714 matches
-
nu se mai pune, după toate piruietele în care i s-au văzut, în toată splendoarea, „desuurile roșii”. Superbă replica energică a venerabilului Quintus! Plaja politică românească e în plină reamenajare! Nu doar cea de la Mamaia! Urmează,firesc, restructurarea Dreptei, clamată de mulți, nedorită de Sistemul cripto-comunist. Cu demisii (neamțul, tot neamț!), fuziuni, trădări, traseism, înscenări, demascări... toate ingredientele circului politic dâmbovițean. Totul e să fie fără coana Joițica de Pleșcoi și oamenii toxici ai lui Băsescu. Care, în realitate, sunt
TABLETA DE WEEKEND (66): MISIUNE ÎNDEPLINITĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365273_a_366602]
-
printr-o hotărâre definitivă recentă (13 iunie 2008), persistă o neliniște în acest caz, căci mediatizarea lui nu a reușit să solidarizeze, așa cum ar fi fost de așteptat, părerile favorabile, decât într-o mică măsură, în timp ce revendicările seculare au fost clamate cu insistență. S-a făcut o prezentare total tendențioasă unor manuale de Religie, care urmărea să atragă sprijinul opiniei publice în favoarea denunțării lor ca fiind abuzive, intolerante și chiar violente. Scopul este, evident, același: marginalizarea, cu orice preț, a religiei
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
de a extrage o concluzie favorabilă sionismului, dezvoltat de Jakobovici). f) Impunerea, cu orice preț, a „drepturilor” minorităților, în detrimentul dreptului firesc al majorității. Cu o insistență dusă până la isterie, grupări total nesemnificative ca pondere și reprezentativitate în rândul populației își clamează „drepturi” precum: promovarea homosexualității, scoaterea icoanelor din școli, excluderea religiei dintre disciplinele studiate în „trunchiul comun” din școli etc. Deși lezează dreptul majorității, câștigă teren datorită nepăsării generalizate a societății - o altă caracteristică a postmodernității (lehamitea față de tot, toți și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
educației copiilor, ba chiar încurajează deviații grave, fără să le pese de consecințe. S-a constatat faptul că școala este un spațiu predestinat dezvoltării unor tensiuni între religie și postmodernitate. Religia își revendică de partea ei spiritul tradițional, iar postmodernitatea clamează necesitatea unui învățământ de tip secular. De aici, inevitabilul conflict. Ca disciplină de studiu, Religia a cunoaște în România un statut cert, fiind respectată libertatea de a se opta sau nu pentru studierea ei, afiliată strict unui cult recunoscut. Tocmai
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
cinstirea înaintașilor, ocrotirea părinților sau bunicilor au devenit tot mai rare (se caută cu disperare instituții de ocrotire - azile, unde să poată fi instituționalizate aceste „poveri” familiale). Viitorul este, la rândul lui, neinteresant pentru omul postmodern. Victimă a autosuficienței, el clamează necesitatea raiului pământesc, experimentat încă din viața aceasta, fără a-și pune problema veșniciei, în care nu crede (la ultimul sondaj, doar 10% din catolicii francezi au declarat că cred în viața veșnică). Cel mult, sunt acceptate, mai degrabă, variantele
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
tot mândrim cu strămoșii noștri, fără să realizăm că, de fapt, confirmăm iar și iar crudul adevăr exprimat prin zicala: "Ce-am fost și ce-am ajuns?!". 42. Noi, românii, nu realizăm că, tot apelând în mod inflaționist la a clama măreția trecutului nostru istoric, nu facem altceva decât să evidențiem și mai pregnant decăderea existenței noastre prezente. 43. Cei mai mulți dintre români sunt convinși că noi suntem frumoși, harnici și deștepți, nu! - cei mai frumoși, cei mai harnici și cei mai
CITATE, CUGETĂRI ŞI AFORISME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366412_a_367741]
-
în exemplul nostru). Este cazul lui Brâncuși, cunoscut doar câtorva localnici mai avizați. Am putea, în mod firesc, inversa comparația, luând de această dată ca reper publicul românesc. Situația nu s-ar îmbunătăți ― orice public având dreptul de a-și clama, ingenuu, ignoranța. Și totuși, nu putem afirma că avem de-a face cu o adevărată barieră în receptarea operei, întrucât aceasta se confundă, în mare parte, cu limitele referențiale ale oricărui privitor. Indiferent de spațiul geografic, cultura filtrează accesul. Așa
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
datorează ilustrului său tată. Eu i-aș fi spus eruditului că, din păcate, a omis de la lectură tocmai cartea care te învață să nu spui câte cărți ai citit, ci doar să înlesnești deducerea acestei performanțe cantitative. *** Cei care-și clamează școlile urmate și cărțile citite își contabilizează minereul și nu metalul prețios ce ar trebui să rezulte din respectiva masă eterogenă. *** Sunt cărți care bogăția ți-o sporesc și cărți care te sărăcesc. *** La profitul capitalului de stat bâzâie muștele
