orgolioasă, civilizatoare și bogată, a lui Vasco de Gama și Albuquera, a lui Joîo III și a lui Camoens - nu mai trăia decât în amintire. Aventura de la Alcîcer-Quibir (1580), în care și-a pierdut viața ultimul rege al dinastiei de Aviz, Don
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mioritic, atemporal integrat în democrația biosferei și în țuică de corcodușe, cu un spirit antreprenorial cât să îi mai dea de băut pe credit la cârciumă. Să nu sar calu’! Țăranu’ mioritic se transformă. Și nu din cauza noastră, a ’telectualilor civilizatorii, cu atât mai puțin din cauza politicienilor care manageriază menajeria bunurilor publice. Ci din cauza exodului la muncă în lumi care n-au stat să caște gura la dialogul cu veșnicia. Din cauza căpșunelor, măslinelor, construcțiilor, menajului și chiar și a prostituției învățate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un impuls de înaltă gândire filosofică à la gâgă, afirmând că, pe această cale a participării la Convenția de la Belgrad din 1948 și la Comisia Dunării, se va reuși, poate, aducerea Rusiei în lumea Europei, cu marea izbândă în misiunea civilizatoare pe care o are occidentul, de întronare a statului de drept care să ajungă chiar până la Vladivostok. Alții, care sunt mai tari la istorie, ar putea să ne lumineze în această brambureală de relații supermoderne, referindu-se la ceea ce era obișnuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
urmat păintelui sau Pepin , la tron in anul 768 . Acest prinț, deși erou a numeroase legende romantice, apare în istorie cu mult mai mare decat în ficțiune ( creație artistică ) oricum l-am privi : ca războinic, legiuitor, ctitor al învătăturii sau civilizator al unei națiuni barbare, el ne inspiră cea mai caldă admirație . Astfel se înfățișează în istotie acest mare erou . Poeții ni-l arată ,însă, adesea slab și pătimaș, victimă a unor sfetnici vicleni și la cheremul unor baroni buclucași de
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
nu este fisticul sau brățările ei (de la poporul Fotse din Africa, un dar de la tatăl ei), ci ideile ei despre degenerescența europeană. Nu poate înțelege cum cineva care arată astfel, poate simți așa. — Dar tu... noi nu avem o influență civilizatoare asupra celorlalți? — Johnny, prostuțule, civilizația este problema! Ne sufocă! Am uitat cum să simțim. Noi, știi, am pierdut legătura cu pământul. Ar trebui să distrugem totul, să ne întoarcem la trăirile emoționale primitive, să alergăm goi pe nisipurile vieții! Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
topit sub vânturi, s-au măcinat sub ploi, s-au ruinat, au scăzut, s-au făcut una cu pământul care erau. În locul Mănenilor - niște sălbatici care nu Înțeleseseră „gradul superior de civilizație” (după cum explică, azi, istorioveticii, slujbași ai Ministerului Adevărului), civilizatorii ruși au adus de la ei, din civilizatul fund al Rusiei, suflete-de-când-se-știau, suflete din tată-n fiu; apoi ocnași liberați; apoi moscali - veterani ajunși la termenul serviciului militar; În sfârșit, rătăcitori: foști țărani liberi, moldoveni, fugiți din satele lor, date - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
M-am întrebat, foarte vag, de ce m-a preferat Sen pe mine înaintea tuturor conaționalilor săi și-mi răspundeam, simplu, că a făcut-o pentru calitățile mele. Am fost întotdeauna conștient de spiritul meu constructiv, de energia mea de alb civilizator, de folosul meu pentru India. Când a aflat Harold, a ținut numaidecât să sărbătorim înaintarea mea în grad și în leafă printr-un mic banchet în "China-Town". Am invitat, fetele și am plecat cu două automobile, zgomotoși, bine dispuși și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
de aplicare (1892 -1893); Legea pentru conservarea și restaurarea monumentelor istorice (1919); Legea muzeelor și bibliotecilor publice (1932); Decretul lege pentru asigurarea patrimoniului artistic și cultural (1940)23. TIPOLOGIA OFERTEI MUZEALE CONTEMPORANE Dimensiunile socio-culturale ale muzeului derivă din dimensiunile sale civilizatorii; muzeele pot fi considerate "semne fizice", "urme fizice" ale acumulărilor atribuite civilizațiilor anterioare. În concluzie, nevoia de muzeu a apărut în momentul în care cultura tradițională a intrat în disoluție și apare nostalgia după formele arhaice. Muzeul devine astfel: un
