521 matches
-
cea mai mare parte, redactată de el), e ales ministru în Guvernul Provizoriu, apoi membru al Locotenenței Domnești împreună cu Nicolae Golescu și Christian Tell. Adept al acțiunilor moderate, în opoziție cu aripa radicală a revoluționarilor, s-a pronunțat împotriva împroprietăririi clăcașilor, pentru o înțelegere cu Turcia și pentru o desprindere totală de sub protectoratul Rusiei. După înfrângerea revoluției pleacă în exil la Paris, apoi se stabilește în insula Chios, împreună cu familia, și, în ultimii ani, din nou la Paris. În anii exilului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
și În acest caz tendința de localizare, de lectură a problemei irlandeze prin prisma intereselor proprii. Atunci când se prezintă „starea de luptă dintre clasele de sus și cele de jos” din Irlanda sau practicile proprietarilor „care tractează cu asprime pe clăcașii lor”, e vorba, de fapt, de atenția acordată dimensiunii sociale a lecției irlandeze și, totodată, de o aluzie la stările de lucruri din Muntenia. Tot ca un reflex al urmăririi propriilor interese se explică și atenția manifestată față de problemele alimentare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă în situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern ca în cazul războiului Crimeei au redat Moldovei Sudul Basarabiei iar după prăbușirea țarismului în 1918 Basarabia întreagă a revenit la Patria Mamă. Succesul diplomației sovietice prin încheierea Pactului Ribbentrop- Molotov din 1939 a dus
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Este interesant că (n realizarea proiectului, pe moșia Scăieni s-a ajuns la coexistența a două sisteme economice. Alături de exploatarea (n comun a terenului arendat de societarii ce locuiau la conac, mai exista ș( o serie de gospodării individuale ale clăcașilor din zonă, care lucrau păm(ntul conform obiceiului timpului plătind o dijmă ș( efectu(nd zilele de clacă. Nu mai puțin relevantă este ș( modalitatea (n care se desfășurau activitățile. Promovarea unei diviziuni accentuate a muncii ar fi avut avantajele
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Evoluția teritorială Condițiile aspre ale epocii feudale au dus la fărâmițarea unor sate și la „spargerea" lor. Din cauza birurilor, țăranii părăseau satele. Se înregistrează multe schimbări de vetre. Satele răzașești sunt asaltate de feudali și transformate în sate supuse, de clăcași. în acest context dispar următoarele sate: Mireș ti, Radoslăveș ti, Olășei, Ivănești. Mireștii fiind între Jigoreni și Văleni ar fi putut să fie integrat acestora, iar Radoslăvești la fel. În ce privește satele Olășei și Ivănești,s-a putut observa încă din
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
izoleze pe deținuți, însă aceștia încep să fie folosiți drept forță de muncă, una foarte convenabilă în viziunea lui Stalin, la construirea Belomorkanal-ului și a Volgokanal-ului. Soljenițîn realizează o comparație între deținuți și iobagi, indicând mai multe categorii: "grupa A" (clăcașii), "grupa B" (rândașii) cei care se află în serviciul boierului (șeful lagpunctului) și al domeniului (zona), "grupa C" (nevolnicii) cei care nu se mai puteau ridica de pe cuptor (prici) și "grupa D" (cei recalcitranți). Ca și boierul, șeful de lagăr
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Șvarac că acolo trebuia să fii! Numaidecât, fac precum zici! Îndemnându-și caii s-a întors din drum și-a luat-o spre ogor. Mama a venit acasă într-un suflet, că trebuia să pună mesele în curte pentru toți clăcașii. A venit și tata, având grijă ca toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
podul făurit de ei, cu migală și stăruință, s-a dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de I. Câmpineanu în 1838 prevedea ca obiective imediate unirea, independența, eliberarea clăcașilor. Unirea, după cum știm, se va înfăptui în 1859, eliberarea clăcașilor - în 1864, independența - în 1877. De ce a eșuat acțiunea lui Câmpineanu? Pentru că promotorul ei nu cunoștea alfabetul de tranziție. Planul său, remarcabil ca previziune, era lipsit de clarviziune. Alegerea unui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dovedit trainic; el a realizat o trecere sigură între două țărmuri ale istoriei naționale. Proiectul de constituție întocmit de I. Câmpineanu în 1838 prevedea ca obiective imediate unirea, independența, eliberarea clăcașilor. Unirea, după cum știm, se va înfăptui în 1859, eliberarea clăcașilor - în 1864, independența - în 1877. De ce a eșuat acțiunea lui Câmpineanu? Pentru că promotorul ei nu cunoștea alfabetul de tranziție. Planul său, remarcabil ca previziune, era lipsit de clarviziune. Alegerea unui singur domn în fruntea ambelor Principate, la 5 și 24
