281 matches
-
Trist, dar adevărat. 2. Handicapul esențial este însă evoluția, mai bine spus: involuția spiritului public după decenii de comunism-ceaușist. Mentalitatea populist-egalitaristă predomină. Distrugerea burgheziei și proletarizarea-ruralizarea României (două noțiuni indisolubile în vechiul regim) o predispune spre valori etniciste, naționaliste, izolaționiste. Civismul democratic, deschis, pluralist, proeuropean este citadin, burghez și procapitalist prin definiție. Or, păturile mijlocii sunt încă într-o fază incipientă. Individualismul cel mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1940, și mai ales după 1945, se configurează, în proporții sporite, un nou tip uman și literar și o nouă conștiință morală și culturală: a liberului cetățean al lumii, a cetățeanului republicii literelor de pretutindeni. Este o nouă formă de civism intelectual de dimensiuni internaționale, în proporții nemaicunoscute încă în istorie, de o mare demnitate și semnificație. Pe acești trei scriitori români stabiliți în străinătate care au refuzat, în diferite forme, toate radicale, tirania ceaușistă în acest mod eu îi văd
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de știință posedă o judecată bună și un spirit critic ce îi extind competențele în afara laboratorului devine un fapt curent în această epocă, în care unii savanți au devenit conștienți de rolul lor civic. Din această întîlnire dintre cunoaștere și civism a luat naștere construcția unei identități colective a grupului desemnat prin termenul de "intelectual". A fi in-telectual, pentru savanții vremii, însemna a asocia transmiterea cunoașterii și progresul Republicii, însemna a lucra la viitorul societății folosind ceea ce i-a condus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mai făcut parte Eugen Lungu, Arcadie Suceveanu, Dumitru Crudu, Mihai Fusu, Augustin Nacu, Mihai Vakulovski. C., „revistă a tinerilor scriitori din Republica Moldova”, are un program literar (promovarea tinerilor creatori, afirmarea spiritului critic în cultura română din Basarabia) și unul ideologic (civism, conștiință națională, pluralism, europenitate). Cronica literară e semnată de Grigore Chiper, cronica de arte vizuale, „Simeze” - de Vladimir Bulat, cronica dramatică - de Sorin Crișan. Rubrici variate, „Raft”, „Fragmente critice”, „Interpretări”, „Vitralii”, „Cartea tradusă”, „Cartea străină”, „Cartea de istorie”, „Carnete”, „Disocieri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286395_a_287724]
-
dezarmat, la cea de cetățean pe deplin conștient de drepturile sale, de forța și responsabilitatea sa socială. El are, în principiu, sensul legii și justiției, statului de drept, posibilităților constituționale și legale de a se apăra chiar și împotriva guvernului. Civism, legalitate și implicare într-o gamă foarte largă de activități sociale. Acestea sunt semnele cele mai directe ale conștiinței civile. Absenteismul, dezinteresul, pasivitatea, apolitismul nu sunt indicii de mare evoluție și dezvoltare spirituală, culturală și socială. Chiar dacă, deocamdată cel puțin
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
și poate. Problema majoră o constituia regimul politic, relativ fragil și lipsit de legitimitate și care, optând, ca orice sistem comunist, pentru o economie centralizată bazată pe industrializare, nu reușea să asigure necesarul de bunuri de consum. Polonezii, cunoscuți pentru civismul lor intransigent, se revoltau periodic datorită acestui fapt, combinat cu absența libertăților sociale și politice; pentru a face față protestelor, guvernul accesa cu precădere fonduri de proveniență capitalistă, îndatorându-se astfel peste limitele posibilităților economice (la declanșarea legii marțiale, Polonia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ale omului, a căror individualitate era circumscrisă unui cadru colectiv; adevărata afirmare a personalității umane nu ar fi fost posibilă decât în lumea post-capitalistă, în care realitatea socială și materială urma să fie restructurată pe cu totul alte coordonate ontologice. Civismul și participarea politică au un rol foarte important în dinamica regimurilor leniniste, dar semnificația lor diferă radical în raport cu accepțiunea liberală a acestor termeni. În primul rând, în societățile liberale, civismul are ca forță motrică inițiative proprii ale membrilor comunităților înșiși
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
urma să fie restructurată pe cu totul alte coordonate ontologice. Civismul și participarea politică au un rol foarte important în dinamica regimurilor leniniste, dar semnificația lor diferă radical în raport cu accepțiunea liberală a acestor termeni. În primul rând, în societățile liberale, civismul are ca forță motrică inițiative proprii ale membrilor comunităților înșiși, nu este impus "de sus", de la nivel politic, în conformitate cu o ideologie totalitară. În al doilea rând, organizațiile neguvernamentale care constituie coloana societăților civile se administrează după reguli proprii, independente de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
