847 matches
-
dăruit. Acum însă nu trebuie să ne depărtăm de aceste locuri. De ce? Uite casa de colo. A fost a lui Iacob cizmarul, făcută pe locul Trei Sfetitelor. De ce a spus sfinția ta că această casă a fost a lui Iacob cizmarul? Pentru că acum este a lui Iani cămărașul. Și cum a ajuns în mâinile cămărașului? Simplu: „Pentr-o vină ce-au făcut, ce-au fost furat din svînta mănăstire un săcriiaș cu multe lucruri, anume: o piatră scumpă, și cu patru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
făcut, ce-au fost furat din svînta mănăstire un săcriiaș cu multe lucruri, anume: o piatră scumpă, și cu patru rînduri de svinte moștii, și bani doaădzăci galbeni de aur și optuzeci lei bătuți și alte arginturi”. Apoi acest Iacob cizmarul nu are nici un Dumnezeu, cum se spune. Altfel nici nu i se poate spune decât păgân. Cum să furi din biserică? Și unde mai pui că în „săcriiaș” erau și „patru rînduri de svinte moștii”. De-a dreptul păgân, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
zapisul cel vechi pentru casa aceasta de la Dumitrașco vătavul de peici, fratele lui Iacov cizmariul, pe cum c-au lăsat pe Iane Hadîmbul să ție casele cu pace, numai să nu piară frate-să Iacov”. Asta ar cam însemna că Iacov cizmarul să fi fost osândit la moarte, iar fratele său Dumitrașco - cine știe cum - să-l fi scăpat de la pieire și una din condiții „c-au lăsat pe Iane Hadîmbul să ție casele cu pace”. Dacă așa s-a întâmplat, atunci e bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
e de mers pe atât. La o răscruce o să fac la stânga. Picioarele mă dor de-mi vine să merg desculță... Înotând prin pietre ascuțite, un toc atârnă vinovat, ca o rană deschisă... bat cu putere în pământ, făcând pe-a cizmarul de ocazie... Și simt un cui care-mi străbate îndrăzneț prin călcâi... Îmi vine să urlu de durere... dar tac... o să se arate răscruce, ca o fată morgana din poveste... Fac la stânga și satul își deschide binevoitor ulițele prăfuite, încărcate
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
sau care, poate, mulțumită de câștig, își râgâia în barbă. Femeia cu ochi goliți de tristețe își deapănă, parcă doar sieși, povestea tristeților amare: feciorul ei are trei copii, soția a plecat mânată de bătăile lui și scandalurile nesfârșite. Era cizmar și mai aducea câte un ban în casa... Acum au rămas pe drumuri... Și din când în când, își șterge cu dosul palmei ochii umflați și înroșiți în așteptare... Cât cinism!... Ce aștept?... Să fur din ghearele morții un cadavru
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
casă ce au fost dăruite „La această sfântă mănăstire Dealul Mare”. Și daniile vin mereu... La 29 ianuarie 1669 (7177), serdarul Apostol Durac spune că: „am dat și am dăruit a mea dreaptă șarbă țigancă, anume Tudora, fata lui Ivan cizmarul...dumisale lui Iane postelnicul al doile... la svânta mănăstire din Dealul Mare”. În zapisul din 13 aprilie 1671 (7179), Andoca fost clucer scrie: „Am dat un teiascu de ceară cu loc cu tot, ce iaste aicea, în Iași, pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ca să-mi facă suportabilă întoarcerea acasă din plecarea ratată. De fapt și Bucureștiul, după atâția ani, mi-e încă un oraș nou - mi-am dat seama ieri, când a trebuit s-o port o după-amiază lungă pe Zina la un cizmar. Nu mă mai satur să repet drama personajului dintr-o povestire, cred că a Graziei Delleda, bărbatul mic care-și face curaj pe marginea străzii pentru traversare, privit curios de milițianul gri, își coboară chiar piciorul în pantof fin de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
margine pe sinucigașii care trec printre, paradoxal părând să se bucure de viață, lăsând impresia că exact trecerea asta a lor înseamnă viață... Delleda am zis, fiindcă ea era scriitoarea sărăciei egale din Sardinia. Cu Zina ajunsesem deci, căutând un cizmar, pe bulevardul cu fântâni, în capul căruia Casa Poporului îți dă iluzia că artera e mult mai scurtă decât în realitate. Pașii sună dur ca într-un burg transilvănean, pe piatra albicioasă peste fosta groapă comună a victimelor ciumei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un manechin cu efigia califului, purtând În mână un șirag de baligi, manechin care este plimbat prin anumite mahalale, În timp ce se cântă: „De pe când numele tău era Omar, ai locul tău În iad, tu, căpetenie a nelegiuiților, tu, uzurpator mârșav”. Cizmarii din Kom și din Kashan au luat obiceiul să scrie „Omar” pe tălpile pe care le confecționează, catârgiii Își botează animalele cu numele lui, fiindu-le pe plac să-l rostească la fiecare ciomăgeală, iar vânătorii, când nu le mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
