406 matches
-
creatoare care necesită o șlefuire gradată. Pentru clasici, opera nu este așadar produsul unei iluminări de moment, inconștiente și explozive, ci rodul efortului, al prelucrării în timp a talentului. De aceea creatorul este un homo faber, un meșteșugar care își cizelează în continuu opera, care se autocizelează având ca instrumente de bază principiile estetice desprinse din experiența trecutului. Cu alte cuvinte, geniul de sine stătător, fără reguli, fără erudiție și fără efort nu poate duce la crearea unor capodopere. Este, de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
limbi oficiale în cadrul unor imperii. Latina a modelat decisiv limba română și, implicit, conștiința poporului nostru, sub forța puterii civilizaționale pe care o reprezenta. Turca a avut doar statut de adstrat, vehiculând, la rândul ei, cuvinte importate din limbi mai cizelate din Orient. Cam toate cuvintele împrumutate atunci pe filieră turcă, referindu-se la civilizație și rafinamentul pe care îl implica, provin din vocabularul persano arab. Din păcate, multe cuvinte turcești, care s-au păstrat până în prezent, au, mai degrabă, un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
-l înrudesc pe om cu animalul cel mai sălbatic și mai brutal. Etica greacă este eudemonistă. Oricare ar fi școlile, ele îl invită pe omul care practică filosofia să se debaraseze de ceea ce stă în calea fericirii sale, să-și cizeleze dorințele pentru a le rarefia și a le face inofensive, să-și rupă legăturile care fac dificil - dacă nu chiar imposibil - efortul de autopurificare. Țelul este autonomia, independența, absența suferinței, a tulburărilor, existența fericită și viața filosofică ce o permite
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. Între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști ai unei nevroze fără pereche în istoria umanității. O jumătate de veac mai târziu, marele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
norocul cu fotografia, ori pe-aproape. În ultimă instanță, rezultase o formulă mixtă, nesatisfăcătoare; dar era o pregătire, o Încălzire prealabilă, o formă de a se antrena pentru proiectul ce prindea contur În mintea lui. Un mod de a-și cizela privirile, obligându-se să privească diferit fotografia și pictura. După schimbarea de direcție pe care șanțul de scurgere al șoselei care ducea spre Borovo Naselje o impusese vieții lui (efectele secundare le ținuse la distanță cu doi ani de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității, Mihai Ralea (1924/1997, p. 70) considera că sufletul nostru etnic e greu de indicat din cauza diferențelor sociale prea mari din trecutul nostru, diferențe care au creat cel puțin două suflete în loc de unul. Alături de acest dualism social, Ralea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Blaga, 1936/1985, pp. 284-285). Ca sentiment definitoriu al spațiului mioritic, dorul exprimă „armonia rațională [...] între opuși (durere și plăcere) prin contopirea de sensuri, iar nu prin compunere” (Ibidem, p. 289). La intersecția acestor forme diverse de adaptare s-a cizelat spiritul românesc. În spațiul spiritului românesc, a fi este o potențialitate nelimitată și poartă în el sensul permanenței; a deveni reflectă parcursul întemeiat pe legile firii, dinspre va fi spre a fost, eșuând deci în perspectiva statică și lipsită de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de sursă folclorică, Doinaș printr-o perfecțiune formală îndatorată marelui clasicism trecut prin Mallarmé, prin parnasianism, prin Ion Barbu, modernizat și prin Rilke. Universul baladelor lui Doinaș amintește de cel al Greciei elenistice, cu o vegetație mediteraneană dimensionată fantastic, cosmicizată, cizelată până la filigran de un meșteșugar însetat de "forme perfecte". Baladele lui sunt meditații, elegii, poeme ale iubirii. Barbizând, Doinaș caută misterele eleusine: "unde-s țărmurile... Nu-s/ Doar azurul jos și sus/ datină pe valuri crețe/ tulburată frumusețe,/ ani de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut: "unde calcă el nu se cunoaște./ Numai umbra lui în lună paște". Balada "Cerbul invizibil", scrisă în 1962 și publicată în 1974, pare a fi fost cizelată-n timp, pentru că îi lipsește epicul cu desăvârșire. Am mai putea cita "Hercule ridicând cerul pe umeri", "Măria sa puiul de cuc", "Orologiu de gheață", "Don Juan în declin", scrise în 1942, 43, 44 și reluate în 1966. Baladele sunt mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-și existența cu un număr de senzație: înghite săbii preparate. Într-o bună zi, grosolănia cazonă a unui spectator îl obligă să înghită o sabie adevărată și bătrânul saltimbanc sfârșește tragic, dar cu onoare. În rolul circarului, Mircea Albulescu a cizelat una dintre cele mai fascinante creații din lunga lui carieră. Și din nou caligrafia austeră a lui Alexa Visarion, cerebrală, născută din evidenta dorință a epurării formelor a pus în valoare profunzimea discursului filozofic, sarcasmul satirei sociale. Zugrăvită în culori