www.upgploiești.ro/sescom/pdf/s13/s13-141-id.pdf 119 ***-Presiunea fiscală În Romania. Evaziunea fiscală. Căi și modalități de combatere și prevenire a acestui fenomen, www.biblioteca.ase.ro 125 sunt: masa materiei impozabile, aportul aparatului fiscal, rata de impozitare, civismul fiscal, sau Înclinația spre evaziune, etc. Se admite, deci, că mărimea veniturilor fiscale, respectiv a impozitelor Încasate nu rezultă doar din masa impozabilă și din rata de impozitare a ei, ci sunt influențate și de factori comportamentali. Astfel, Înclinația spre
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Astfel, Înclinația spre evaziune este dată de raportul dintre partea din materia impozabilă sustrasă de la impozitare și masa impozabilă totală, determinată conform normelor legale. Altfel spus, veniturile fiscale Încasate la buget depind și de proporțiile Înclinației spre evaziune, respectiv spre civismul fiscal, iar unele studii arată că, de regulă, cu cât crește presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar și numai din spirit de conservare) și va crește Înclinația spre evaziune. Așadar, prin intermediul impozitelor, o parte Însemnată a produsului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozabilă totală, determinată conform normelor legale. Altfel spus, veniturile fiscale Încasate la buget depind și de proporțiile Înclinației spre evaziune, respectiv spre civismul fiscal, iar unele studii arată că, de regulă, cu cât crește presiunea fiscală, cu atât va scădea civismul fiscal (chiar și numai din spirit de conservare) și va crește Înclinația spre evaziune. Așadar, prin intermediul impozitelor, o parte Însemnată a produsului intern brut este prelevată și se concentrează la dispoziția statului pentru finanțarea cheltuielilor publice, dând expresie directă fiscalității
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
se va manifesta mult mai tîrziu, marcat de influența oarecum contradictorie a societății civile, iar în Suedia se va defini cu greutate, în contextul existenței simultane a identităților cantonale și a celor federale. În plus, dacă sursele de inspirație ale civismului sînt diferite, tot astfel vor fi pedagogia și cadrele instituționale. În Franța și în Germania antrenamentul național-civismului se desfășoară sub egida statului, în cadrul instituționalizat al armatei și al școlii publice, într-o manieră centralizatoare. În Anglia însă, dimpotrivă, ideea convertirii
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o scurtă perioadă de toleranță a graiurilor regionale între 1789-1790, în Franța se impune franceza drept limbă oficială efectivă. Sensul general este acela de a transforma limba într-o marcă primordială și obligatorie de apartenență la națiune, de însemn al civismului autentic și de a arunca astfel oprobiul asupra tuturor celor care continuă să practice alte graiuri, calificate de aici înainte drept jargon. Aceștia nu sînt buni cetățeni. Ei sînt în cel mai bun caz obiect al disprețului, susceptibili de rebeliune
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
integrează în trecutul Franței. El denunță chiar, ca și Renan, viziunile rasiste, notînd că este inexact să vorbești de o rasă franceză în sens strict: "Noi nu sîntem o rasă ci o națiune"283. Astfel se prefigurează poziția intermediară între civismul național al liberalilor și primordialismul reacționar al Acțiunii franceze, Barrès recla-mîndu-se dintr-un vag socialism federalist din momentul în ca-re, în 1893, el ia conducerea ziarului Cocarda 284. În schimb, Charles Maurras (1868-1952) este foarte de-parte de a admite
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
civice și electorale, dacă e să credem sondajele care arată că participarea se relevă a fi mai elevată la aceia - care sînt cei mai instruiți - pe care sociologii îi onorează cu titlul de "postmoderni", decît la alții.419 Însă acest civism la modă acum se convertește nu doar într-o exaltare a solidarității cît, mai ales, într-un elogiu al eterogenității. Acum, cînd justificarea econo-miei naționale în maniera lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de "postmoderni", decît la alții.419 Însă acest civism la modă acum se convertește nu doar într-o exaltare a solidarității cît, mai ales, într-un elogiu al eterogenității. Acum, cînd justificarea econo-miei naționale în maniera lui List a dispărut, civismul răspunde logicii unui "stat național eterogen", însărcinat doar cu prezervarea "libertății concrete", cum o numește Ralf Dahren-dorf420; sau, vizează un stat de serviciu, așa cum și-l imaginează Pierre Rosanvallon, stat care tinde spre "ruperea vălului ignoranței" ce permitea statului-providență să
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