GÂNDURI DE NOAPTE (SAU) CUM SE ÎMBLÂNZESC INSOMNIILE (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365700_a_367029]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ Chiar dacă peste tot se clamează că romantismul a dispărut, se constată că printre noi există în continuare romantici! E normal ca aceștia să fie și printre creatoarele sexului frumos! Nu sunt surprins nici eu și nici alți confrați ai condeiului. Cercetând creațiile distinselor colege de
VIOLETTA PETRE O POETĂ ROMANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365758_a_367087]
-
copil, Democrația ai visat. Ca primăvara de april Ușor, ușor a eșuat. S-au instalat noii ciocoi De sinecuri și de putere însetați, Te-au afundat în mari nevoi. În veci să fie blestemați! Bucată la bucată te-au vândut, Clamând marea privatizare, Ei au distrus tot ce-am avut, Reversul însă e pauperizare. Au reușit ce și-au propus Să ne urâm, să ne dezbine, Jumate din popor s-a dus Ca lor să le fie mai bine. Ne chinuim
AVATAR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366095_a_367424]
-
vreme când majoritatea românilor sunt săraci și, în subsidiar, că s-ar atenta la libertatea de conștiință a câtorva persoane care nu cred în Dumnezeu, de fapt, în Iisus Hristos. Pentru domniile lor nu contează principiul majorității, specific democrației. Ei clamează să li se respecte dreptul de a nu crede, în ciuda faptului că neagă dreptul majorității de a crede și a-și exercita credința. Procedează ca infractorul care face apel la Drepturile Omului în închisoare, unde a ajuns tocmai pentru că el
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CORNELIU LEU - BLÂNDEȚEA PAPEI Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 780 din 18 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Când Ana Pauker căuta printre ciocănari acele caractere de nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea lor era să caște ochii cât mai
BLÂNDEŢEA PAPEI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351803_a_353132]
-
scenografie, artificiu, inocență". Admirația pentru pânzele sale i-au smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase, vitale, cu tușe în cascade, ecouri și vârtejuri, precum Van Gogh"..."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmașeala culorilor clamând ascensiunea, levitația, cresterea spirituală și paradisul." Mi-am luat rămas bun de la tablouri și de la creatorul lor cu gând să mai revin și cu satisfacția că pictorul Mihai Teodor Olteanu face parte din rândul pictorilor care merită cinstirea noastră, a
CEASUL DE TAINĂ DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351040_a_352369]
-
Vrednicind-o pentru a rodi Sau rodnicind-ne, cum vreți Dincolo, pe celălat versant Sau mal sau pădure Așteaptă patriarhul deșirându-și înălțimea Pe tron de frunziș și nuiele De unde dirijează zările furtunii Astâmpărul sângelui ce năclăit-a semenii Și clamând viguros parcă Penru a sparge timpanele timpului Și oborul fărădelegilor legiuite : Noi socotim ca adevăruri prin ele însele Că toți oamenii s-au născut egali Că, Creatorul lor i-a înzestrat Cu anumite drepturi inalienabile Că între aceste drepturi se
ABE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352136_a_353465]
-
care am câștigat dreptul la libertatea cuvântului, dar nu “libertatea de a spune orice, oricum”. A menține un echilibru între această libertate și limitele bunului simț și ale deontologiei profesionale este un pic mai dificil. În numele libertății cuvântului, atât de clamate în ultimii douăzeci de ani, s-a recurs la atacuri la persoană destul de dure. Aproape toate bucuriile sunt umbrite de absență. De absența iubirii. Atunci, cui folosesc, dacă nu ai cu cine să le împarți? E prețul succesului care trebuie
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
își zdrăngănesc trompete, la malul nebuniei ne-am adunat acum și-n danțul tămâierii durerilor proclete ne ardem în feștile de măști făcute scrum. Cu mâini nemântuite orbim nemărginirea și ne scăldăm desfrâul în beznele ce vin, trec seara saltimbancii clamând sperjur iubirea lascivă întrupare de ambră și pelin. Se sting încet în sunet spasmodicele vise și-n prăbușiri de cântec trec înspre asfințit, sunt iarăși saltimbancul cu masca prăfuită ce trec pe-aleea nopții cătându-mi răsărit. Leonid Iacob Poezie din
SALTIMBANC de LEONID IACOB în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355552_a_356881]
-
să dovedim spirit patriotic și național. Ca om și tribun al Cetății, Al. Fl. Țene manifestă atitudine justițiară, numind și cauzele șubrezirii democrației de la noi cât și pe unii autori-vinovați ai acestui proces. Ideea de egalitate, se știe că este clamată încă din secolul al XIX lea (vezi pașoptiștii, după modelul revoluției franceze ), dar va fi ignorată , fapt creionat artistic de un Gr. Alexandrescu în fabula „Câinele și cățelul” Tot așa se va întâmpla și cu ideea de libertate, care, la