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă tendința de a îmbogăți, de a transforma cele învățate. El nu se mai mulțumește cu memorarea exactă („toceala”) ci cu învățarea selectivă, făcându i
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
-și formeze un anumit stil cognitiv, un stil de a gândi (analitic sau sintetic), de a memora (mecanic sau logic), el devine tot mai conștient de posibilitățile sale intelectuale pe care încearcă să le stăpânească, să și le dezvolte și cizeleze, pentru a-și spori sfera cunoașterii. Aceasta îl determină ca, treptat, pe primul plan să treacă tendința de a îmbogăți, de a transforma cele învățate. El nu se mai mulțumește cu memorarea exactă („toceala”) ci cu învățarea selectivă, făcându i
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
intenționale ale activităților voluntare ale omului. II. Cu toate acestea, misterul "există". El există pentru spiritul uman sub forma manifestă a universului. Existența universală este apariția misterului, adică, la modul simbolic, crearea ,,Creatorului". Așa cum omul reflectează și gîndește înainte de a cizela un obiect mterial, și "Dumnezeu-Creatorul" este imaginat gîndindu-se înainte de a fi creat universului material. Spiritul lui Dumnezeu este încarnat și materializat aici. Apariția lui manifestă este deci " Spiritul lui Dumnezeu: Sfîntul Duh", simbol al intenționalității orga-nizaroare evidente și misterioase răspîndite
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ratării. Încă din adolescență, iubește fără nicio speranță pe d-na T, este un intelectual mediocru, îmbătrânit precoce, iar versurile sale sunt de o platitudine dezagreabilă. E o figură în negativ a lui Pygmalion, eroina încercând în zadar să-l cizeleze și, din punctul ei de vedere, cea mai gravă carență ar fi tocmai nulitatea lui ca poet: "Am încercat să-l fac să-și schimbe viața, să-l transform, așa cum spălăcita Thea transformase pe Lőwborg, dar n-am izbutit. E
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
au cunoscut-o. Alta este alta (sic!) în final, dacă ne este permis jocul de cuvinte, asemănător Cătălinei din poem, care suferă un evident proces de metamorfoză, de înălțare prin Logos și Eros în urma "căderilor" lui Hyperion. Gralla-Pygmalion și-a cizelat perfect creația Cellino aproape că nu își mai recunoaște fosta iubită: "Cellino: Da...ce frumoasă erai...(cu un val de dorință), dar mi-ai părut și mai frumoasă...alaltăieri, când ai apărut în sală, neașteptată..."253 Dificultatea identificării permite rememorarea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
în prefață la Elaborarea poeziei leopardiene nu mai este un instrument, ci un mod de a fi, așa cum pentru Leopardi ea nu era numai un lucru făurit, ci unul trăit. Existențializarea literaturii mergea mâna în mână cu efortul extrem de a cizela formă. Nouă manieră de a scrie, cu hipersemantismul sau, care, în viziunea ermeticilor, se află din multe puncte de vedere în conflict cu metodele literare tradiționale, semăna cu opera antecesorului prin căutarea încrâncenata a formulei, a cuvântului care să sugereze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Porto în 1887, se hrănește dintr-un amestec subtil de epicurism și de stoicism: "Egal mie aștept ceea ce nu cunosc/ Viitorul, al meu și al fiecăruia,/ La urmă totul fi-va tăcere, în afară de/ țărmul unde marea scaldă pustiul.24" Șlefuită, cizelată pînă la prețiozitate, această poezie e melancolie și pace interioară. Ricardo Reis aparține tradiției greco-romane. Calmului poetic al lui Reis i se opune frenezia excesivă a poeziei lui Alvaro de Campos, inginer naval pe care Pessoa îl imaginează născut la
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