S-a pornit o vijelie și un vifor de ne era frică să nu rămânem înzăpeziți. Piciorul se umflase ca o pâine dospită, pantoful stătea să pocnească, vorbăria mă scotea din minți. Nimeni nu se plângea că pe vremea Marelui Cizmar nu aveai voie să cârtești, că nu aveai acces la cultură, la informație, că se umpluse țara de turnători. Tot ce conta era burdihanul, atât! C XXXIV Continuând să înțepe cu acul marginile desenului de pe pânză, Cosmin apăsă cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Mimi. Odaia din fund, cu două ferestruici spre curte, un pat de tablă, un lavabou, o masă rotundă, trei scaune, un dulap hodorogit și câteva fleacuri, botezate bibelouri de familie, era a lui Titu. În curte, mai încolo, stătea un cizmar evreu, Mendelson, cu cinci copii, dintre care cel mare își termina armata la artilerie, apoi un plăcintar bulgar cu dugheana în vecini, un croitor rămas văduv de curând cu patru copii mici, un pensionar cu soție tânără, având în gazdă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să facem așa, să facem altfel... De ce atâta discuție? Până și la mine în curte, toți chiriașii, cum se adună la taifas, repede ajung la țărani, ș-apoi dă-i și dă-i cu problema și cu chestia... Barem un cizmar jidov și mai ales feciorul lui, care-i mare socialist, nu mă întîlnesc o dată să nu-mi bată capul cu fel de fel de soluții și cu proorocirea că, de nu se rezolvă chestia țăranilor, are să vie revoluția să facă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gătit când a cunoscut pe fata gazdei. Tot Mimi îi umbla prin cap. Destul! își aduse aminte că pingeaua de la gheata de purtare din dreapta s-a descusut puțin. Tot n-are nici o treabă și e frig. Ia să meargă la cizmar cu ea, înainte de a se strica mai rău... Trecu, în capul gol, la Mendelson, în fundul curții. Din antreu, a mai auzit ciripitul doamnei Mimi; încă nu plecase. Cunoștea pe cizmar, de altfel, ca pe toți chiriașii ceilalți care, fiind toți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
are nici o treabă și e frig. Ia să meargă la cizmar cu ea, înainte de a se strica mai rău... Trecu, în capul gol, la Mendelson, în fundul curții. Din antreu, a mai auzit ciripitul doamnei Mimi; încă nu plecase. Cunoștea pe cizmar, de altfel, ca pe toți chiriașii ceilalți care, fiind toți săraci, alcătuiau un fel de familie mare, cam certăreață și zgomotoasă. Mendelson ocupa două cămăruțe, amândouă spre curte. Una avea fereastră, cealaltă ușă de intrare. Atelierul era în colț, după
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pice o comandă de încălțăminte nouă, dar era mulțumit și cu reparații, numai să fie și să iasă un ban. Titu îl nimeri bocănind de zor la un pantof de damă. ― Numai două secunde să ai răbdare, domnule Herdelea, zise cizmarul fără să se oprească din lucru. Doar să isprăvesc tocul doamnei Tănăsescu, că se duce diseară la teatru și, uite, așteaptă domnul Tănăsescu... Poftim, stai jos un minut!... Mișule, unde ești? Dă un scaun domnului Herdelea! Titu dădu mâna cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pentru orice eventualitate vru să întrebe pe logofăt. În ograda conacului dădu peste un flăcău care i se păru cunoscut și care scosese pălăria, zâmbind. ― Ce faci pe aici, domnule căprar? zise Titu, aducîndu-și aminte deodată de Petre Petre de la cizmarul Mendelson. ― Iacă sosii și eu acasă ieri și am venit pe la curte, răspunse Petre. Tânărul Herdelea îi dădu mâna. Flăcăul se oferi bucuros să-l conducă el până la Lespezi, fiindcă tot n-are nici o treabă. Sub pretext că umblă să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
petrecut la țară. L-a descusut întîi doamna Alexandrescu, proprietăreasa lui, care, când nu vorbea de Jenică sau de Mimi, murea să afle toate despre toți și să clevetească. O seară întreagă a trebuit să refere familiei Gavrilaș, iar fiul cizmarului Mendelson, acuma civil, a venit anume să se intereseze de suferințele țăranilor și să-i explice, fierbând de revoltă, că nelegiuirile sociale sunt atât de provocatoare, încît mulțimea exasperată va fi silită să-și facă singură dreptate și atunci se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