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
iubește însă pe Dumnezeu, din inimă și nu umplând văzduhul de vorbe, acela nici nu se mai gândește la sine, nu va mai cere nimic pentru el, poate doar privilegiul de a-și dovedi această iubire pe care nu o clamează la răspântii, ci o trăiește cu adevărat. Cortul acesta care închide sufletul și îl ține ca pe o pasăre captivă, este supus cu vremea degradării și cu timpul ajungem să ne agățăm de viață cu toate puterile noastre. Iar el
ŞI TOTUŞI IUBIREA de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356752_a_358081]
-
se pare absolut normal să fim priviți, de popoarele civilizate ale Uniunii Europene, ca fiind dintr-o lume de mult apusă. Pentru ei. Nu ne despărțim de trecut, în ciuda faptului că, de decenii întregi, cântăm oficial „Deșteaptă-te, române!” și clamăm, la toate festivitățile, plini de emfază „Noi suntem români!” Suntem atât de români că majoritatea alfabetizaților au uitat de existența lui Ă, ă, Â, â, Î, î, Ș, ș, Ț, ț, litere ale alfabetului românesc. *** Super antidepresive - Tati, copiii m-
TABLETA DE WEEKEND (37): BALONUL NU-I ROTUND !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346164_a_347493]
-
minore, solicitate de parlamentari, care nu afectează prevederile importante”. Serios? Atunci de ce a fost ținut la fereală atâta vreme, aruncându-se tot felul de gulgute românilor prin media de partid? Oare se mai gândesc socialiștii la buzunarele românilor, cum tot clamau isteroid în campania electorală? Constat că pe primul loc sunt, acum, buzunarele forțelor de ordine ale țării (poliție și jandarmerie). Tot mai numeroase! Oare de ce? Așa se construiește „statul de drepți”? Mafiot. Senatul a aprobat numirea unei creatoare de modă
TABLETA DE WEEKEND (193): RIDICAREA ŞI DECĂDEREA CIUMEŢILOR ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368783_a_370112]
-
își coace copiii în pulberea toată. îi vindecă gloanțe. sunt dinții eliptici crescuți unei cloanțe din vechea structură. azi ciuruie fiii. se cerne minciuna desfrâul durerea. planeta respiră prin praful de pușcă. tronează ermetic tăcerea din cușcă. din zone extreme clamează plăcerea. e beznă în noaptea durerii acute. sunt umbre își plimbă norocul prin lume. curând își veghează un trup de legume tainul din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi
PRIN LUME NOROCUL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370878_a_372207]
-
și boii care odată Munceau pentru ei c-albina din roi Blana cea nouă a lupilor hoinari Le-a supt neuronii prostimii credule Dar ea i-a ales ca lupi temerari Toți gsta să lupte pentru virtute. Iar lupii urlau clamând spre mulțime Și către gâștele scăldate-n noroi: - Sunteți corupți! Asta nu-i bine! Plecați toți din frunte! Cei buni suntem noi! În noua lor blană, portocalie, Cu guler albastru și nasturi bombon Ieșit-au în față precum o Marie
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
lăsa? Ești foarte posesivă.” (p. 195). Omul, aproape idolatrizat cândva, face penibilul pasul îndărăt argumentând: „Însoțirea noastră te-ar compromite!” Sau: „Te-am eliberat de o povară. Nu mai puteam continua așa. Iartă-mă!” (p. 227). Rănită profund, eroina își clamează în capitolul „Sfârșitul” durerea în cuvinte sentențioase, izvodite din fundamentala experiență de viață: „Îl voi pune pe «nu» înainte de toate. Ca la orice comparație să dea «nu» în dreptul meu. Ca la toate greșelile, la toate geloziile, să se adauge și
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
Bărbat - Femina / Femeie (programat-dinamitată prin alarmanta proliferare a eurocorupției, a europrostițuției, a eurolegalizării căsătoriilor între indivizi de același sex etc.), ori de „bombardatul“ / „seismatul“ eurosimbol civilizator-creștin, Catedrala Notre Dame de Paris (până la metaforica / simbolica „spargere a vitraliilor“, potrivit celor semnalate / clamate în volumul „radiografierii“ de față), eurosimboluri cărora li se adaugă - după belicos-dirijatele migrații afroasiatice în spațiul Uniunii Europene întru dispariția acestei formațiuni statale cu înfiripare în secolul al XX-lea, în partea-i „postbelic-secundă“ - nenumărate altele, se intensifică, se nuanțează
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
milenii a-și arăta efectul „prompt-legal / penal“), ridendo castigat mores, eroul liric „bănățean“ din poemele lui Nicolae Sârbu simte tragedia planetar-globalizatoare („globule prea globale vor vandalii“), cu focalizare, nu în Marea Britanie a meschin-măruntului brexit, ci în Franța „cocoșului galic“, și clamează împotriva „lăcrimării la ordin, între medalii“, trage un euro-semnal de alarmă cam ca „în cel de-al doisprezecelea ceas“: «Supușii orbi ai prea duioasei falii. / Ce greu mă trage of-ul bănățean / Când sângerează Sfintele Rusalii / Și crește-n noi
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]