informații contradictorii. Același mecanism s-a pus în practică și în cazul uzinei AZF, dar are toate șansele să funcționeze și în multe alte situații. Sociologul Joseph Klapper, mare specialist în comunicarea de masă, era de părere că mass-media nu cizelează opinia oamenilor, ci mai degrabă le întăresc convingerile inițiale. A conturat o realitate fundamentală în ceea ce privește cuplul mass-media - opinie. Pentru mai multe informații Chaffee, S., Miyo, Y. (1983), „An intergenerational panel study of the 1980 presidential campaign”, Communication Research, vol. 10
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
său. Elementele unei scene naturale relaționează unele cu celelalte și ariile asociative sunt necesare pentru perceperea acestor relații. Omul a fost, timp de mii de ani, un vânător în mediul natural , într-atât încât ariile sale vizuale asociative au fost cizelate pentru a descifra, chiar instinctiv, diversele elemente ale unei scene vizuale. Cum aceste zone cerebrale sunt bogate în opioizi, ne provoacă plăcere. Concluzie Atracția noastră pentru emisiuni de tipul „natură și descoperiri” rezultă dintr-o particularitate a creierului. Acesta din
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
R. Guénon. El deosebea istoria profană, concepută prin cronologia exactă, vizibilă din secolul al VI-lea î.Hr. încoace, și istoria sacră marcată de "conservarea divină". Primele crize au apărut prin înlocuirea de către filosofi a mythos-ului poeților cu logos-ul ipotetico-deductiv cizelat de Socrate, Platon și Aristotel. În istoria sacră, căderile spirituale (avatarele) erau depășite prin urcările la principii, până ce se ajungea la o altă mare perioadă (Manvatara). Pentru Grecia antică, au fost mai aproape de istoria sacră cultura și credințele cretane, dominante
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a fost confundat cu cel al curentelor neolegionare, deoarece s-a numărat printre primele publicații care au încercat să redea adevărata față istorică a ceea ce se dorise a fi o mișcare împotriva comunismului. În evoluția sa publicistică, Rost și-a cizelat discursul, ajungând azi la o revistă de ținută, care îmbină viața politică, istorică, spirituală a românilor, fără a avea un ton slugarnic față de niciuna dintre instituțiile statului sau față de BOR. În editorialul său din numărul 23, Claudiu Târziu scria: "Din
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
treaba pe care o începuseră oamenii mascați, înarmați cu bazookas. Urcă pe "zgîrie-norii" de moloz. Ici și colo zărești cîte un copăcel de smochin sau de alun luptîndu-se pentru dreptul de a supraviețui. Admiră-i pe muncitorii cățărați pe schele, cizelînd, transpirînd, încercînd să salveze ziduri nemarcate pentru demolare. Observă tancurile verzi, pe jumătate camuflate; telefoanele mobile, pisicile vagaboande unse cu smoală, voalurile, mustățile, moda pariziană și cerșetorii scormonind prin grămezile de gunoaie pentru a găsi pantofi desperecheați sau legume putrede
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
de matematică și filosofie mai mult decât în oricare altă perioadă a vieții mele". Marile sale descoperiri le-a făcut până aproape de patruzeci de ani ("orbita eliptică" la 37 de ani) după care, însă, nu a mai făcut decât să cizeleze și să perfecționeze. Galois a murit la 21 de ani, Abel la 27, Ramanujan la 33, Riemann la 40. Pentru unii matematicieni, realizările au venit mai târziu; marele tratat al lui Gauss despre geometria diferențială a fost publicat pe când aceasta
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că, efectuând ca la carte multiplicarea fracției prin numitor, se găsește numărătorul. Asta este foarte bine, deoarece ne adresăm oamenilor tineri, familiarizați de mult timp cu noțiunea de fracții, forțați să împartă mere sau alte obiecte și al căror spirit, cizelat de o puternică educație matematică, a ajuns puțin câte puțin să dorească o definiție pur logică. Dar imaginați-vă zăpăceala începătorului căruia ați vrea să i-o serviți! Tot așa sunt și definițiile pe care le găsiți într-o carte
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ar trebui să le arătăm că, de fapt, nu înțeleg ceea ce cred că înțeleg, să-i facem să-și dea seama de lipsa de finețe a conceptului lor primitiv, să-și dorească ei înșiși să-l purifice și să-l cizeleze. Voi reveni asupra tuturor acestor exemple; deocamdată am dorit doar să vă arăt cele două concepții opuse; între ele este un contrast violent. Acest contrast ni-l explică istoria științei. Dacă citim o carte scrisă acum cincizeci de ani, majoritatea
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]