liber și prosper, s-au repezit la bunătăți și „am mîncat ca sparții”. Adio, spectrul foamei, adio, cozile la pîine, adio, dosarul de cadre. Doar după aceea a survenit confruntarea cu realitățile Occidentului, cu obligația de a se conforma cu civismul Occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decît dacă muncești, cu ideea că În Occident Învîrteala nu are curs. Interviu realizat la 2 iunie 2003 Lavinia STAN Activitatea culturală a exilului românesc la Paris, 1945-1956. Organizații. Publicații Semnificația exilului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-se permanent. De asemenea, în epocile de criză morală, partidul era cel care avea datoria să aducă opinia publică "la făgașul său, înălțând-o până la sursele adevărate și eterne ale vieții de stat". Astfel, partidul politic devenea "o școală de civism", fiind nevoit să facă educație. Considerăm că, prin astfel de formulări cu caracter ideologic, formațiunea politică de sub conducerea lui Gheorghe Brătianu atingea încă o dimensiune a modelului unui partid politic, care, potrivit unui analist recent, Ovidiu Buruiană, ar fi trebuit
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
girează actul acuzator, negarea prin ridiculizare, prin demascarea făcută cu o mânie abia reținută: "Râsul său nimicitor face să explodeze ca niște baloane de săpun toate închipuirile vidului, de la demagogia vorbelor deșarte și umflata hagiografie națională, până la falsa cultură, falsul civism, falsa prietenie și falsul amor"77. Conștient de opoziția dintre creația sa și direcția artistică majoritară, Caragiale este refractar conformismului superficial, demascând necruțător impostura artistică. Atitudinea sa de izolare, asociind respingerea nonautenticului, este fructificată în cel puțin două direcții: cea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
grase”!!! Starea de „normalitate” de aici ne dă o ușoară indispoziție și fără să vrem ne Întrebăm: „Ce ne lipsește, nouă, românilor, să devenim realmente civilizați?!” Avem deja răspunsul, dar nu Îndrăznim să-l formulăm cu glas tare: Educația, Disciplina, Civismul... Până atunci orbecăim pe lângă „Drum”!!! Călătoria spre stațiunea Rotorua se transformă Într-o nouă ocazie de a admira priveliștile de excepție ale Noii Zeelande. Șoseaua șerpuiește printre zecile de coline Înverzite, unde pasc numeroase turme de vite, oi și căprioare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
estetică, locuința individuală este de cele mai multe ori și o catastrofă morală. Din punct de vedere psihologic ea duce la replierea pe sine, la egoism (familia fiind o formă de egoism în două sau mai multe persoane). [...] locuința individuală nu dezvoltă civismul și viața în societate, cu atât mai mult cu cât ea este în zilele noastre completată, dacă putem spune astfel, de către alți doi factori izolatori, care sunt automobilul și televiziunea 207". Au fost elaborate propuneri de sinteză între individual și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la délibération politique", Le Débat, ianuarie. Prieur Rémi (1949), "L'État professeur d'incivisme", Esprit, "L'incivisme", ianuarie. Rovan Joseph (1961), Une idée neuve: la démocratie, Paris, Le Seuil. Semaines sociales de France (1954), Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Chronique sociale de France. Semaines sociales de France (1963), La société démocratique, Lyon, Chronique sociale de France. Tocqueville Alexis de (1961, 1840), De la démocratie en Amérique, Paris, Gallimard. Touraine Alain (1995), Qu'est-ce que la démocratie?, Paris, Fayard. Veyne
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Claude (1984), "Biaiser avec la politique, l'activité culturelle à Grenoble", Esprit, martie, pp. 86-98. Gilbert Claude, Saez Guy (1982), L'État sans qualités, Paris, PUF. Ion Jacques (1972), Les équipements socioculturels et la ville, Saint-Étienne, CRESAL. Jousselin Jean (1962), Civisme et insertion sociale, Toulouse-Paris, Privat-PUF. Poujol Geneviève (1989), Profession: animateur, Toulouse, Privat. Rioux Jean-Pierre (1981), "Une nouvelle action culturelle? L'exemple de "peuple et culture"", Colocviul Fundației Naționale a Științelor Politice, La France en voie de modernisation, 1944-1952, 4-5 decembrie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Nathan Leites, Du malaise politique en France, Paris, Plon, 1958. 215 Rémi Prieur, "L'État professeur d'incivisme", în Esprit, "L'incivisme", ianuarie 1949. 216 Cuvântarea Eminenței-Sale cardinalul Roques, în Semaines sociales de France. Crise du pouvoir et crise du civisme, Lyon, Cronica socială a Franței, 1954, p. 5. 217 Vezi faimosul colocviu coordonat de Georges Vedel, La dépo-litisation: mythe ou réalité?, Paris, Librairie Armand Colin, 1962. 218 Vezi Leo Hamon, "Partis politiques et dépolitisation", La dépolitisation: mythe ou réalité?, op. cit
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Paris, Le Seuil, 1976, p. 420. 238 Jean-Marie Domenach, "Définitions", Esprit, " La démocratie est une idée neuve", septembrie 1959, p. 217. 239 Joseph Rovan, "Comment faire des démocrates?", în La Nef, caietul nr. 6, 1961, p. 65. 240 Jean Jousselin, Civisme et insertion sociale, Toulouse-Paris, PUF, 1962, pp. 9-10. 241 Joseph Rovan, Une idée neuve: la démocratie, Paris, Le Seuil, 1961, pp. 111-112. 242 Ibid., p. 132. 243 R. Caillot, "Aménagement régional et participation", în P. Viau, op. cit., 1964, p. 207
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]