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
existență lipovenii știu, dar, în general, o ignoră, fiindcă de acesta se leagă impresii, senzații, în majoritatea cazurilor, negative. În acest context, Rodion, a cărui posibilă plecare vremelnică acolo e pregătită de toată suflarea, apare ca un nou, paradoxal, erou civilizator, ca un alt Prometeu, care nu-i aduce orașului focul, ci nufărul, fără de care Orașul este ca o scoică uscată. / Rodion îi va aduce nufărul / așa cum Prometeu cândva focul, amintindu-i existența candorii, a gingășiei, a simplității obârșiilor, păstrate numai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Bucovina și Dobrogea, ori de ponderea elementelor iudai ce, armenești, albaneze, săsești, italienești, ucrainiene, sâr bești ș.a.m.d. Trei: blestemul (feeric!) al arderii etapelor. Specificul dezvoltării sincopate, cu sincronizări bruște, aiuritoare pentru elite, dezarmante pentru cei mulți. Amețitoare salturi civilizatorii, sfidând rădăcinile, forțând racordări neavenite, cumpănindu ne sadic între franco, germano, ruso și (mai rar) anglofilie. Patru: pe fondul ăsta belaliu, vezi bine că - la o țărănie admirabilă, de sublimă noblețe, aristocratică în esență, dar desculță-n aparență - am avut
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de idealismul înalt care a marcat atitudinea civică și politică a inventatorului, cel care l-a și împins către adeziunea lui socialistă. Sensul moral al actului unificator fusese ratat prin atitudinea autoritaristă și marțială a cercurilor conducătoare de la București. Misiunea civilizatoare a Ardealului românesc, la care năzuia Traian Vuia, se vedea anihilată din nepriceperea artizanilor Unirii. Noul început, altfel spus întregirea statală a României, trebuia să se contureze drept cadrul unei existențe colective întemeiate pe justiție socială și democrație. Nu se
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
cei pe care discursul american standard îi distribuie în postura de inamici intratabili. Raportarea, polemică, la cultura populară americană este una dintre cheile de acces în acest univers între granițele căruia cavaleria lui Custer încetează să mai fie un instrument civilizator. Există, în aceste narațiuni centrate pe prezența indiană, un ethos tiers-mondist ce anunță, protocronic, Dansând cu lupii al lui Kevin Costner. Indianul este gardianul universului amenințat de rapacitatea capitalistă, iar o fibră rousseauistă este decelabilă în emoția cu care este
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
voiajele lui Tintin este unul nu mai puțin problematic ideologic : în Tintin au Congo, criticii lui Hergé au văzut doar elogiul ordinii coloniale și profilul caricatural al populației africane. Și poate că Hergé este marcat de retorica ce exaltă virtuțile civilizatoare ale Belgiei. Dincolo de acest nivel al conformismului datat istoric, Tintin nu este europeanul rasist pe care ni l-am putea imagina. Ceea ce predomină este evocarea unui fabulos geografic și uman, ca și înfruntarea cu răul ai cărui agenți infernali ajung
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
face din adunarea de inamici coaliția care poate înlătura domnia lui Sectan. Doar aparent naivă în articulațiile sale, proza grafică din Luc Orient deține aceeași capacitate de comunicare și fascinație recognoscibilă în mediul cinematografic. Luc Orient este succesorul arhetipului eroului civilizator și creator de lumi. Ca și Argonauții, el este animat de vocația depășirii limitelor cunoscutului. Aventurile sale sunt și ocazia de a flutura, pe Terango, steagul libertății ca virtute prin excelența umană și salvatoare. Oamenii din Luc Orient sunt exponenții
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
parte din mesianismul ce va susține revoltele autohtone în numai câteva decenii. Guvernarea colonială depinde, în cele din urmă, de abilitatea de a ține sub control forțele tectonice ale unui continent care nu poate fi domesticit cu adevărat, în pofida iluziilor „civilizatoare”. Daniel Doria și Ann sunt expuși naturii ce ascunde capcane. Cu abilitatea unui regizor din epoca de aur a Hollywoodului, Pratt aduce împreună temele familiare ale imaginarului occidental. Adolescenții vor vedea fața ascunsă a unui pământ dominat de vise milenare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]