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
polițai la 5 septembrie 1877, asupra faptului că „...dintre Moșiile adjudecate la licitație cu Începire dela 8 August pe periodul 1878-1883, sau confirmat Moșia Ghermănești cu cotunile Domnului Dimitrie Papadopulo”. Cum știrea era de interes public, mai ales pentru viitorii clăcași din acele localități, șeful Gheorghe Alexandrescu urma să se conformeze prin afișarea dispoziției „...la toate răspântiile din orașu”. a.n. Ministerele cereau mereu ofrande din partea populației... Cererile anterioare de scame și rufărie folosită dar curată, fuseseră urmate de altele asemănătoare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui s-a putut impune legea rurală, cea emancipatoare, lege, care, din punct de vedere social și economic, este cea mai importantă dintre toate legiuirile de până acum"51. Prin această lege a fost instituit dreptul de proprietate al săteanului clăcaș asupra pământului, desființându-se pentru totdeauna sarcinile datorate de țărani stăpânilor de moșii, fie în bani fie în natură. Potrivit dispozițiilor acestei legi, țăranii primeau o treime din moșiile pe care erau așezați, iar cei care nu puteau primi pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în agricultură o reprezintă existența și garantarea dreptului de proprietate asupra pământului. Apariția primelor asociații țărănești în România sub forma obștiilor de arendare, dar mai ales dezvoltarea lor, a fost posibilă doar după înfăptuirea reformei agrare de la 1864, când țăranii clăcași au devenit proprietari asupra pământului. Până atunci au existat forme spontane de asociere ale țăranilor din diferite sate în vederea arendării în comun a unor moșii. Despre existența asociațiilor agricole atestate juridic pe teritoriul României se poate vorbi doar după adoptarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
provocat calamități de nedescris în țara noastră. Am avut multe supărări de ordin familial, dar nu m-am lăsat răpus, nu m-am socotit nenorocit și am avut tăria să mă ridic deasupra acestor dureri ale vieții. Strămoșii mei, țărani clăcași de pe valea Moldovei, mi-au transmis această tărie sufletească, de aceea sunt foarte bucuros și le sunt mult recunoscător. Ce va mai rezerva viitorul? vom vedea. Prin felul meu de a concepe viața sunt un optimist. Viața este un joc
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
stare de conflict cu acestea, dar și cu elita nobiliară provincială. Sfera de activitate a Administrației districtuale era foarte însemnată, îngrijindu-se de supravegherea învățământului, a bisericii, a stăpânilor de pământ și a funcționarilor lor, de chestiunile ce priveau țăranii clăcași, de administrarea impozitelor, de conscripții și recrutare, de organizarea și vegherea comunelor etc. Totodată, acesteia îi erau subordonate autoritățile locale, atât cele orășenești, cât și cele sătești, ca și domeniile moșierești cu mandatarii acestora. În directa subordonare a căpitanului districtual
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Comisia Aulică de Studii din Viena să decidă desființarea în anul 1818 a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de șef al Administrației Bucovinei, Vasile Balș avea obligația de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe linia ideilor sale iluministe a urmărit ca prin acțiunile sale privitoare la o repartiție mai echitabilă a dărilor, prin reglementarea sarcinilor clăcășești, prin îmbunătățirea raporturilor juridice dintre stăpâni și țărani, să modernizeze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în perioada iosefinistă și, mai ales, pentru aplicarea în continuare a prevederilor așezământului lui Grigore al III-lea Ghica, din 1776. Țăranului bucovinean i se recunoștea în continuare dreptul de folosință ereditară asupra pământului, stăpânul moșiei fiind obligat, după moartea clăcașului, să predea gospodăria acestuia unuia din fiii săi. În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