vinovați că ciocoii exploatează pe țărani! Știți, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor. Ei, dar țăranii s-au întors împotriva ciocoilor, și acuma nu mai sunt buni țăranii. Acuma scoate armata, ucide-i spînzură-i! Era tânărul Mendelson, fiul cizmarului din Buzești. Vorbea cu un zâmbet ciudat, care pe Titu îl supăra, încît îi răspunse cu imputare: ― Nu e nici un motiv de bucurie, domnule Mendelson, în... ― Da ce, eu mă bucur? protestă tânărul atât de vehement, că intonă cuvintele cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Colaborare cu alte ONG-uri în vederea unui sprijin multiplu pentru problemele clientelor, schimb de servicii pentru grupul țintă 2. Asociația Consensual (www.consensual.ro) a. Cursuri de calificare în meserii diverse: coafor, frizer, tehnician maseur, cosmetician, manichiurist-pedichiurist, ospătar, barman, bucătar, cizmar, tâmplar, dulgher, zidar, etc. b. Cursuri de instruire: * Accesare surse de finanțare * Management de proiect * Metode și tehnici de ocupare a unui loc de muncă * Cursuri de instruire în domeniile de competență ale organizației c. Servicii de consiliere. d. Servicii
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
doi lei”... ― Dar vezi tu, dragule, cum se comportă egumenii Ierusalimului? Ca stăpâni deplini asupra a tot ce aparține mănăstirilor închinate. După spusa lor, acestea sunt: “sfintele mănăstiri a Ierusalimului”. ― Ce-o fi însemnând precizarea egumenilor greci din “tocmala” cu cizmarul Gligorașco?: “și să-i fie lemnul dughenii moșie în veci”. ― Vrea să pară că îi acordă bietului cizmar o danie, cu toate că și ultimul cui din acea dugheană era plătit de el. Pe deasupra, spun egumenii greci: “iar el să aibă a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
aparține mănăstirilor închinate. După spusa lor, acestea sunt: “sfintele mănăstiri a Ierusalimului”. ― Ce-o fi însemnând precizarea egumenilor greci din “tocmala” cu cizmarul Gligorașco?: “și să-i fie lemnul dughenii moșie în veci”. ― Vrea să pară că îi acordă bietului cizmar o danie, cu toate că și ultimul cui din acea dugheană era plătit de el. Pe deasupra, spun egumenii greci: “iar el să aibă a da chirie de an câte doi lei de loc”, cu toate că tot ei au recunoscut că: “fiind acestu loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
samă de vreme și neavându m(ă)n(ă)stire nici un folos”. ― Fiule, asta ar cam însemna că dacă s-ar fi găsit alt târgoveț care să plătească mai multă chirie pe acel loc, grecii i-ar putea lua dugheana cizmarului și el s-ar alege doar cu plata lemnului din acea construcție de către cumpărător. Și când te gândești că asta o făceau cu o bucată de loc a mănăstirii Galata, nu a vreuneia din mănăstirile lor de pe locurile sfinte. ― Să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
flux magnetic m-a ridicat cu douăzeci de centimetri deasupra. Pe moment nu m-am mirat prea tare, mai ales că, simultan, și prețul pachetului de țigări urcase cu cinci mii... Următoarele imponderabilități s-au săvârșit fisionabil la băcănie, la cizmar,la...cam peste tot. Primul gând a fost unul profund patriotic: să mă pun în slujba Guvernului pentru a fi studiat,cercetat, analizat și folosit, dacă Patria ar cere-o, ca o nouă și terifiantă armă strategică. Gândului I-a
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
de-s rime sau povești, Tot nu te mai plictisești. Cartea te va ajuta, Cu ce-ntrebare-ai avea. Ea mereu te va-ndruma, În viață s-ajungi ceva. Vei putea fi profesor, Sau poate agricultor, Ori fierar sau chiar cizmar, Cu cartea în buzunar. Însă tot ce vei afla, Cărții îi vei datora, Ca unui prieten vechi - Cartea e izvor străvechi. Ungureanu Ștefan Școala Gimnazială Dumbrăvița ”ANOTIMPURILE”... CELOR MICI... Toamna A venit toamna la noi, Copacii lăsându-i goi, Uscând
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
avea parte de 16, ba de 24, ba de 30 sau 35 la sută impozit, și că va trebui ca tu, scriitor și gazetar opărit, să stai lunar la trei cozi, decavându-te să ți exfoliezi ceapa degerată, în vreme ce faianțarul, cizmarul, croitorul, zugravul, lăcătușul, depanatorul TV, reparatorul de țevi și, în general, toată liota muncitorească umflă diafan, fără contract, chitanțe și, fără să clipească, zeci de milioane, în totala sfidare a normelor fiscale. Asta, ca să nu mai spun de manelistul care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]