asupra pământului, stăpânul moșiei fiind obligat, după moartea clăcașului, să predea gospodăria acestuia unuia din fiii săi. În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au fost împărțiți în mai multe categorii și anume: fruntași, cei care aveau cel puțin două perechi de boi, mijlocașii, cu o pereche, codașii, care nu aveau vite de muncă, ci numai o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
lucru sau boieresc pe an, așa după cum fuseseră reglementate raporturile dintre stăpâni și țărani, în Moldova, în momentul anexării Bucovinei de către habsburgi. În perioada postiosefinistă au fost introduse elemente noi în această reglementare, precum normarea zilei de muncă prestată de clăcaș și posibilitatea acestuia de a o răscumpăra în bani179. Pe de altă parte însă, tendința stăpânilor de moșie a fost de încălcare a acestor reglementări și de sporire abuzivă a zilelor de boieresc datorate lor de țărani, mai ales prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
iar apoi, pe la 1896, de Cursești-Sofronie. Boierul acesta Sofronie și-a adus forță de muncă în Cursești-Deal, unde le-a dat noilor veniți și ceva pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pământ, dar i-a ajutat să-și clădească și case. De fapt, adușii se numeau clăcași, cei care la reforma agrară, la expropierea moșiei boierului Sofronie, aveau să și-o împartă. Unii țărani din Cursești Deal, cărora li se spuneau „clăcași”, cum avea să i se spună mai des așezării, au continuat să rămână săraci pentru că aveau pământ puțin și au fost nevoiți să-și câștige existența pe la răzeșii din vale sau pe moșia de la Pungești a boierului Jak Marcopol, grec
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ani iar Convenția de la Balta Liman (1849) restabilea protectoratul țarului. Cele 12 invazii rusești Însumează mulți ani de abuzuri și silnicii. Karl Marx face o descriere terifiantă a regimului de robie și distrugere a boierimii autohtone adusă În situație de clăcași. Neșansele Rusiei pe plan extern ca În cazul războiului Crimeei au redat Moldovei Sudul Basarabiei iar după prăbușirea țarismului În 1918 Basarabia Întreagă a revenit la Patria Mamă. Succesul diplomației sovietice prin Încheierea Pactului RibbentropMolotov din 1939 a dus la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de Huși, se vor alipi târgului și vor forma mahalalele Cotroceni, Răești, Plopeni, Broșteni și Corni. La începutul secolului al XIX-lea, în Condica liuzilor, Broștenii și Cornii figurau ca sate separate. Locuitorii acestor sate, în majoritate birnici, lucrau în calitate de clăcași pe moșia Episcopiei. În cursul operațiunilor de fixare a birurilor, mahalalele târgurilor au fost confundate cu satele. Într-o cerere a locuitorilor din mahalaua Cotroceni, din mai 1847, se arăta că, deși erau obligați să lucreze boierescul pe moșiile Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea arendașilor moșiei, care îi obligau la boieresc, și din partea Eforiei târgului, în calitate de târgoveți. În ceea ce privește raporturile dintre proprietari și târgoveți, semnalăm Raportul Isprăvniciei Fălciu către Departamentul Dinlăuntru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cum sapă, / Cum vor să-mi tulbure izvorul / Din care sufletul s-adapă. // Din valul lumii lor mă smulge / Și cu povața ta-nțeleaptă, / În veci spre cei rămași în urmă, / Tu, Doamne, văzul meu îndreaptă.” Născut în mijlocul plugarilor, al clăcașilor, poetul s-a afirmat dintru început ca un inspirat cântăreț al lor, al satului ardelean, supus robiei naționale și sociale. Prin cel mai bun volum al său, acela de debut, asimilând influențe ale înaintașilor (G. Coșbuc, St. O. Iosif), dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
de căutat și dincolo de antagonismul supralicitat rural-urban. Semnul major sub care evoluează poezia celui ce a scris Noi este al jalei și al nădejdii, ipostaze fundamentale ce reflectă, pe de o parte, o calitate obiectivă a satului, a „plugarilor” și „clăcașilor” aflați în robie străină și visând la scuturarea jugului milenar și, pe de alta, una subiectivă, a poetului, care a vorbit cel mai adesea în numele alor săi, la persoana întâi plural. Tribun al unei comunități etno-sociale, s-a confundat cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]